Proiectarea tehnologica a pantalonului pentru barbati - constructia tiparului clasic

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

GRUPUL SCOLAR ,,ALEXANDRU CEL BUN ,,    BOTOSANI

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICAREA CALIFICARII

PROFESIONALE NIVELUL 3

Domeniul: industrie textile si pielarie

Calificarea: Tehnician in industria textila

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI

GRUPUL SCOLAR ,,ALEXANDRU CEL BUN ,, BOTOSANI

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICAREA CALIFICARII

PROFESIONALE NIVELUL 3

Domeniul: industrie textile si pielarie

Calificarea: Tehnician in industria textila

Tema proiectului

Proiectarea tehnologica a pantalonului pentru barbati

Planul proiectului

1. Argument
2. Creatia si prezentarea modelului ales
3. Alegerea materiilor prime de baza si auxiliare
4. Constructia tiparului clasic
5. Transformarea tiparelor clasice in model
6. Constructia sabloanelor
7. Bibliografie
8. Anexe

1. Argument

Imbracamintea, indeplineste functii utile si estetice,depinde de nevoile materiale si spirituale ale societatii.

In afara de nevoia de acoperire a corpului, creatia vestimentatiei a avut ca scop si modificarea infatisarii fizice a omului.

Din cele mai vechi timpuri imbracamintea a reflectat,cel mai direct, conditiile sociale si raporturile de clasa. De aceea,nu este posibila intelegerea acesteia fara cunoasterea conditiilor istorice si politice dintr-o tara si epoca respectiva. In diferitele etape sociale, imbracamintea s-a deosebit prin stil,intr-un sens mai larg termenul"stil" definind expresia artistica unitara a unui anumite epoci, formularea concreta a unui ideal estetic colectiv.

Spre deosebire de stil, care definind fie o schema formala, fie un curent artistic, istoric sau national, se modifica relativ lent, moda reprezinta succesiunea rapida, deseori unilaterala, a unor forme artistice,a caror principala calitate e noutatea.

Moda este o reactie fireasca impotriva obisnuintei, reinoind infatisarea umana. In general,viata modei cunoaste doua etape:

- crearea unui nou prototip,care aduce nota noua de fantezie;

- patrunderea prototipului pe scara larga,cu tendinta de egalizare sociala.

Generalizarea in timp si in spatiu duce la pierderea prospetimii, tocirea ei cerind crearea altei noutati, deci schimbarea modei.

Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea, fara a exagera. Deci, trebuie ales ceea ce se potriveste, avand in vedere silueta, varsta, stilul personal de a se imbraca a fiecaruia.

Elaborata de mari creatori de moda,aceasta este adoptata si aplicata in fiecare tara, tinand seama de specificul, temperamentul si gustul populatiei respective. In ultimul timp insa, creatorii de moda au fost nevoiti sa se supuna sugestiilor "strazii". Scopul artistic a ramas cel din totdeauna, modelarea infatisarii umane cat mai aproape de idealul de frumusete al epocii, in formele si culorile stilului specific. Bucurandu-se de posibilitatile de educatie si afirmare nou create, tineretul si-a impus treptat gustul ,incepand sa-si determine singuri infatisarea exterioara,ceea ce a avut o mare inrauire asupra formelor vestimentare din ultimul deceniu.

Pe langa crearea de modele cat mai variate, se impune crearea de noi sortimente, diversificate pe sex si varsta,insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret. In afara combinatiilor de culori, produselor se deosebesc si se remarca prin linia de croiala, prin diversitatea accesorilor si indeosebi prin perfectionarea executiei.Tinand seama de dezvoltarea gustului si de tendinta spre elegansa completata de un spirit critic si practic, sectorului de confectii ii revin noi sarcini.

Produsele de imbracaminte,in afara rolului pe care il au de a acoperi corpul si de a-l proteja de intemperii, mai au si rolul de a conferi siluetei o nota de eleganta. De eceea, studiul confectionarii imbracamintei trebuie sa aiba in vedere nu numai executarea corecta a produsului corespunzator corpului, dar mai ales corectarea anumitor asimetrii ale acestuia, alegerea materialului, a desenului si a modelului cel mai avantajos siluetei respectivei.

Daca la alegerea modelului, a coloritului si a accesoriilor, o parte din raspundere revin si celui care va purta produsul, care tine sa-si impuna gustul, raspunderea pentru corectitudinea exercutie revine in totalitate celui care croieste si porbeaza produsul cat si lucratorului care-l executa.

NOTIUNI DESPRE MODA 2012 , PANTALONI BARBATI

Tendințele in moda anului 2012 se bazeaza in mare parte pe trendul anului precedent. Diferența o fac elementele noi și temele distincte ale pieselor vestimentare și ale accesoriilor. Aflați care este mersul lucrurilor in domeniul vestimentar și nu numai și ce elemente trec in 2012 ca trenduri in moda și influențeaza creația in domeniu.

O regula de necontestat este ca moda revine periodic. De data aceasta este randul tendințelor din anii '60, tendințe reluate in colecțiile de primavara/vara ale designerilor de moda. Culorile vii, carourile, fustele plisate, tunicile și tocurile foarte inalte sunt caracteristice de baza ale colecțiilor din 2012. Un element recurent in tendințele anului 2012 sunt figurile geometrice. Hainele sunt ornamentate cu imprimeuri grafice, in carouri, patrate și dreptunghiuri.

O alta tendința importanta pentru sezonul primavara- vara 2012 sunt pantalonii largi, populari atat pentru barbați, cat și pentru femei. Lungi sau scurți, poarta-i in culori deschise (de preferat, neutre), cu imprimeuri diverse sau simpli, albi, in zilele toride ale verii.

Pantalonii pe care ii porți trebuie sa aiba cute clasice in partea din fața. De asemenea, buzunarele si pliurile pot avea un volum putin mai mare pentru a crea impresia de picior mai gros. Este indicat sa-ti alegi o pereche de pantaloni cu buzunare in spate, pentru ca aceastea iti vor arata fundul bombat.

Opteaza pentru pantaloni cu imprimeuri , eventual carouri - acestea dau impresia de volum.

Evita pantalonii evazati si cei cu dungi verticale - acestia nu fac decat sa te faca sa pari mai inalt si, in concluzie, mai slab

Barbatii scapa de croielile rigide ale anului 2011 si trec in 2012 cu haine lejere, confortabile si o atitudine relaxata. Jachetele sunt lungi, largi, drepte, iar manecile nu se mai termina abrupt la umeri, ci se continua pana sus la guler. Pantalonii sunt si ei largi, fie ca sunt din stofa sau jeans.

Cu toate ca anotimpul rece se afla departe de a se incheia, cele mai noi colectii ale creatorilor de moda faimosi au sugerat deja care sunt influentele in moda masculina pentru sezonul cald in anul 2012. Tendintele se indeparteaza de stilul cu pantaloni-pana si culori tipatoare, in favoarea notelor incarcate de masculinitate si spirit rebel.

Trendurile modei masculine pentru primavara si vara anului in curs vor fi diverse si interesante, oricum altcumva decat simple, clasice si conformiste.
Tinutele monocrome sunt in continuare in voga, insa excentricitatea spre care se indreapta industria de moda in 2012 pune intr-o lumina mai buna combinatia indrazneata de culori. Cele mai 'sigure' optiuni vor fi maronul-camel si albul.

2. Creatia si reprezentarea modelului ales

Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica,denumita si prototip,care stabileste aspectul,forma si caracteristicile finale ale produsului.

Stabilirea produsului-etalon este determinate de moda,conditiile climatice si de destinatie.

De asemenea,forma produsului,linia modei,materialul din care se confectioneaza produsul-etalon determina costurile manoperei.

Elaborarea prototipului este determinate de urmatorii factori

-destinatia produsului: imbracamintea de lucru,de protectie,de odihna,de sport. In acest scop se vor alege liniile de moda cele mai potrivite,care sa sigure produsului caracteristicile determinate de destinatie

-materiale folosite pot fi: tesaturi sau tricoturi,in dungi,uni,in carouri,scamosate,etc. La alegerea materialului se va tine seama de destinatia produsului se de moda.

-varsta purtatorului determina linia produsului. Produsele pot fii pentru copii,adolescenti,adulti,sau in functie de sex:pentru femei sau pentru barbati In lucrarea de fata avem de prezentat un model de pantalon pentru barbati.

Pantalonul face parte din categoria produselor cu sprijinul pe talie.

Este un produs care se poarta in orice anotimp si in orice ocazie,cu conditia respectarii factorilor enumerati mai sus,existand numeroase posibilitati de diversificare a modelelor.

Produsul din lucarea de fata este format din detaliile:fata si spate; spatele si fata au forme asemanatoare, se deosebesc dimensional.

Pantalonul este imbaracamintea exterioara care acopera,de la mijoc in jos,corpul si fiecare picior in parte. Necesar ca articol sprt in excursii sau vacante,la mare sau la munte,este la fel de apreciat in imbracamintea de zi cu zi,oferind comoditate si protectie impotriva frigului.

Dupa destinatia sa, pantalonul se executa din materiale adecvate si in modele indicate corpului. Astfel.executat din materiale diferite(matase,lameuri,catifea)si in modele deosebite,pantalonul poate face parte din toaleta de seara.

3.Alegerea materiilor prime si auxiliare

Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il indeplineste materialul de baza. Ca urmare,materialul de baza se numeste materialul care indeplineste functia principala la produs si este intrebuintat la confectionarea fetei produsului. Materialele care pot fi utilizate ca rol de material de baza sunt tesaturile,tricoturile,balnurile,pieile naturale sau sintetice si textile netesute.

Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile. Fiecare categorie de tesaturi poate fi itilizata pentru confectionarea unui produs,sau a unei grupe de produse specifice caracteristicilor functionale si sezonul in care se poarta. Ele pot fi:

-tesaturi din bumbac ,ele se pot realiza numai din fibre de bbc(100%)sau in amestec de fibre sintetice.

-tesaturi de in si canepa,se obtin prin incrucisarea firelor de in cu in,in cu canepa,sau in cu bbc.

-tesaturi din lana sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor de lana cu lana sau k firele de alta natura;ele pot fi in culori uni,cu dungi,in carouri.

-tesaturile din matase,materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor de matase cu matase naturala sau cu alte fire;se utilizeaza pe o arie mai restransa(lenjerie de corp,rochii ,bluze,camasi,fuste)

-tesaturile sintetice se produc pe latimi de 100,130 si 140 cm,in functie de scopul in care se utilizeaza,ele sunt mai elastice decat tesaturile din fire naturale.

Ca materiale auxiliare se considera materialele utilizate la confectionarea imbracamintei,care ,in functie de produs si de model,pot lipsi din componenta produsului. Principalele materiale auxiliare sunt:captuselile,intariturile,ata de cusut,furniturile si diverse garnituri.

Captuselile au rolul sa dubleze detaliile produselor,marindu-le rezistenta la purtare,sifonabilitate si stabilitate a formei si a dimensiunilor. Ele pot fi:captuseala serj,satiu,atlaz,pentru maneci,Francesca nesifonabil,etc.

Intariturile sunt materiale textile care dubleaza unele detalii ale imbracamintei. Aceste materiale au rolul de a mari rezistenta la purtare,la sifonare si de asigura stabilitatea pe conformatia corpului.

Intariturile tesute cu legatura panza,cuprind panza vatir,vatirul cu lana,canafasul,rosharul,panza albita si panza nealbita.

Intariturile netesute se obtin din fibre textile prin procedeul lipirii. Pentru producerea intariturilor netesute se folosesc deseuri din fibre de bbc,lana ,matase,in etc care se obtin prin destramare;ele se folosesc ca intarituri la     piepti,gulere,buzunare,etc. Intariturile netesute prezinta o serie de avantaje cum ar fi:

-sunt mai usoare decat intariturile tesute;se pot croi pe orice directie;sunt nesifonabile si au stabilitate dimensionala;in procesul de confectionare sunt rezistente la intindere pe orice directie si nu sunt desirabile

-sunt permeabile la aer si la transpiratie,avand totodata o rezistenta buna la scamosarea si la frecare;pot fi decupate in orice forma si aplicatie.

Intariturile din folii sintetice,se aplica la gulere pentru camasi si la imbracamintea exterioara;ele mai sunt intarituri termofuzibile si cu apret permanent.

Ata de cusut este un material auxiliar folosit la asamblarea si prelucarea imbracamintei pentru alte scopuri. In industria de confectii ata de cusut are diferite intrebuintari si se produce din fibre naturale sau sintetice clasificandu-se astfel:

Dupa destinatie in procesul confectiei:

-ata pentru cusaturi tighel se utilizeaza la cusaturi de imbinare sau de fixare a detaliilor imbracamintei

-ata pentru butoniere este o ata mai groasa,lucioasa si rezistenta la frecare

-ata pentru broderie este o ata mai fina care se utilizeaza la formarea broderiilor imbracamintei sunbtiri in general.

Dupa natura fibrelor din care se produce ata poate fi:

-ata de bumbac                      -ata de matase

-ata de in si canepa -ata sintetica

-ata de lana

Alegerea atei de cusut la imbracaminte se face avandu-se in vedere produsul de confectionat,materialele folosite la confectionare si culoarea materialelor utilizate.

Furnituri si garniture

Furnituri. Vatelina este destina imbracamintei exterioare pentru anotimpul rece.

Vata se produce din deseuri de bbc,lana,zdrente sau din fibre sau fire sintetice.

Elasticul se utilizeaza la unele articole de lenjerie si articole de moda.

Banda intaritoare pentru sustinere se produce prin tesere din fire de bbc,bbc in amestec sau fire sintetice.

Banda cu vana se aplica la terminatia pantalonilor. Aceasta furnitura are forma asemanatoare benzii de intarire,diferin de aceasta prin incorporarea pe una din laturi a unui fir de rezistenta montat prin tesere. Rolul benzii cu vana este de a proteja pantalonii la terminatie pe partea interioara a acestora.

Banda de retentie se foloseste la produse fixate pe talia corpului cum ar fi pantalonul si fusta.

Furnituri de fixat si ajustat. Sunt materiale auxiliare intrebuintate pentru incheiatul si ajustarea imbracamintei pe conformatie. Din aceasta categorie fac parte nasturii,copcile,capsule si fermoarele.

Lucrare: Factori de selectare a ideilor de afaceri Lucrare: Relatii publice in afaceri

Nasturii au atat rolul functional(incheie si ajusteaza produsul)cat si rol ornamental,de a infrumuseta produsul confectionat.

Clasificarea principalelor categorii dupa natura materialelor din care se produc:

-nasturii de sidef ,destinati pentru lenjerie si imbracaminte subtire

-nasturii de os,destinati pentru imbracamintea exterioa

-nasturii metalici, destinati pentru imbracamintea exterioara

-nasturii din polyester,destinati in general pentru imbracamintea feminina si pentru copii.

-nasturii din lemn,folositi la imbracamintea exterioara si in general la articole de moda.

-nasturii imbracati confectionati pe un suport din lemn,os sau tabla si se imbraca cu materiale textile sau piele.

Copcile sunt confectionate din sarma sau tabla de inox care se aplica la:fuste,pantaloni,scurte etc.

Capsule sunt utilizate pentru incheiat sau fixat imbracamintea in diferitele deschizaturi cum ar fii:mansetele,la capetele cordoanelor etc.

Garniturile sunt:dantela ,suitasul si coltisorii.

Semifabricatele au un rol important in confectionarea imbracamintei. Acestea sunt furniture prelucrate inainte de montare la produs.

Pernita pentru umeri se confectioneaza din vata,vatelina sau spuma poliuretanica,ele sunt montate la umeri sub bluze,rochii,pardesie,sacouri si paltoane.

La pantaloni am folosit urmatoarele materiale de baza si auxiliare:

4.Proiectarea tiparelor

Prin procesul de proiecatre a tiparului se determina forma si dimensiunile detaliilor imbracamintei. Aceste detalii au forme si dimensiuni diferite in functie de caracteristicile modelului proiectat.

Operatia de construirea a tiparelor este impusa de necesitatea crearii unui element cu forma si dimensiuni corespunzatoare corpului omenesc.

In procesul de proeiectare tiparele au forme si dimensiuni diferite in functie de rolul pe care il au in etapa sau in faza de realizare,fiind denumite:

tipare clasice

tipare de baza

tipare multiplicate

Tiparul clasic este construit pentru produse cu linie clasica (simpla). Acest tipar nu este prevazut cu reserve de cusaturi si tivuri.

Tiparul de baza se obtine din tiparul clasic caruia, odata cu transformarea in model I se adauga rezervele de cusaturi si tivuri.

Tiparul gradat (multiplicat) se obtine prin marire si micsorarea tiparului de baza, aplicand cote de gradare specifice fiecarui detaliu proiectat.

Construirea tiparelor clasice pentru detaliile produsului se poate face separat, pentru fiecare detaliu in parte,sau pe grupe de detalii,in functie de pozitia si de legatura acestora in cadrul produsului.

La construirea unui tipar clasic, se disting trei etape de lucru si anume:

a)      Calculul dimensiunilor de baza

b)     Trasarea liniilor de baza

c)      Trasarea liniilor de contur

La costructia tiparului,indiferent de modelul pantalonuli,daca acesta este mai evazat sau strans pe glezna,partea superioara se executa dupa aceeasi metoda;din punc de vedere al constructiei tiparul este identic. Daca modelul prezinta anumite taieturi,buzunare,platca tip jeans,sau falduri,acestea se obtin prin prelucarea tiparului de pantalon clasic;partea inferioara insa,indiferent de forma sa,se realizeaza direct din constructie,corespunzator modelului ales.

La realizarea tiparului pentru pantaloni sunt ncesare urmatoarele masuri luate pe corp sau din tabele:

CT-circumferinta taliei

CS-circumferinta soldului

Lpr-lungimea pantalonuli pe cusatura laterala masurata de la partea de jos a cordonului pana la calcai

lg- latimea pantalonului la genunchi

lt- latimea pantalonuli la terminatie. Se construieste mai intai tiparul fetei de pantalon,iar apoi.peste aceasta,folosind aceleasi linii de constructie,se executa spatele

Calcule pentru constructia tiparelor

Nr Crt.	Dimensiunea de baza	Relatia	Val	Val
	Pt	Pb-4
	Ps	Pb+4
fata
	AB	Pb/4+12,5
	AL	N*Z+K=6*17,2-0,2
	AC	AL/Z +7
	BB1	Pb/4+4
	B1B2	BB1
	B2B3	Ps/10+0,8
	B2B4	Ps/5
	A2'A2	-
	B3b	bb1=B2B3/3
	A1A3	-
	A2A4	Pt/2+A1A3
	C1C2	C1C3=Pb/4
	L1L2	L1L3=C1C2+K
	BB'	-
	L1C	-
Spatele
	AA5	Pt/10+0,8
	C2C4	L2L4
	C3C5	-
	L3L5	-
	A5A6	Pt/2+2,5
	A6A7	-
	A5P'	Pb/5+1
	P'P	-
	PP1	Pb/5
	Pa=Pa1	-
	L1l1	-			betelia AB Pt+7 AA1 BB1 5.Tehnologia transformarii tiparelor clasice in model Transformarea tiparului clasic in model este faza de lucru in care tiparele clasice sunt modificate ca forma si dimensiuni pentru a corespunde modelului proiectat . Metoda transformarii tiparului clasic in model cuprinde doua etape de lucru: 1.completarea tuturor elementelor geometrice necesare dimensionarii. 2.modelarea finala pentru a-l face utilizabil la croirea produselor Procesul de transformare a tiparului clasic in tipar de baza cuprinde: -operatii de transformare : 1.ajustarea tiparelor. 2.evazarea tiparelor -lucrari de executie grafica: 1.schitarea liniilor de transformare a tiparului clasic. 2.decuparea detaliilor din constructia clasica si copierea lor pe coala de desen. 3.reprezentarea grafica a transformarii 4.calcului transformarii tiparului In cazul nostru, dupa ce am realizat constructia tiparului clasic,am trecut la trasformarea tiparului clasic in model Lucrari si operatii de transformare a tiparelor Tiparul de baza este obtinut prin transformarea tiparului clasic. In acest scop,tiparul clasic este transformat ca forma si dimensiune in sensul introducerii unor taieturi sau garnituri si prin adaugarea rezevelor pentru cusaturi ,tivuri si cute. Tiparul de baza este finalizat prin aplicarea tuturor elementelor geometrice necesare ca forma si dimendiuni,indeplinind astfel toate conditiile pentru a fi folosita la croirea produsului. Procesul de transformare a tiparului clasic in tipar de baza cuprinde lucrari grafice si operatii de transformare. Lucrari necesare pentru transformarea tiparelor clasice Tehnica transformarii tiparelor in model cuprinde o serie de lucrari,descrise in continuare: a)      schitarea liniilor de transformare pe tiparul clasic b)      schitarea rezervelor de cusaturi,tivuri si cute c)      decuparea detaliilor din constructia clasica si copierea lor pe coala de desen d)      reprezentarea grafica a transformarii e)      calculul transfoarmarii tiparului Evazarea tiparelor Evazarea este operatia in care tiparele unor produse de imbracaminte se maresc in latime la terminatie. Produsele la care se aplica evazarea sunt:rochii,fuste,pantaloni. Evazarea se poate realize fie de la linia taliei,fie de la linia bustului in jos Procesul de evazare de la genunchi,cu decuparea spatelui si fetei din constructia clasica si conturarea lor pe coala de desen,apoi pe conturul fiecarui tipar,se aplica latimea in partile laterale si in linia laterala a spatelui si a fetei. transformer ea tiparelor 6.Constructia sabloanelor Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza. In cadrul interprinderilor de confectii se folosesc sabloanele: originale de lucru Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin prin reproducerea tiparului de baza multiplicat. Aceste sabloane nu sunt folosite pentru lucru in sectiile de productie ci sunt pastrate in cadru serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru. Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul spatiilor de productie sau ca sabloane ajutatoare la operatiile de rihtuire,trasate a conturului sau la coaserea diferitelor garniture. In procesul de productie pentru fiecare detaliu al imbracamintei se confectioneaza un sablon,care trebuie sa aiba forma si dimensiunile detaliului reprezentat. Sabloanele pot fi confecionate din:carton,tabla.placaj sau placi sintetice. Cele mai mult se folosesc:cartonul si placile sintetice,deoarece sunt mai ieftine si se modeleaza usor. Pentru o buna organizare a muncii ,fiecare detaliu din completul de sabloane este marcat cu urmatoarele indicatii: -denumirea produsului si a numarului de model -marimea,exprimata prin talie si grosime -numarul de incadrari pe material pentru fiecare detaliu -directia de asezare a tiparului pe material fata de firul materialului -marirea rezervelor de cusatura -pentru cusarurile laterale r=1,5cm (0,3) -pentru cusatura de montare a beteliei r=0,5 cm - pentru cusatura turului r=1,5 cm(0,3) -pentru tiv r=3cm (0,6) 7. Bibliografie Gheorghe Ciontea "Utilajul si tehnologia meseriei" Confectionarea imbracamintei din tesaturi si tricoturi Manual pentru clasele XI-XII-a licee industriale cu profil de industrie usoara si anii I-II, scoli profesionale Mihaela Timofte "Croitorie practica" Editura ,Bucuresti, 1987 Emilia Filipescu "Proiectarea constructive a modelelor Editura "Gh. Asachi" , Iasi, 1999 Gheorghe Ciontea "Manual pentru scoala de Arte si Meserii, clasa a X-a" Calificarea profesionala Lucrator in tricotaje confectii Modulul "Tehnologii de confectionare a produselor din tesaturi si tricoturi" Editura "Oscar Print", Bucuresti,2006 Florica Ciuca, Eugenia Galben "Croitorie pentru toti" Editura "Tehnica", Bucuresti,1988 Gheorghe Ciontea "Proiectarea imbracamintei" Manual pentru clasele XI-XII-a licee industriale cu profil de industrie usoara si anii II si III, scoli profesionale Editura "Didactica si Pedagogica", R.A. Bucuresti, 1993 Contact |- ia legatura cu noi -| Adauga document |- pune-ti documente online -| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| Confectii Referate pe aceeasi tema Constructia tiparului - constructia tiparului de camasa Confectionarea Garniturilor Din Materiale Textile Fusta pentru femei: proiect - industrie textila Și pielarie - confecȚioner produse textile Proiectarea tehnologica a pantalonului pentru barbati - constructia tiparului clasic Fisa post - director productie confectii textile Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.