Fusta pentru femei: - industrie textila Și pielarie - confecȚioner produse textile

LICEUL TEHNOLOGIC ,,ION MINCU" TULCEA

PROIECT DE ABSOLVIRE ~

Examen de certificare a competențelor profesionale N2

DOMENIUL: INDUSTRIE TEXTILA ȘI PIELARIE

CALIFICARE: CONFECȚIONER PRODUSE TEXTILE

- FUSTA PENTRU FEMEI -

PROIECTAREA ȘI CONFECȚIONAREA

CORDONULUI DIN DOUA DETALII ȘI SISTEM

DE INCHIDERE DIN NASTURE ȘI BUTONIERA

CUPRINS

Capitolul 1. Descrierea produsului prezentat in proiect.

a) descrierea produsului

b) schita tehnica a cusaturilor

Capitolul 2 Alegerea materialelor pentru confectionarea produsului prezentat in proiect.

Capitolul 3. Constructia tiparului de baza al produsului prezentat in proiect.

Capitolul 4 Transformarea tiparelor de baza in model.

Capitolul 5 Stabilirea consumurilor specifice.

a) constructia sabloanelor de model

b) calculul consumului specific

Capitolul 6 Confectionarea produsului.

a) procesul tehnologic de confectionare a produsului prezentat in proiect

b) fazele tehnologice de confectionare ale detaliului din tema proiectului

Capitolul 7 Normele de sanatate si securitate in munca.

Capitolul 8 Anexe.

Capitolul 9. Bibliografie.

CAPITOLUL 1

DESCRIEREA PRODUSULUI

PREZENTAT IN PROIECT

~ Capitolul 1 ~

a)      Descrierea produsului

Fusta pentru femei este un produs de imbracaminte cu sprijin in talie, protejeaza bazinul si membrele inferioare partial sau total. Fusta pentru femei este vestimentatia feminina care imbraca conformatia de la talie in jos. Aceasta imbracaminte se confectioneaza in variante diferite, clasificate dupa linia de croiala care le caracterizeaza, materia prima, varsta si destinatie.

Fusta este unul din obiectele de imbracaminte care se poate purta la toate varstele si anotimpurile, in orice ocazie.

Fusta dreapta clasica este un model format din fata, spate si un cordon sau rejansa. Fata si spatele au forma asemanatoare, avand linie de croiala dreapta si ajustate pe talia corpului prin cate doua pense.

Fusta confectionata este formata din fata, spate (detalii principale) si ca detaliu secundar este cordonul.

Cordonul are sistemul de inchidere format din nasture si butoniera. Cordonul este croit din 2 repere, fata si dos și fiecare este croit din intreg, pentru a putea obtine economie de material la incadrare.

~ Capitolul 1~

b) Schita tehnica a cusaturilor

CAPITOLUL 2

ALEGEREA MATERIALELOR

PENTRU CONFECTIONAREA PRODUSULUI PREZENTAT IN PROIECT

~ Capitolul 2 ~

Alegerea materialelor pentru confectionarea produsului prezentat in proiect.

In alegerea materialelor pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale de baza auxiliare.

Materialul de baza este materialul care indeplineste functia principala si este intebuintat la confectionarea produsului.

Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza, acestea fiind in functie de produsul si destinatia pe care o au in procesul purtarii.

Tesaturile sunt materiale obtinute prin incrucisarea firelor textile. Tesaturile prezinta o buna stabilitate si rezistenta la purtare. Dupa natura provenientei, tesaturile se pot imparti in:

- tesaturi din bumbac

- tesaturi din in si canepa

- tesaturi din lana

- tesaturi din matase

- tesaturi din fire sintetice

Tesaturile din bumbac sunt tesaturi usoare care se produc pe latimi de 70, 80, 90 cm, au un grad ridicat de hidroscopicitate ridicat ceea ce le recomanda la confectionarea imbracamintei subtiri.

Tesaturile din bumbac se pot realiza numai din fibre de bumbac 100% sau in amestec cu fibre sintetice.

Materialele folosite pentru confectionarea unei fuste sunt diferite si variaza dupa varsta, anotimp si model. Tesaturile indicate pentru vreme calduroasa sunt cele din bumbac, in, imprimate sau uni.

Pentru timp racoros recomandate sunt stofele din lana, fire sintetice, catifea, blug etc.

Ața de cusut este principalul material auxiliar folosit la confectionarea imbracamintei.

Aia folosita este sintetica, elastica si cu rezistenta la rupere de 100%,PES, avand o finite de Nm 54/3. Procesul de coasere necesita diferite tipuri de ata in functie de natura materialului si grosimea acestuia.

CAPITOLUL 3

Lucrare: Factori de selectare a ideilor de afaceri Lucrare: Relatii publice in afaceri

CONSTRUCTIA TIPARULUI

DE BAZA A PRODUSULUI

FUSTA

~ Capitolul 3 ~

Constructia tiparului de baza al fustei clasice.

IC=164cm:5=32,8cm

Ad=1cm:5=0,2cm

Calculul dimensiunilor de baza.

Dimensiuni de lungime

- lungimea soldului Ls=IC/8=164/8=20,5cm:5=4,1cm

Dimensiuni de perimetru

- perimetrul taliei Pt=Pb-k=42-8=36cm:5=7,2cm

- perimetrul soldului Ps=Pb+k=42+5=47cm:5=9,4cm

Trasarea liniilor de baza.

Constructia retelei cu liniile de baza ale fustei incepe cu trasarea unui unghi drept, cu varful in punctul A. Pe verticala din A, se determina punctele S si L, care stabilesc pozitia liniei soldului si determinatiei.

- linia taliei AS=LS=20,5cm:5=4,1cm

- linia terminatiei AL=Lpr=75cm:5=15cm

- latimea fustei SS1=Ps+Ad=47+1=48cm:5=9,6cm

- latimea fetei S1S2=(SS1/2)+(1 . 1,5)=48/2+1=25cm:5=5cm

- L2 L3=L2 L4=2 . 5cm:5=1cm

A5 L3=A4 L4

A1P=A1 A4/2=12cm:5=2,4cm

P4 P5=P4 A4/2=6cm:5=1,2cm

P4 P6=P5 P7=S1/6-46/6=7,8cm:5=1,56cm

P4 A5=P5-a6=Pb-a7=1,2cm:5=0,24cm

Pa=Pa1=P1Pa2=P1a3=r1/4=1,5cm:5=0,3cm

Trasarea liniilor de contur

- linia laterala A2 A3=1cm:5=0,2mm

A3 A4=A3 A5=3cm:5=0.6mm

Ajustarea prin pense, pozitia penselor la spate

AP=Pt/4=36/4=9cm:5=1,8cm

PA=PA3/A

- Lungimea PP2=P1P3=Ps/4=47/4=11,75cm:5=2,35cm

- Adancimea Pa=Pa1

La fata T1P=T1 T5/2 lungimea PP2=Ps/6=7,8cm:5=1,56cm

Adancimea penselor rezulta din diferenta D care reprezinta diferenta dintre latimea fustei la nivelul soldurilor si semiperimetrul taliei.

D=Ss1

Pt=48-36=12cm:5=2,4cm

Diferenta D se va imparti astfel, 6cm in cusatura laterala, 3cm pentru pensa de la fata 3cm pentru pensa de la spate.

Dimensiunile cordonului.

L=72cm:5=14,4cm

L=3cm:5=o,6cm

CAPITOLUL 4

TRANSFORMAREA TIPARELOR

DE BAZA IN MODEL

~ Capitolul 4 ~

Transformarea tiparelor de baza in model.

Cordonul prezentat in proiect este format din doua repere care se vor asambla pe linia laterala in partea dreapta.

Tiparul de baza al cordonului fustei este proiectat pentru a fi croit dintr-un singur detaliu.

Pentru a se obtine modelul propus in proiect am sectionat tiparul cordonului in doua repere astfel:

a) masuram circumferita taliei la fata din punctual A pe orizontala si determinam punctual E. Din punctul E coboram o perpendiculara pana intersecteaza a doua orizontala in punctual F.

Portiunea de cordon ramasa EBDF reprezinta partea de spate a fustei.

b) sectionam tiparul pe directia EF si am obtinut cele doua repere ale cordonului.

Avantajele croirii acestui tip de cordon este ca poate fi incadrat cu usurinta in spatiile ramase libere la operația de șablonare, deoarece se poate intampla ca lungimea cordonului dintr-un singur detaliu sa fie mai mare decat lungimea detaliilor fața și spate ale fustei.

In aceasta situatie s-ar obtine un consum mai mare de material.

CAPITOLUL 5

STABILIREA CONSUMURILOR

SPECIFICE

~ Capitolul 5 ~

a)      Constructia sabloanelor de model

Sabloanele sunt tipare la care se adauga reserve de cusaturi si tivuri.

Sabloanele sunt elemente ale documentatiei tehnice care se elaboreaza pentru toate elementele si reperele componente ale produselor.

Fiecare sablon al fiecarui detaliu este stampilat cu o stampila care cuprinde:

- denumirea produsului

- numarul modelului

- detaliul

- talie, grosime

- numarul de detalii din completul de sabloane

- de cate ori se va incadra pe material

- specificatia "fir drept" pentru a sti ca linia respectiva se va incadra pe firul drept al materialului si specificatia "fir dublu" in cazul in care piesele respective necesita croirea pe dublul materialului.

Sabloanele servesc procesului de croit si controlului detaliilor croite. In cadrul intreprinderilor de confectii se folosesc:

- sabloane originale

- sabloane de lucru

Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin prin reproducerea tiparului de baza multiplicat. Aceste sabloane nu sunt folosite pentru lucru in sectiile de productie ci sunt pastrate in cadrul serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie sau ca sabloane ajutatoare la operatiile de rihtuire, trasare a conturului sau coaserea diferitelor garnituri.

In fabricatie se mai numesc sabloane de lucru, unele servind la coaserea unor detalii cu dimensiuni foarte precise si in special care necesita simetrie (colturi, gulere revere, mansete, clape) ele avand dimensiunea tiparului.

In cazul fustei prezentata in aceasta lucrare, rezervele de cusaturi sunt 1,5cm iar rezervele pentru tiv de 3 cm.

~ Capitolul 5.

b)      Sablonarea. Stabilirea consumului

specific ~

~Sablonarea ~

Sablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului de croit.

Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si apoi trasarea croitului pe material.

Pentru executarea operatiei de sablonare se folosesc diferite procedee cum ar fi:

- sablonarea prin conturare cu creta sau creion

- sablonarea (incadrarea) cu calculatorul

Indiferent de procedeul folosit la efectuarea acestei operatii trebuie tinut seama de urmatoarele conditii tehnice:

- asezarea sabloanelor pe material se va face prin respectarea firului de urzeala din material cu firul indicat pe sablon

- asezarea sabloanelor pe material se va face conform indicatiilor marcate pe sabloane.

Respectarea flausului si a desenului din material la toate piesele componente.

Asezarea si combinarea sabloanelor pe material se va face avandu-se in vedere ca suprafata materialului sa fie folosita cat mai rational.

Sablonarea prin conturare se va face prin amplasarea sabloanelor pe material si apoi trasarea conturului acestora cu creta sau creion special.

Sabloanele se aplica pentru stabilirea consumului specific.

Materialul sablonat pe foaia desfacuta este utilizat mai rational decat cel pe fir dublu, datorita faptului ca marginea desfacuta are mai multe posibilitati de incadrare a sabloanelor. Aceasta metoda de sablonare este larg aplicata la croitul industrial al imbracamintei din intreprinderile de confectii.

Dupa numarul completelor de sabloane folosite pentru un span, sablonarile pot fi simple sau combinate.

Sablonarile simple cuprind completul de sabloane pentru un singur produs si pot fi aplicate atat pe materialul dublat si pe materialul desfacut.

Sabonarile combinate cuprind doua sau mai multe complete de sabloane.

~ Stabilirea consumului specific ~

In documentatia tehnica intalnim un alt act normativ numit norma de consum.

Norma de consum de material necesar realizarii unui produs.

Valoarea acesteia este data de marimea, forma sabloanelor si tipul de produs confectionat.

Pentru confectionarea produsului prezentat am folosit materialele:

- stofa, - intaritura, - ata de cusut,  - nasturi, - fermoar.

Materialele de baza din care am confectionat produsul este o tesatura subtire din tergal in culoare uni. Consumul de tesatura la produsul realizat se obtine dupa ce se aseaza si se traseaza conturul sabloanelor pe materialul croit astfel incat spatiile ramase neocupate intre sabloane sa fie cat mai mici. Astfel se obtine un consum rational. Operatia de amplasare a sabloanelor pe material si conturare cu creta crem. Incadrarea simpla este incadrarea care pe suprafata materialului se amplaseaza sabloanele unui singur produs.

Incadrarea combinata fiind incadrarea a doua sau mai multor complete de sabloane.

Operatia de trasare a conturului sabloanelor se va face analizand toate posibilitatile de amplasare si reducere a consumului.

Consumul poate fi exprimat in:

- metri liniari/produs, cand se exprima lungimea de material necesar realizarii produsului atat din materialul respectiv avand o latime de 1,4m.

- metri patrați/produs : produs intre lungimea si latimea de material consumata, raportat la numarul de produse.

Incadrarea simpla

Cs ml= L inc/n.p (Consum specific, metru liniar)

Unde: Linc=lungimea incadrarii = 0,84 ml

l inc= lațimea incadrarii=140cm

Cs m²= S inc /n.p (Consum specific, metru patrat)

S inc = L inc x l inc = suprafata incadrarii

n.p = nr. de produse incadrate = 1 produs

Cs ml = L inc/n.p = 16,8cm x 5 = 84cm /1 = 0,84 ml/1 = 0,84 ml/prod.

Cs m² = S inc/n.p = L inc x l inc/n.p = 84cm x 140cm/1=1,17m²/prod.

Cs ml = 0,84 ml/prod.

Cs m² = 1,17 m²/prod.

Incadrarea combinata

Cs ml= L inc/n.p (Consum specific, metru liniar)

Unde: Linc=lungimea incadrarii= 32,8 cm (la scara 1/5)

l inc= lațimea incadrarii=140cm

n.p = nr de produse incadrate = 2 produse

Cs m²= S inc /n.p (Consum specific, metru patrat)

S inc= L inc x l inc =suprafata incadrarii

n.p=nr de produse incadrate = 2 produse

Cs ml=L inc/n.p = 32,8 cm x 5 / 2=164/2 = 1,64 ml/2 = 0,82 ml/prod.

Cs m² = S inc/n.p = L inc x l inc/n.p = 164cm x 140cm/2 = 1,14 m²/prod.

Cs ml = 0,82 ml/prod. și Cs m²=1,14 m²/prod.

Valorile consumurilor specifice

Se observa din valorile consumurilor specifice care au fost centralizate in tabel, ca este avantajoasa incadrarea combinata deoarece am obținut un consum mai mic pe produs fața de valorile acelorași consumuri la incadrarea simpla. Recomandat este ca in producția industrial sa se utilizeze incadrari combinate pentru a obține economii de material iar prețul produselor sa fie astfel mai mic.

Consumul specific pentru materialele auxiliare folosite la confecționarea fustei prezentata in proiect:

Nasturele folosit este din material plastic.

Intariturile sunt materiale auxiliare care au rolul de a modela produsul pe corp si de a-i mari rezistenta la purtare, la sifonare, stabilitatea pe conformatia corpului.

La modelul dat am aplicat intaritura de tip termoadeziva pe suport netesut prin termocolarea zonei beteliei.

Am folosit intaritura avand ca suport material netesut deoarece este permeabil la aer la transpiratie, rezistent la indoiri repetate și la frecare.

La elaborarea prototipului, o data cu lucrarile de executie a produsului etalon, materialele auxiliare necesare unui produs se stabilesc prin masurare, numarare si in functie de model.

La modelul ales, consumurile materialelor auxiliare sunt:

CAPITOLUL 6

CONFECTIONAREA

PRODUSULUI

~ CAPITOLUL 6. Confectionarea produsului ~

a) PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE A PRODUSULUI PREZENTAT IN PROIECT.

Confectionarea semifabricatelor si transformarea lor in produse finite se fac la sectia de confectionat.

Procesul de confectionare are ca scop stabilirea operatiilor, ordinea in care se executa si indicatori tehnico-economici de fabricatie.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a semifabricatelor in produse finite. Procesul tehnologic de confectionare se intocmeste sub forma de tabel, in componența caruia sunt toate elementele tehnico-economice ale produsului proiectat.

Se folosesc prescurtarile:

*m-operatie manuala

*M-operatie mecanizata

*C-operatie de calcare

*Fc-fier de calcat

*Mc-masa de calcat

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde etapele de lucru, cu operatiile si fazele de lucru din cadrul procesului de confectionare. Acestea sunt:

*Prelucrarea detaliilor: in care fiecare detaliu principal se prelucreaza separat si se asambleaza cu detaliile secundare ce-i apartin

*Asamblarea detaliilor: in care detaliile principale se asambleaza in vederea constituirii produsului confectionat.

*Finisarea produsului: in care produsul constituit prin asamblare este adus la forma, dimensiunile si aspectul final.

~ Capitolul 6 ~

b) FAZELE TEHNOLOGICE DE CONFECTIONARE ALE CORDONULUI.

Faza 1. Termolipirea insertiei pe fata de cordon.

Faza 2. Asamblarea fetei de cu dosul de cordon, pe marginea superioara.

Faza 3. Asamblarea fetei de cordon la produs.

Faza 4. Inchiderea la capete a cordonului.

Faza 5. Rihtuirea colturilor si intoarcerea pe fata cu scoaterea a colturilor.

Faza 6. Fixarea cordonului prin calcare.

Faza 7. Fixarea dosului de cordon cu al doilea tighel.

Faza 8. Coaserea butonierei.

Faza 9. Coaserea nasturelui.

CAPITOLUL 7

NORMELE DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

~ Capitolul 7 ~

In scopul prevenirii accidentelor care pot aparea in procesul de productie este necesara cunoasterea normelor de tehnica a securitatii in munca de catre personalul ce deserveste utilajele din sectia de croit-confectii.

CAPITOLUL 8

BIBLIOGRAFIE

1.Gheorghe Ciontea, Firița Tanase- Utilajul și tehnologia confecțiilor textile

Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1985.

2. Gheorghe Ciontea -Utilajul si tehnologia meseriei, manual pentru  licee industriale cu profil de industrie usoara, cls aXI-a si a XII-a si scoli profesionale.

Editura didactica si pedagogica, Bucuresti .

3. Gheorghe Ciontea - Proiectarea imbracamintei, Manual pentru clasele a XI-a și a XII-a licee industrial cu profil de industrie uțoara și anii II și III școli profesionale, Editura didactica și pedagogic, R.A. București, 1993

4. ADAUGI BIBLIOGRAFIA PE CARE AI STUDIAT-O TU!