Disciplina logistica intreprinderii

Testul nr. 1

Cu toate ca notiunea de logistica a fost foarte putin utilizata in literatura de specialitate dinainte de anul 1990, apreciem ca ea va avea o utilizare din ce in ce mai mare, avand cel putin trei sensuri:

1. specific logicii matematice;

2. specific marketingului;

3. legat de activitatile economice;

4. legat de activitatile de transport;

5. specific domeniului militar.

Precizati care dintre combinatiile urmatoare cuprinde cele trei sensuri despre

care am vorbit.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 1+3+5;

d. 2+4+5;

e. 3+4+5.

Testul nr. 2

Principalele avantaje ale sistemului logistic creat si care s-au manifestat pregnant au fost urmatoarele:

a. evidentierea fluxului parcurs de resurse si produse de la achizitionarea acestora si pana la desfacerea lor;

b. lipsa activitatilor specifice de service, de urmarire a modului de comportare a produselor la utilizatori;

c. separarea conceptelor de logistica si distributie, cel de-al doilea fiind o componenta a primului;

d. cuprinderea tuturor activitatilor si actiunilor manageriale necesare derularii activitatii logistice;

e. necesitatea adaptarii logisticii la nevoile si asteptarile clientilor.

Identificati formularea care nu se refera la avantajele sistemului logistic creat.

Testul nr. 3

O analiza a evolutiei notiunii de logistica ne conduce la concluzia potrivit careia aceasta ar avea urmatoarele componente:

a. administratia;

b. aprovizionarea;

c. transporturile;

d. constructii si asigurare sanitara;

e. facilitatile.

Identificati in textele de mai sus formularea care nu reprezinta o componenta a logisticii.

Testul nr. 4

Literatura de specialitate americana face si o etapizare a evolutiei logisticii dupa cum urmeaza :

a. etapa I; de coordonare a actiunilor;

b. etapa a II a; reorganizarea si gruparea resurselor umane din domeniul logistic in scopul asigurarii desfasurarii in bune conditiuni a activitatilor specifice;

c. etapa a III a; logistica se constituie in factor de valoare adaugata;

d. etapa a IV-a; logistica muchie de atac;

e. etapa a V a; logistica strategica; are in vedere obtinerea de avantaje competitive si se bazeaza pe sisteme de aliante ori aliante interorganizationale.

Identificati in textele de mai sus etapa ce nu se incadreaza in evolutia logisticii potrivit literaturii americane.

Testul nr. 5

Logistica are un rol insemnat in:

a. stabilirea necesarului de resurse materiale, semifabricate si produse finite;

b. identificarea surselor de aprovizionare adecvate;

c. organizarea si desfasurarea transporturilor interne;

d. activitatile desfasurate de catre orice organizatie;

e. realizarea reparatiilor, a mentenantei, asistentei sanitare, asigurarii financiare si de alta natura, cazarii si hranirii personalului, asigurarea facilitatilor s.a.m.d.

Identificati formularea care nu se incadreaza in categoria elementelor logistice ce joaca rol insemnat.

Testul nr. 6

Mutatiile produse in plan politic, economic, social, cultural, motivational etc. in ultimii ani, precum si cele care se vor produce in viitor au vizat si vor viza aspecte ale reformelor economice, legislative si aplicarea masurilor necesare trecerii economiei catre o structura liberalizata, cu mecanisme de piata bine definite si corelate cu functiile economice ale statului de drept. Aceste actiuni sunt conditionate de o serie de factori generali dintre care se pot enumera:

a. factorul economic;

b. factorul demografic;

c. factorul stiintifico-tehnic;

d. factorul moral;

e. factorul social.

Identificati in textele de mai sus factorul ce nu se incadreaza in categoria factorilor generali ce influenteaza logistica.

Testul nr. 7

Factorii specifici care influenteaza managementul logisticii se pot referi la:

a. conceptia generala privind locul si rolul logisticii;

b. principiile strategiei cu privire la dezvoltarea logisticii;

c. posibilitatile si conceptia de actiune a managerului in plan strategic;

d. nivelul de dezvoltare si asimilare a stiintei si tehnicii;

e. sistemul logistic existent.

Identificati in cadrul textelor de mai sus formularea ce nu se refera la factorii specifici de influenta ai logisticii.

Testul nr. 8

Apreciem ca oportune urmatoarele principii specifice managementului logisticii:

a. unitatea;

b. continuitatea;

c. autonomia;

d. eficienta;

e. gestiunea economica.

Care dintre formularile de mai sus nu se refera la principiile managementului logisticii.

Testul nr. 9

Gestiunea economica, in calitate de principiu al logisticii, exprima necesitatea modelarii relatiilor si proceselor manageriale, tinand seama de urmatoarele elemente:

a. organizatia respectiva este titulara de plan si elaboreaza un buget de venituri si

cheltuieli;

b. asigurarea independentei (autonomiei);

c. are personalitate juridica si intra in relatii economice si juridice cu alte structuri similare;

d. dispune de un cont la banca si incheie bilant propriu;

e. crearea disponibilitatilor pentru constituirea stocurilor.

Care dintre formularile de mai sus nu se refera la elementele de care se tine seama in cadrul gestiunii economice ca principiu al logisticii.

Testul nr. 10

Pe masura cresterii complexitatii activitatii logistice, concomitent cu generalizarea principiilor economiei de piata, apreciem ca actul managerial (decizia) in acest domeniu ar putea fi reprezentat de urmatoarele functii:

a. previziunea;

b. ordonarea;

c. organizarea;

d. antrenarea;

e. coordonarea si reglarea.

Care dintre formularile de mai sus nu se constituie in functie a managementului logisticii.

Testul nr. 11

Previziunea in logistica vizeaza:

a. analiza profunda asupra resurselor disponibile;

b. rezultatele obtinute in activitatile anterioare;

c. pregatirea de specialitate, experienta, spiritul novator si perspicacitatea celor ce fac analiza starii si evolutiei logisticii;

d. situatia existenta la momentul respectiv;

e. scopurile activitatii logistice.

Care dintre formularile de mai sus nu se constituie in element vizat de previziune in managementul logisticii.

Testul nr. 12

Organizarea ca functie a logisticii are in vedere sa asigure:

a. stabilirea unor structuri organizatorice rationale;

b. actiunea unitara a activitatii logistice;

c. proiectarea unui sistem informational logistic care sa satisfaca nevoile manageriale;

d. utilizarea completa a capacitatilor logistice;

e. un grad optim de delegare de autoritate, care sa permita rezolvarea sarcinilor cat mai apropiat de nivelul efectuarii lor;

Care dintre formularile de mai sus nu se refera la ce trebuie sa asigure organizarea ca functie a logisticii.

Testul nr. 13

Metodele generale in logistica au ca mod de aplicare:

1. managementul prin obiective;

2. managementul participativ;

3. managementul prin sistematizare;

4. managementul prin buget;

5. managementul prin stimulare.

Care dintre variantele de mai jos include cele trei metode generale folosite in logistica.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 1+2+4.

Testul nr. 14

Metodele specifice managementului logisticii se manifesta ca fiind:

1. delegarea;

2. sedinta;

3. diagnosticarea;

4. programarea;

5. modelarea.

Care dintre variantele de mai jos include cele trei metode specifice folosite in logistica.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 1+2+4.

Testul nr. 15

In procesul managerial logistic se folosesc o serie de tehnici care sunt alese in raport cu complexitatea, diversitatea si amploarea problematicii de solutionat, noutatea problemei, timpul la dispozitie, gradul de pregatire al personalului si de experienta. Dintre acestea se pot aminti:

a. cercetarea operationala;

b. programarea;

c. modelarea;

d. sistematizarea;

e. diagnosticarea.

Care dintre formularile de mai sus nu se constituie in tehnici ale managementului logisticii.

Testul nr. 16

Structura organizatorica este instrumentul prin care managerii firmelor obtin rezultatele scontate valorificand eficient si integral resursele de care dispun. De aceea organizarea structurala va trebui sa aiba in vedere:

a. precizarea locului si rolului logisticii;

b. modul de participare la functiunile firmei;

c. identificarea principalelor functii ale sistemului logistic;

d. stabilirea cu claritate a criteriilor in baza carora se va efectua organizarea structurala;

e. definirea functiilor specifice logistice.

Care dintre formularile de mai sus nu se refera la ce trebuie sa aiba in vedere organizarea structurala.

Testul nr. 17

Ca orice structura organizatorica proiectarea sa trebuie sa tina seama de o serie de factori de influenta dintre care cei mai importanti sunt:

a. strategia firmei;

b. mediul in care isi desfasoara activitatea;

c. principiile de actiune;

d. tehnologia;

e. conexiunile dintre structurile create.

Care dintre formularile de mai sus nu se constituie in factori de influenta ai structurii organizatorice in logistica.

Testul nr. 18

Cea mai des intalnita dintre structuri este cea functionala. Acest tip de structura consta in organizarea activitatii logistice pe componentele acesteia, iar daca avem in vedere firma in ansamblul sau gruparea sarcinilor pe functiile institutiei. Literatura de specialitate considera ca acest tip de structura organizatorica poate fi:

1. ierarhica;

2. de tip mixt;

3. functional-structurala;

4. functionala;

5. ierarhic functionala.

Identificati care sunt tipurile de structura organizatorica functionala si precizati care dintre combinatiile de mai jos le contin pe toate:

a. 1+2+3;

b. 1+4+5

c. 2+3+4;

d. 3+4+5;

e. 2+4+5

Testul nr. 19

Structura organizatorica functional ierarhica, cu toate plusurile sale, prezinta unele deficiente dintre care se pot aminti:

a. responsabilitatea este concentrata la nivelul superior;

b. se acorda atentie limitata strategiilor firmei;

c. are o alocare imbunatatita a responsabilitatilor;

d. se interpun o serie de bariere in comunicare, cooperare si coordonare;

e. planificarea devine uneori inadecvata conditiilor existente.

Care dintre formularile de mai sus nu se constituie in deficiente ale structurii organizatorice functional ierarhice in logistica.

Testul nr. 20

Structura organizatorica pe departamente asigura in bune conditii rezolvarea sarcinilor de comanda, de urmarire si de interventie in derularea procesului logistic. Acest tip de structura are fiecare ramura inglobata intr-un departament si cuprinde urmatoarele structuri:

a. planificare, control si evidenta;

b. organizare pe materiale omogene;

c. procurare-achizitionare;

d. receptie-depozitare;

e. vanzare-livrare.

Care dintre formularile de mai sus nu se constituie in structura ce se include in cadrul organizarii pe departamente a logisticii.

Testul nr. 21

Structura organizatorica pe divizii se realizeaza:

a. pe tehnologii;

b. pe produse;

c. pe domenii de activitate;

d. pe categorii de resurse;

e. pe clienti si arii geografice.

Care dintre formularile de mai sus nu se constituie in tip de structura organizatorica pe divizii.

Testul nr. 22

Structura mixta consta in configurarea ei prin combinarea structurii functionale cu structura pe divizii. Acest tip de structura conduce la:

a. cresterea calitatii procesului decizional;

b. o mai mare capacitate de adaptare la noi conditii;

c. utilizarea eficienta a resurselor;

d. adancirea specializarii si cooperarii;

e. intervale de timp mai mari pentru adoptarea deciziilor.

Care dintre formularile de mai sus se constituie in dezavantaj al structurii organizatorice mixte.

Testul nr. 23

Potrivit studiilor echipele care se constituie in cadrul organizatiei care invata sunt formate din echipe formale si echipe cu rol de crestere a gradului de participare a angajatilor. Echipa formala poate fi:

a. verticala, caz in care poate include 3-4 niveluri ierarhice;

b. orizontala de tip operativ-este alcatuita din angajati ce provin de la diferite departamente pentru a desfasura o anumita activitate limitata in timp;

c. verticala de tip permanent ce include doar niveluri ierarhice;

d. orizontala de tip permanent-creata pentru indeplinirea anumitor sarcini de interes comun;

e. echipa cu scop special creata pentru a realiza un anumit proiect.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta un mod de cum poate fi echipa formala.

Testul nr. 24

Echipele cu rol de crestere a gradului de participare a angajatilor sunt create pentru implicarea angajatilor de la nivelurile inferioare in procesul decizional si conducerea propriei activitati avand ca finalitate sporirea performantelor. Se divizeaza in:

1. echipe de solutionare a problemelor;

2. echipe auto-conduse;

3. echipe cu rol de mediator;

4. echipe de tehnicieni;

5. echipe virtuale.

Care dintre variantele de mai jos include cele trei tipuri de echipe cu rol de crestere a gradului de participare a angajatilor in logistica.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 1+2+5.

Testul nr. 25

Ca orice structura organizatorica si reteaua prezinta o serie de facilitati precum:

a. concentrarea managementului asupra activitatilor importante si eficiente;

b. subcontractarea unor functii ale firmei altor firme specializate;

c. lipsa de rigiditate prin reproiectarea structurii ori de cate ori este nevoie;

d. personalul ce incadreaza firma de baza desfasoara o serie de activitati complexe fapt ce conduce la motivare si satisfactie;

e. numar mic de nivele ierarhice (2-3 comparativ cu alte tipuri de peste zece).

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta facilitati ale organizarii de tip retea.

Testul nr. 26

Disfunctionalitatile existente in cadrul organizarii de tip retea se pot referi la:

a. inexistenta unui control direct asupra functiilor cedate altor firme;

b. incertitudini manifestate ca urmare a necunoasterii oportune a situatiilor din cadrul fiecarei functii cedate;

c. firmele subcontractante pot avea o performanta sau prestatie sub asteptari

fapt ce conduce la efecte negative globale si chiar la desfiintarea sistemului

organizatoric creat;

d. evolutie mereu ascendenta a structurii organizatorice;

e. fluctuatii de resurse umane prin inlocuirea lor cu firme prestatoare de servicii fapt ce conduce la o loialitate scazuta.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta disfunctionalitati ale organizarii de tip retea.

Testul nr. 27

Ca orice sistem de organizare structurile logistice au evoluat in raport cu dezvoltarea stiintei si tehnicii, a societatii in ansamblul ei. Specialistii in domeniu afirma ca au existat urmatoarele stadii de baza:

1. al fragmentarii;

Referat: Afacere - caracteriazarea chinchileleor - cand achizitionam un chinchila Lucrare: Trustul chimiei farmaceutice - o adevarata batjocura adusa terapiilor naturiste

2. al agregarii functional;

3. al coordonarii actiunilor;

4. al reorganizarii si gruparii resurselor umane;

5. al integrarii procesuale.

Care dintre variantele de mai jos include cele trei stadii de baza in evolutia logisticii.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 1+2+5.

Testul nr. 28

Aplicarea principiilor conducerii contribuie la obtinerea performantei in cadrul activitatilor logistice si la imbunatatirea rezultatelor generale ale firmei. Principiile respective sunt:

a. asigurarea corelatiei intre activitatea logistica si strategia firmei;

b. existenta unei organizari globale;

c. existenta unor structuri organizatorice adecvate scopului;

d. valorificarea integrala si oportuna a informatiei;

e. pregatirea resurselor umane.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta principii ale conducerii activitatilor logistice.

Testul nr. 29

In procesul complex al activitatilor si operatiunilor logistice se instituie relatii de:

a. de autoritate;

b. de cooperare;

c. de control;

d. de reprezentare;

e. de asociere.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta relatii ale activitatilor logistice.

Testul nr. 30

Relatiile pe plan intern se organizeaza intre compartimentele structurii logistice si celelalte compartimente din cadrul structurii organizatorice generale ale firmei. Relatiile interne se stabilesc cu:

a. compartimentele de planificare-cercetare-dezvoltare si de conducere operativa a productiei;

b. compartimentul de desfacere-vanzare a produselor;

c. compartimentul financiar-contabil;

d. burse de marfuri pentru informare privind resursele si produsele oferite spre vanzare;

e. compartimentul de transport.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta relatii pe plan intern ale activitatilor logistice.

Testul nr. 31

Relatiile externe pe linia logisticii vizeaza:

a. furnizorii de materiale;

b. clientii;

c. compartimentul financiar-contabil;

d. unitatile de transport (altele decat cele proprii ori inchiriate);

e. unitati specializate in importul si exportul de materiale si produse pentru achizitionarea/desfacerea si aducerea/livrarea de resurse de la/la furnizorii/beneficiarii externi.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta relatii pe plan extern ale activitatilor logistice.

Testul nr. 32

Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia logisticii au rolul de a asigura:

a. satisfacerea prompta a clientilor;

b. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;

c. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri;

d. asigurarea continuitatii productiei;

e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta ce asigura relatiile pe plan intern si extern ale activitatilor logistice.

Testul nr. 33

In managementul logisticii decizia va trebui sa intruneasca o serie de cerinte specifice potrivit datelor ce urmeaza in continuare:

a. sa fie fundamentata stiintific;

b. sa fie legala juridic;

c. oportunitatea deciziilor;

d. precizia formularii deciziei;

e. supletea deciziei.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta cerinte specifice ale deciziei in managementul logistic.

Testul nr. 34

Deciziile din domeniul logistic se pot clasifica in functie de:

a. gradul de cunoastere a probabilitatii rezultatelor;

b. marimea si importanta firmei;

c. periodicitatea elaborarii lor;

d. nivelul ierarhic la care se iau;

e. sfera de cuprindere.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta un criteriu de clasificare a deciziei in managementul logistic.

Testul nr. 35

Deciziile in logistica pot fi descrise ca o progresie logica de la o abordare practica pana la o incheiere practica. Trebuie remarcat faptul ca deciziile in logistica implica adeseori si hotarari de grup. De aceea este necesara parcurgerea unor etape dupa cum urmeaza :

a. identificarea si definirea problemei de solutionat ori a oportunitatii;

b. indicarea sau generarea solutiilor alternative la problema;

c. corectarea unor actiuni intreprinse anterior;

d. evaluarea si alegerea unei variante (alternative);

e. implementarea si evaluarea alternativei (solutiei).

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta o etapa de parcurs in elaborarea deciziei in managementul logistic.

Testul nr. 36

Schimbarile rapide ce au loc in cadrul mediului intern si extern al firmelor conduc la regandirea strategiilor de actiune traditionale ale acestora. In acest context au fost inlocuite tendintele de expansiune a pietelor, castigurile semnificative imediate ale firmelor cu alte modalitati specifice. Acest fapt a fost posibil ca urmare a:

a. schimbarilor petrecute in cadrul tehnologiilor;

b. liberalizarii preturilor si produire;

c. scurtarii ciclului de viata al produire;

d. proliferarii unor metode si tehnici de marketing specifice;

e. modificarii relatiilor dintre producator si detailist.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta o cauza ce a determinat regandirea strategiilor de actiune in domeniul logisticii.

Testul nr. 37

Intregul proces de conducere a activitatii logistice este influentat de o serie de factori aflati intr-o dinamica recunoscuta precum:

a. piata;

b. vanzarile;

c. deciziile guvernamentale;

d. furnizorii de resurse;

e. resursele umane;

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta un factor de influenta al procesului de conducere a activitatii logistice.

Testul nr. 38

Evaluarea mediului extern logisticii tine seama de:

a. profilul pietei sursa;

b. profilul pietei utilizatorului;

c. profilul concurentei;

d. profilul canalului de marketing;

e. profilul vanzarilor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta un indicator de care sa se tina seama in evaluarea mediului extern logisticii.

Testul nr. 39

Sarcinile evaluarii performantelor logisticii sunt:

a. definirea obiectivelor logistice in contextul obiectivelor generale ale firmei;

b. analiza activitatilor conexe logisticii;

c. identificarea nivelurilor de tinta rezultate din activitatea logistica;

d. analiza discrepantelor dintre fluxurile informationale si fluxurile resurselor materiale;

e. identificarea punctelor slabe si tari ale sistemului, precum si a celor in care se poate masura performanta;

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta una din sarcinile evaluarii performantelor logisticii.

Testul nr. 40

Planificarea strategica parcurge urmatoarele etape:

a. evaluarea performantelor;

b. planificarea strategica propriu-zisa;

c. evaluarea rezultatelor;

d. implementarea strategiei;

e. bugetarea si planificarea profitului.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta una din etapele planificarii strategice a logisticii.

Testul nr. 41

Prin planificarea strategica se vizeaza punctele cheie ale activitatii logistice ce ar putea permite atingerea finalitatilor propuse, finalitati exprimate prin obiective generale si specifice, cuantificate pe diferite termene strategice si vizand profitabilitatea, riscurile, piata, activitatile. Analiza efectuata in cadrul acestei etape va evidentia unele optiuni precum :

a. necesitatea restructurarii;

b. implicarea personalului organizatiei;

c. oportunitati de competitivitate in combaterea concurentei;

d. realizarea de aliante;

e. inovarea din perspectiva diferentierii.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta optiuni evidentiate in cadrul analizei strategiei propriu-zise.

Testul nr. 42

Pentru a se realiza implementarea strategiei logistice sunt necesare o serie de actiuni si masuri precum:

a. stabilirea si aplicarea unor planuri de masuri corespunzatoare sistemului logistic si pe componentele acestuia;

b. urmarirea permanenta si controlul modului de aplicare a masurilor in scopul evaluarii stadiului realizarii obiectivelor si luarii unor masuri corective;

c. clarificarea obiectivelor organizationale si stabilirea nivelurilor de realizare a acestora in procesul de indeplinire a planurilor de actiune pentru reactualizarea si adaptarea obiectivelor;

d. stabilirea unui sistem de indicatori specifici;

e. reconsiderarea instrumentelor si mijloacelor de realizare.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta una din masurile si actiunile necesare implementarii strategiei logistice.

Testul nr. 43

Un rol important in cadrul bugetarii il ocupa controlul realizarii bugetului care se manifesta prin:

a. compararea realizarilor cu obiectivele stabilite;

b. ajustarea propunerilor de buget prin negocieri;

c. determinarea gradului de satisfacere si a ecartului;

d. prezentarea masurilor, mijloacelor necesare recuperarii nerealizarilor sau ajustarilor bugetare;

e. reactualizarea adaptativa a obiectivelor, mijloacelor si structurilor bugetare in raport de necesitatile impuse in perspectiva realizarii finalitatilor strategice.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta un mod de manifestare a controlului realizarii bugetului logisticii.

Testul nr. 44

Intreaga activitate logistica are drept obiectiv final realizarea unui profit cat mai ridicat in conditii de risc minim. De aceea este necesara planificarea acestuia, planificare ce se realizeaza in cadrul urmatoarelor faze:

a. elaborarea situatiilor descentralizate privitoare la costurile si veniturile pe structuri ale activitatii generatoare de profit si de costuri;

b. prognozarea evolutiei elementelor de activ si pasiv furnizoare de venituri si consumatoare de resurse;

c. elaborarea planurilor de profit pe structuri ale activitatii, ce reflecta tendinta spre performanta si necesitand adaptari si ajustari;

d. compararea realizarilor cu obiectivele stabilite si determinarea gradului de satisfacere si a ecartului;

e. stabilirea termenelor, delegarea responsabilitatilor si alocarea resurselor pentru implementarea planului de profit.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta faza a planificarii profitului logisticii .

Testul nr. 45

In esenta planul operational logistic contine urmatoarele elemente:

a. redefinirea optiunilor strategice pe termen lung in formulari concrete de tip calitativ si cantitativ pe ani;

b. prezentarea programelor de actiune pentru activitati, altele decat curente;

c. stabilirea principalilor indicatori de activitate si performanta ce permit urmarirea optiunilor strategice si executia planurilor de actiune;

d. detalierea obiectivelor activitatii, a cheltuielilor si veniturilor;

e. o alocare mai eficienta a resurselor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta element de continut al planului operational logistic.

Testul nr. 46

Sursele se caracterizeaza prin urmatoarele:

a. amplasare;

b. mod de transport;

c. restrictie de capacitate pentru fiecare dintre surse;

d. costuri asociate fiecarui produs, serviciu sau proces din cadrul firmei, precum si costurile asociate sursei respective;

e. restrictii in privinta investitiilor in stocuri.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta element de caracterizare a resurselor.

Testul nr. 47

In cadrul operatiunilor logistice care comporta o complexitate sporita se incadreaza urmatoarele:

a. operatiunile de transport cu transbordare;

b. operatiuni multinivel;

c. operatiuni internationale;

d. operatiuni financiar-bancare;

e. operatiuni de maximizare a profitului.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta operatiuni logistice ce comporta o complexitate sporita.

Testul nr. 48

Operatiunile de transport cu transbordare au loc atunci cand intre sursa si destinatar se interpune un intermediar sau cerintele de transport solicita aceasta. Prin transbordare se realizeaza:

a. o reducere a costurilor de transport prin deplasarea unor incarcaturi mari pe distante mari pana la depozitele intermediare si la un cost mic;

b. sporirea sigurantei prin dispersia stocurilor din cadrul aceleasi resurse in mai multe depozite intermediare;

c. o mai mare siguranta datorita existentei unor stocuri suplimentare complete, disponibile in cadrul sistemului, insa este mai dificil de condus;

d. asigurarea imbunatatirii timpilor de livrare prin reamplasarea stocurilor de resurse mai aproape de destinatari si asigurarea satisfacerii oportune a cerintelor clientilor;

e. sporirea costurilor cu stocurile datorate cererilor mari de stocuri de tranzit, curente si de siguranta.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta ce se realizeaza prin transbordare.

Testul nr. 49

Metodologia de proiectare a sistemelor logistice are in vedere derularea urmatoarelor etape:

1. culegerea si centralizarea datelor;

2. modelarea si simularea proceselor logistice;

3. elaborarea recomandarilor;

4. stabilirea criteriilor de departajare;

5. evaluarea posibilitatilor.

Care dintre variantele de mai jos include etapele metodologiei de proiectare a sistemelor logistice.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 1+2+5.

Testul nr. 50

In cadrul etapei de culegere si centralizare a datelor se desfasoara urmatoarele activitati:

a. centralizarea datelor in scopul determinarii celei mai bune grupari a resurselor, produselor, clientilor si furnizorilor;

b. prognozarea fizica si valorica a vanzarilor in baza unor calcule logico-matematice, a prospectarii pietei, analizei valorii, analizei econometrice sau altor tehnici statistice;

c. calculul costurilor de transport in raport de datele reale, de cele recuperate din fisiere si de modelele de estimare procentuala;

d. calculul timpilor de transport in functie de datele reale; e. calculul posibilitatilor de realizare a obiectivului previzionat de sistemul logistic.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta activitati in cadrul etapei de culegere si centralizare a datelor.

Testul nr. 51

Literatura de specialitate considera ca sistemul informational logistic poate avea drept componente:

a. data;

b. informatia;

c. fluxul informational;

d. circuitul informational;

e. mijloacele de manipulare a informatiei.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta componente ale sistemului informational logistic.

Testul nr. 52

Drept parametri ai sistemului informational logistic se pot enumera:

a. volumul informatiilor;

b. capacitatea de stocare;

c. capacitatea de refolosire a datelor si informatiilor;

d. viteza de vehiculare si prelucrare a informatiilor;

e. intensitatea cu care are loc circuitul informatiilor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta parametri ai sistemului informational logistic.

Testul nr. 53

Sistemul informational logistic indeplineste o serie de functii specifice precum:

a. colectare;

b. conversie;

c. transmitere;

d. memorare;

e. popularizarea datelor si informatiilor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta functii specifice ale sistemului informational logistic.

Testul nr. 54

Sistemul informational, prin natura sa, trebuie sa asigure cunoasterea proceselor ce au loc in cadrul firmei si in afara sa prin furnizarea de informatii specifice fiecarei structuri din compunerea acesteia. In acest sens sistemul informational trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

a. integrarea reala a tuturor functiilor logisticii;

b. necesitatea acordarii de asistenta managementului logisticii pentru optimizarea operatiilor specifice;

c. sa asigure informatii exacte, complete si continue;

d. presiunea mereu sporita de reducere a costurilor logisticii;

e. imbunatatirea servirii clientilor.

Care dintre formularile de mai sus reprezinta cerinta a sistemului informational logistic.

Testul nr. 55

Deficientele sistemelor informatice specifice managementului logistic se pot materializa in:

a. sa asigure informatii specifice cu un grad de detaliere adecvat fiecarei structuri din firma;

b. distorsiuni ale informatiei generate de folosirea necorespunzatoare a suportilor de informatii, diferenta de pregatire a personalului implicat in vehicularea informatiilor, utilizarea de mijloace necorespunzatoare etc.;

c. sa asigure oportunitatea informatiei;

d. sa permita transmiterea informatiei pe canalul cel mai scurt catre receptor;

e. sa fie organizat in relatie directa cu structura organizatorica a firmei.

Care dintre formularile de mai sus reprezinta deficienta a sistemului informational logistic.

Testul nr. 56

Factorii care au condus la realizarea sistemelor informationale logistice s-au manifestat ca fiind:

a. integrarea reala a tuturor functiilor logisticii;

b. necesitatea acordarii de asistenta managementului logisticii pentru optimizarea operatiilor specifice;

c. presiunea mereu sporita de reducere a costurilor logisticii;

d. imbunatatirea servirii clientilor;

e. inregistrarea datelor si informatiilor si interfata cu utilizatorul.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta factor ce a condus la realizarea sistemului informational logistic.

Testul nr. 57

Nu se poate vorbi despre sistemul informational logistic fara a specifica faptul ca domeniul hardware isi va concentra atentia pe:

a. largirea orizontului de cuprindere a logisticii care va include tot mai multe probleme globale;

b. introducerea unor noi tehnologii ce depasesc sfera hard si soft (schimburile electronice de date, imbunatatirea comunicatiilor, retelelor si proceselor distributive);

c. sporirea gradului de mecanizare si automatizare in manipularea materialelor in depozite;

d. aplicarea noilor tehnici in procesele de prognoza si planificare etc.;

e. marirea performantei si capacitatii.

Care dintre formularile de mai sus reprezinta o directie de concentrare a atentiei domeniului hardware in viitor.

Testul nr. 58

Avand in vedere modul de structurare si operare al sistemelor informationale logistice acestea asigura:

a. utilizarea analizelor si scenariilor de precizie eliminand nesiguranta si dificultatile inerente altor posibilitati de lucru;

b. evaluarea alternativelor tinand seama de cantitatea mare de date si informatii de intrare;

c. gasirea unor solutii optime prin inlaturarea conflictelor de interese;

d. adaptarea permanenta la schimbare prin actualizarea datelor programelor;

e. identifica solutii intuitive ce nu pot fi date de oameni;

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta ce asigura sistemele informationale logistice.

Testul nr. 59

Functionarea eficienta a sistemului informational logistic necesita adoptarea de masuri privind:

a. perfectionarea continua a calitatii si cantitatii informatiilor;

b. rationalizarea si actualizarea permanenta a tuturor fluxurilor informationale;

c. elaborarea unor decizii corecte;

d. inzestrarea tuturor structurilor cu echipamente moderne;

e. organizarea rationala a retelei.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta masura ce asigura functionarea eficienta a sistemelor informationale logistice.

Testul nr. 60

Daca pe parcursul evolutiei organizarilor structurale ale firmelor componenta logistica era sau nu prezenta iar activitatile logistice erau suplinite de cele de marketing, se impune acum, mai mult ca niciodata, ca in structurile firmelor sa coexiste atat compartimentul de marketing cat si cel logistic. Situatia se datoreaza urmatorilor factori de influenta:

a. tendinta crescanda de reducere a costurilor si de crestere a profitabilitatii;

b. satisfacerea sau indeplinirea cererii generate de marketing;

c. logistica a preluat de la alte compartimente de activitate o serie de concepte si instrumente pe care le-a folosit atat in actiunile desfasurate cat si in comunicarea cu alte domenii;

d. tendinta logisticii de a fi mai practicista decat marketingul;

e. aparitia conceptului de distributie fizica a produselor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta factor de influenta al coexistentei compartimentelor marketing si logistica.

Testul nr. 61

Se apreciaza ca un rol important in conexiunile marketingului cu logistica il

are mixul de marketing materializat in:

a. relatia dintre logistica si produs;

b. relatia dintre logistica si pret;

c. relatia dintre logistica si promovare;

d. relatia dintre logistica si productie;

e. relatia logistica-distributie;

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta element al mixului de marketing.

Testul nr. 62

Relatia productie-logistica se manifesta pe urmatoarele planuri:

1. competitivitatea firmei si a produselor sale;

2. productia se realizeaza in raport cu cererile pietei de desfacere a produselor;

3. servirea clientilor;

4. sa fie un lider in domeniul preturilor, adica sa aiba cel mai mic pret din sectorul respectiv;

5. sa existe o diferentiere clara a produselor sale, vizibil superioare fata de ale concurentilor in acele aspecte pe care clientii le considera a fi vitale.

Care dintre variantele de mai jos include planurile sub care se manifesta relatia productie-logistica.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 1+2+5.

Testul nr. 63

Rentabilitatea reprezinta o forma a eficientei economice care evidentiaza capacitatea firmei de a realiza profit si se masoara prin urmatorii indicatori:

a. raportul procentual intre suma totala a profitului si marimea capitalului;

b. raportul procentual intre suma totala a profitului si costul de productie;

c. raportul procentual intre profitul obtinut pe unitate de produs si marimea capitalului necesar;

d. raportul procentual intre profitul obtinut pe unitatea de produs si costul mediu al produsului;

e. raportul procentual intre venituri si cheltuieli.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta un indicator al rentabilitatii.

Testul nr. 64

Firmele, indiferent de marimea lor, sunt obligate sa adopte cel putin o parte din formele prin care se manifesta tehnologiile pentru a obtine avantaje competitive. Prin aceasta se reuseste diferentierea produselor proprii de cele ale concurentilor reusind sa:

a. sa creeze o imagine pozitiva asupra produselor proprii in mintea clientilor;

b. creasca cota de piata;

c. inlocuiasca o relatie de concurenta cu una de colaborare;

d. creasca nivelul de asteptare al clientilor la un produs mai bun;

e. reduca costul total.

Care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza la finalitatea diferentierilor.

Testul nr. 65

Tehnologia informatiei este considerata de catre majoritatea firmelor elementul esential in obtinerea avantajului competitiv avand efecte pozitive asupra diferitelor componente ale firmei, canalelor de distributie si clientilor. Principalele avantaje ale unui astfel de sistem se pot concretiza in:

a. realizarea proceselor de conducere mai simplificat;

b. reducerea costurilor;

c. gestionarea stimulentelor de pret pentru toate produsele;

d. fidelitatea clientilor;

e. rezistenta la schimbare.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta avantaje ale tehnologiei informatiei.

Testul nr. 66

Apelul firmelor la schimbul electronic de date si informatii conduce la:

a. reducerea activitatilor in care se foloseste forta de munca;

b. reducerea costurilor asociate fortei de munca;

c. reducerea sarcinilor si locurilor de munca cu risc crescut de eroare;

d. imbunatatirea nivelului de servire;

e. costuri de substitutie semnificative pentru clienti.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta o directie spre care conduce schimbul electronic de date si informatii.

Testul nr. 67

In cadrul activitatilor logistice exista posturi, meserii sau sarcini de lucru ce necesita depunerea unui efort fizic deosebit. Literatura de specialitate evidentiaza existenta unor factori determinanti ai capacitatii fizice precum sunt factorii de forta; acestia au drept componente:

a. forta dinamica (manifestata prin capacitatea de a exercita forta musculara in mod repetat si continuu mai mult timp);

b. forta echilibrului (manifestata prin puterea de sta in pozitie ortostatica);

c. forta trunchiului (capacitatea de a se exercita forta musculara folosind trunchiul);

d. forta statica (capacitatea de a opune rezistenta presiunilor exterioare);

e. forta de incordare (capacitatea de a concentra un maxim de energie intrunul sau mai multe momente de efort);

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta o componenta a factorilor de forta.

Testul nr. 68

In activitatea practica logistica se pot identifica urmatoarele dimensiuni intelectuale:

a. usurinta invatarii (individul retine usor aspecte absolut noi relativ rapid si fara efort vizibil);

b. usurinta si calitatea executiei sarcinii;

c. aptitudinea de a calcula (capacitatea de a face rapid si corect calcule matematice);

d. energizarea comportamentului;

e. capacitatea de a intelege (posibilitatea de a intelege usor mesaje scrise sau verbale);

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta dimensiune intelectuala.

Testul nr. 69

Principiile teoriei obiectivelor a lui Edwin Locke sunt urmatoarele:

a. un individ care isi fixeaza sau adopta obiective are un randament mai mare decat cel care nu urmareste nici un obiectiv;

b. randamentul in munca este dat de calitatea factorilor motivatori;

c. un individ care isi fixeaza obiective clare si precise are un randament mai ridicat decat cel cu obiective slab definite;

d. un individ care isi fixeaza obiective dificile are un randament mai mare decat cel ce are obiective usor de atins;

e. obiectivele dificile fixate trebuie sa aiba un nivel de dificultate realist, sa se permita atingerea lor;

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta principiu al teoriei obiectivelor.

Testul nr. 70

Un rol important in cadrul grupului il are coeziunea de grup care este influentata de urmatorii factori:

a. timpul petrecut impreuna;

b. procesul de initiere;

c. marimea grupului;

d. amenintarile externe;

e. functionalitatea grupului.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta factor de influenta al coeziunii grupului.

Testul nr. 71

Logistica va trebui sa caute si sa gaseasca modalitati noi, specifice de actiune pentru a permite firmei:

a. sa-si sporeasca profiturile;

b. sa-si asigure autonomia si functionalitatea;

c. sa-si sporeasca cota de piata;

d. sa-si imbunatateasca fluxul de numerar;

e. sa patrunda pe piete noi.

Care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza in context.

Testul nr. 72

Este important de retinut ca numai normele de grup importante sunt acceptate in sistemul logistic si care se refera la urmatoarele aspecte de fond:

a. functionalitatea grupului;

b. maresc previzibilitatea comportamentului membrilor grupului si le permit anticiparea reactiilor celorlalti in situatiile date;

c. timpul petrecut impreuna;

d. reduc problemele interpersonale stanjenitoare dintre membri;

e. permit membrilor grupului sa exprime valorile centrale si identitatea distincta a grupului.

Care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza in context.

Testul nr. 73

Stilurile de conducere (leadership) dupa caracteristicile manageriale si psihosociologice implicate se categorisesc astfel:

a. autocratic;

b. lider de misiune;

c. birocratic;

d. laissez-faire;

e. democratic.

Care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza in context.

Testul nr. 74

Factorii situationali cu influenta asupra stilului de conducere (leadershipului) pot fi:

a. caracteristicile personale;

b. maturitatea angajatilor;

c. nevoile angajatilor;

d. consideratia;

e. deciziile de grup.

Care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza in context.

Testul nr. 75

Angajatii au nevoie sa stie unde se afla, ce urmeaza si cum vor fi afectati. De aceea se percep de catre angajati urmatoarele asteptari de la lideri:

a. tendinta de a forta norocul;

b. sa implineasca asteptarile angajatilor;

c. predilectia pentru asaltul frontal;

d. increderea in fortele mistice, vise etc.;

e. simplismul.

Care dintre formularile de mai sus nu se refera la asteptarile angajatilor de la leaderi.

Testul nr. 76

Factorii care conduc la aparitia conflictelor pot fi:

a. identificarea cu grupul si partialitatea intergrupuri;

b. interdependenta;

c. lipsa motivarii;

d. diferentele de putere, statut si cultura;

e. ambiguitatea.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta factor ce conduce la aparitia conflictelor.

Testul nr. 77

Etapele de evolutie a conflictelor pot fi urmatoarele:

a. opozitia potentiala;

b. constientizarea si personalizarea conflictului;

c. comportamentala;

d. de asteptare;

e. a consecintelor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta etapa de evolutie a conflictelor.

Testul nr. 78

Orice activitate ce tine de logistica trebuie comensurata si controlata, de la modul de realizare a serviciilor si costuri pana la productivitate si performanta. Tocmai de aceea se stabilesc la nivel central:

a. obiectivele de atins;

b. tendintele;

c. monitorizarea performantelor;

d. comunicarea cu cei implicati in activitatile logistice;

e. evaluarea alternativelor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta element ce se stabileste la nivel central.

Testul nr. 79

O administrare eficienta in domeniul logistic va trebui sa aiba in vedere si o organizare adecvata care sa tina seama de:

a. dezvoltarea resurselor;

b. disponibilitatea sistemelor;

c. capitalul disponibil;

d. relatiile dintre angajati;

e. apropierea de client si oferta.

Care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza la elementele de care trebuie sa se tina seama in organizarea domeniului logistic.

Testul nr. 80

Administrarea permanenta a logisticii necesita stabilirea:

a. factorilor de performanta;

b. negociere si gasire de solutii de compromis;

c. nivelul de servire al clientilor;

d. costuri de exploatare;

e. masurarea productivitatii.

Care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza la ce necesita administrarea.

Testul nr. 81

Achizitionarea trebuie la conduca la obtinerea unor profituri adecvate actionand in aceasta directie pe urmatoarele cai:

a. reducerea costurilor de achizitie;

b. procurarea resurselor la preturi accesibile;

c. preturile au un trend variabil in timp scurt ;

d. identificarea resurselor inlocuitoare pentru producerea anumitor bunuri de comun acord cu compartimentul cercetare-proiectare si dezvoltare tehnologica, inlocuitori care nu afecteaza performanta produsului final;

e. activitatea de reproiectare a produselor care sa conduca la o reducere a costurilor de achizitionare, dar nu si la o scadere a performantei produselor.

Care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza la caile urmate de achizitionare pentru obtinerea unor profituri adecvate.

Testul nr. 82

Ca orice sursa de profit achizitionarea trebuie sa satisfaca anumite cerinte dintre care amintim:

a. are un buget propriu de cheltuieli;

b. procurarea resurselor la preturi accesibile;

c. performanta sectorului se masoara prin economiile de costuri realizate;

d. poate decide in privinta preturilor platite si a conditiilor (modalitatilor) de plata;

e. genereaza o serie de costuri reprezentate prin salarii si alte cheltuieli de birou.

Care dintre formularile de mai sus nu se incadreaza la cerintele achizitionarii ca sursa de profit.

Testul nr. 83

Tipologia stocurilor din punct de vedere logistic poate fi urmatoarea:

a. stocul curent sau de baza;

b. stocul de siguranta;

c. stocurile in curs de transport sau stocuri in tranzit;

d. stocurile medii;

e. stocurile de conjunctura.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta stoc specific logisticii.

Testul nr. 84

Elementele generale care participa la stabilirea nivelului si structurii stocurilor, la constituirea si reconstituirea lor sunt:

a. volumul si structura productiei;

b. nivelul preturilor resurselor stocate;

c. consumurile specifice de materiale;

d. coeficientii de utilizare a materialelor;

e. regularitatea sau periodicitatea productiei la furnizori si a consumului la beneficiari.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta elemente generale ce participa la stabilirea nivelului si structurii stocurilor.

Testul nr. 85

Managementul procesului de stocare are in vedere o serie de obiective dintre care se pot aminti:

a. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala a activitatii de ansamblu a firmelor prin alimentarea continua a punctelor de consum in conditiile unui efort de stocare cat mai mic;

b. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;

c. prevenirea fenomenelor de lipsa de stoc si de suprastocare, de formare a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;

d. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul stocarii;

e. influenta nivelului stocurilor asupra unor indicatori principali ai firmei.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta obiective ale procesului de stocare.

Testul nr. 86

Factorii ce privesc interconectarea transporturilor cu dezvoltarea economica se manifesta ca fiind urmatorii:

a. existenta si posibilitatea dezvoltarii sistemele de transport;

b. utilitatea de loc prin care marfurile (produsele) se afla la locul solicitat de catre clienti;

c. utilitatea de timp prin care marfurile (produsele) se afla la timpul solicitat de clienti;

d. adancirea diviziunii muncii;

e. specializarea geografica (regionala) realizata de catre firmele productive.

Care dintre formularile de mai sus reprezinta factor ce priveste interconectarea transporturilor cu dezvoltarea economica.

Testul nr. 87

Factorii ce privesc interconectarea transporturilor cu distributia marfurilor (produselor) sunt reprezentati de:

a. oportunitatea aprovizionarilor efectuate;

b. oportunitatea vanzarilor;

c. posibilitatile de stocare a marfurilor (produselor);

d. distributia operativa a marfurilor (produselor);

e. specializarea geografica (regionala) realizata de catre firmele productive.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta factor ce priveste interconectarea transporturilor cu distributia marfurilor.

Testul nr. 88

Planificarea activitatilor de transport intern implica o serie de activitati dintre care se pot aminti:

a. stabilirea traseului de deplasare a mijloacelor de transport;

b. stabilirea cantitatilor de resurse materiale ce trebuiesc transportate;

c. cantitatea de materiale recuperabile si refolosibile;

d. stabilirea duratei ciclului de transport;

e. calculul numarului de mijloace de transport.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta activitate din cadrul planificarii activitatilor de transport.

Testul nr. 89

Serviciile pentru personal includ:

a. servicii de locuit;

b. servicii medicale si alte servicii de sanatate necesare ingrijirii individuale a sanatatii personalului;

c. servicii de disciplina a muncii;

d. servicii de ingrijire personala pentru intretinerea fizica, morala si estetica;

e. servicii particulare de educatie spirituala si profesionala.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta servicii pentru personal.

Testul nr. 90

Serviciile de gospodarire includ:

a. servicii de construire;

b. servicii tehnice;

c. servicii de reparatii curente, medii si capitale;

d. servicii de intretinere a constructiilor, a spatiilor de locuit;

e. servicii de intretinere a echipamentelor de interior si a imprejurimilor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta servicii de gospodarire.

Testul nr. 91

Serviciile de afaceri si profesionale includ:

a. servicii juridice;

b. servicii de turism;

c. servicii economice;

d. servicii tehnice;

e. servicii de contabilitate si audit.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta servicii de afaceri si profesionale.

Testul nr. 92

Analiza folosirii suprafetelor de depozitare evidentiaza urmatoarele elemente de fond:

a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;

b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

c. rulajul de materiale;

d. daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru folosirea rationala a suprafetei de depozitare;

e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta element de fond in analiza folosirii suprafetelor de depozitare.

Testul nr. 93

Deplasarea stelajelor este controlata de un motor electric care conduce rotile de otel ale stelajului pe o sina montata pe podea; un singur interval dintre randuri ofera acces individual la zece stelaje diferite. Sistemul are urmatoarele avantaje:

1. permite utilizarea oricarui tip de echipament de manipulare cu exceptia macaralelor fixe;

2. inregistreaza o rata relativ redusa a pagubelor, in comparatie cu alte sisteme de depozitare;

3. utilizarea spatiului este foarte ridicata;

4. accesul imediat la fiecare palet;

5. cel mai redus cost de depozitare dintre toate sistemele de depozitare.

Care dintre variantele de mai jos include avantajele sistemului mobil alimentat la retea.

a. 1+2+3;

b. 2+3+4;

c. 3+4+5;

d. 1+3+5;

e. 1+2+5.

Testul nr. 94

Depozitarea pieselor cu dimensiuni mici si a produselor cu forme neregulate are loc dupa urmatoarele metode:

a. utilizarea unor tavi sau sertare compartimentate;

b. marimea si volumul componentelor care pot fi depozitate;

c. utilizarea lazilor si a containerelor;

d. utilizarea dulapurilor din otel cu o structura solida;

e. utilizarea rafturilor deschise.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta metoda de depozitare a pieselor cu dimensiuni mici si a produselor cu forme neregulate.

Testul nr. 95

Facilitatile au urmatoarele caracteristici:

a. se manifesta ca avand caracter interdisciplinar datorita cooptarii in cadrul colectivelor a unor specialisti din mai multe domenii de activitate;

b. amplasarea facilitatilor specifice fiecarei activitati;

c. au caracter dinamic rezultat din continua miscare si dezvoltare, din adaptarea permanenta la noi conditii impuse de situatie;

d. adaptabilitatea ca modalitate de raspuns la noi conditii;

e. flexibilitatea concretizata in posibilitatea ca facilitatile sa fie folosite pentru o noua intrebuintare.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta caracteristici ale facilitatilor.

Testul nr. 96

Cele patru elemente constitutive ale facilitatilor, din punct de vedere logistic, sunt legate intre ele prin urmatoarele subsisteme:

a. subsistemul de transport;

b. subsistemul de manipulare a materialelor;

c. subsistemul resurselor umane;

d. subsistemul de programare al aprovizionarii, productiei si livrarilor;

e. subsistemul informational asociat lor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta subsistem al facilitatilor.

Testul nr. 97

Obiectivele urmarite prin asigurarea facilitatilor pot fi urmatoarele:

a. amplasarea optima a facilitatilor, fapt ce va permite firmei sa obtina beneficii de pe urma acestei amplasari;

b. flexibilitatea facilitatilor pentru adaptarea la schimbarea de produse sau la schimbarea volumului productiei;

c. sprijinirea obiectivelor generale ale firmei prin realizarea de noi facilitati, modernizari sau reannoiri care vor contribui la o mai buna activitate de operare, depozitare sau manipulare a resurselor si produselor finite;

d. utilizarea eficienta a personalului, echipamentelor, a spatiilor; e. minimizarea capitalului investit.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta obiectiv al facilitatilor.

Testul nr. 98

In proiectarea facilitatilor se manifesta ca tendinte:

a. construirea de cladiri cu mai multe platforme de receptie, mai mici ca dimensiuni, care sa contina posibilitatea derularii tuturor activitatilor logistice;

b. existenta zonelor de depozitare mai mici, centralizate, destinate incarcaturilor mari si grele si a altora mai mari descentralizate, pentru incarcaturi mai mici si mai usoare;

c. posibilitatea unor alternative descentralizate de utilaje de manipulare la platformele de receptie;

d. posibilitatea unor alternative descentralizate de utilaje de manipulare la incarcaturi mai mici si mai usoare;

e. adaptarea continua a planului de facilitati.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta tendinte in proiectarea facilitatilor.

Testul nr. 99

Minimalizarea rolului si importantei ambalajului se poate concretiza in:

a. litigii cu beneficiarul extern privind calitatea si cantitatea produselor exportate;

b. suportarea de cheltuieli suplimentare ocazionate de reconditionarea produselor exportate in situatia cand acestea sunt refuzate de beneficiar;

c. sadirea neancrederii in exportatorul produselor respective;

d. sporirea nemultumirii beneficiarului extern;

e. protejarea prin ambalare a bunurilor materiale, cu precadere a celor cu grad avansat de prelucrare sau perisabile.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta concretizarea minimalizarii rolului si importantei ambalajului.

Testul nr. 100

Delimitarile de responsabilitate in transportul international intre doua parti contractante este deosebit de importanta si se face potrivit unei liste de standarde ce definesc responsabilitatile exportatorului si ale importatorului. Astfel exportatorul stabileste relatii cu urmatorii agenti economici:

a. tranzitorul;

b. conosamentul;

c. comisionarul de transport;

d. comisionarul de vama;

e. curtierul.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta agent economic cu care se stabilesc relatii in activitatea de export.

Testul nr. 101

Problematica logisticii activitatilor de export ale firmelor sunt diferite de cele specificate anterior in cadrul abordarilor logisticii interne a firmei. Diferentierile se manifesta, in principal, pe urmatoarele segmente:

a. detinerea controlului procesului de transport;

b. avantajele vanzarii in termeni de livrat;

c. stabilirea locului activitatii de export in cadrul organizarii generale a firmei;

d. reducerea complexitatii pietei transporturilor;

e. dificultati in desfasurarea normala a contractelor la export.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta segment al diferentierilor in activitatea de export.

Testul nr. 102

Se constata tot mai mult ca in prezent si perspectiva modelul sistemelor sta la baza orientarilor in privinta organizarii logisticii firmelor. Acest fapt este posibil ca urmare a existentei unui set de principii ce stau la baza acestui model si care pot fi adaptate la noile provocari cu care se confrunta logistica in viitor. Aceste principii de baza se materializeaza in:

a. existenta unei interdependente intre structurile firmei astfel incat sa se poata realiza operativ obiectivele stabilite;

b. preocupare sporita fata de resursele umane ce lucrau in firma;

c. organizarea structurala sa raspunda cerintelor mediului in care activeaza;

d. firma trebuie privita ca un intreg in cadrul careia au loc procese ce se interconditioneaza;

e. rationalitatea si logica organizarii conduce la creativitate si planificare a actiunilor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta principiu de baza al modelului sistemelor din organizarea logisticii firmei.

Testul nr. 103

Problemele cu care se confrunta logistica inversa pot fi constituite din:

a. recuperarea stocului multinivel de la consumatori;

b. lipsuri in transportul multinivel de la sursa la depozit;

c. restrangere a potentialului de resurse materiale;

d. goluri in procesarea multinivel a comenzilor de returnare;

e. lipsuri in manipularea si stocarea multinivel a materialelor si produselor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta o problema a logisticii inverse.

Testul nr. 104

Materialele si produsele se recupereaza si recircula din diverse motive precum:

a. schimbarile rapide in tehnologiile de fabricatie;

b. reglementarilor interne si internationale cu privire la retragerea produselor defecte si recircularea lor;

c. imposibilitatea pastrarii caracteristicilor fizico-chimice o perioada mai indelungata de timp;

d. degradari pe timpul transportului si manipularilor;

e. materialele si produsele desi nu sunt iminent riscante, pot reprezenta in timp o amenintare la adresa oamenilor.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta motiv de recirculare a materialelor.

Testul nr. 105

Firmele vor trebui sa asigure desfasurarea in conditii de eficienta economica a tuturor activitatilor destinate logisticii inverse apeland la masuri tehnicoorganizatorice precum:

a. readucerea in starea initiala a materiei prime din care au rezultat resursele respective;

b. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu;

c. mecanizarea complexa a operatiilor;

d. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile;

e. reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta masura tehnicoorganizatorica.

Testul nr. 106

Succesul actiunii de reengineering depinde de:

a. reducerea costurilor operatiunilor din sistemul logistic;

b. modul in care se face auditarea proceselor critice;

c. implicarea managerilor de varf;

d. stabilirea obiectivelor;

e. constituirea unor echipe fluide.

Care dintre formularile de mai sus nu reprezinta factor de succes al reengineeringului.