Particularitati ale procedurilor judiciare in materia dreptului transportului international

PARTICULARITATI ALE PROCEDURILOR JUDICIARE IN MATERIA DREPTULUI TRANSPORTULUI INTERNATIONAL

FEROVIAR DE MARFURI

SECTIUNEA 1

LITIGIILE REFERITOARE LA DESPAGUBIRI

1.1. RECLAMATIILE SI PERSOANELE CARE POT ACTIONA CAILE FERATE.

Reclamatiile referitoare la contractul de transport trebuie sa fie adresate in scris caii ferate care a incalcat acest contract.

Pentru o actiune judecatoreasca in restituirea unei sume platite in temeiul contractului de transport international de marfuri pe calea ferata se poate exercita acest drept impotriva caii ferate care a incasat acea suma sau impotriva tertului in beneficiul caruia a fost ea incasata.

Cand reclamatia o face expeditorul marfii el trebuie sa prezinte duplicatul scrisorii de trasura, sau in lipsa acesteia autorizatia sau dovada ca destinatarul a refuzat marfa expediata.

Cand reclamatia este facuta de catre destinatarul marfii, el trebuie sa prezinte scrisoarea de trasura pentru cazul cand i-a fost inmanata.

Cel indreptatit poate anexa la reclamatie orice document socoteste a-i fi necesar si folositor pentru rezolvarea in timp util a plangerii sale. In caz de despagubire pentru pierdere sau avariere trebuie sa anexeze la cererea sa toate documentele susceptibile de a justifica temeinicia ei si de a proba valoarea marfii.

Toate reclamatiile trebuie sa fie motivate.

Actiunea judecatoreasca pentru restituirea unei sume platite in temeiul contractului de transport apartine celui care efectueaza plata.

Alte actiuni judecatoresti care izvorasc din contractul de transport pot fi exercitate:

-impotriva caii ferate de destinatie;

-impotriva caii ferate de expeditie;

-impotriva oricarei alte cai ferate pe parcursul careia s-a produs fapta care a dat nastere actiunii.

Calea ferata de destinatie poate fi actionata in judecata, chiar daca nu a primit nici marfa, nici scrisoarea de trasura.

Daca reclamantul poate indrepta actiunea sa impotriva mai multor cai ferate, la alegere, dreptul sau de optiune se stinge de indata ce actiunea a fost intentata impotriva uneia din aceste cai ferate.

1.2. COMPETENTA JUDECATOREASCA

In materia competentei judecatoresti si prorogarii in actiunea de regres, regula generala este 'actor sequitur forum rei'. Asadar, in principiu, actiunea trebuie introdusa in fata instantei competente a statului de care depinde calea ferata actionata in judecata, cea care va trebui sa plateasca in regres despagubirea.

De la aceasta regula exista doua exceptii:

Prima exceptie se refera la o competenta alternativa. Este vorba de mai multe cai ferate parate, in aceasta situatie, calea ferata reclamanta poate alege una din jurisdictiile competente, desigur cea care ii convine cel mai mult, dar cu o obligatie corelativa: reclamantul sa cheme inaintea jurisdictiei alese toate caile ferate parate.

Daca reclamantul nu cheama in judecata vreuna din caile ferate susceptibile a plati despagubiri in regres, intervine decaderea din dreptul de a actiona in regres (art.62. din C.I.M.).

Cea de-a doua exceptie o constituie o eventuala prorogare voluntara de competenta. Art.62. din C.I.M. permite intelegeri intre retelele de cai ferate pentru a atribui competenta altei jurisdictii decat cea care e competenta conform C.I.M.

Reglementarile subsidiare care se aplica daca normele C.I.M. nu au solutie pentru o anumita problema se impune, cu atat mai mult cu cat parcursul acopera distante din mai multe state limitrofe iar C.I.M. se intregeste in acest caz cu legislatia nationala a diferitelor state proprietare de cai ferate.

Art.10. din C.I.M. prevede: 'in lipsa unor prevederi in regulile uniforme C.I.M., in dispozitiile complementare si in tarifele internationale se aplica dreptul national ('lex fori').

Incidenta legii forului ('lex fori').

Conform dispozitiilor C.I.M. unde nu se prevad norme de procedura se aplica in principiu legislatia din statul unde s-a introdus fie reclamatia administrativa impotriva caii ferate, fie actiunea judiciara impotriva transportului feroviar.

1.3. NORMELE DE PROCEDURA

Normele de procedura sunt prevazute de art.62. din C.I.M.

In ceea ce priveste normele de procedura aplicabile in actiunile de regres deosebim mai multe aspecte:

Un prim aspect se refera la apararile invocate de parat (deci de catre calea ferata) in instanta de regres. Se poate contesta cuantumul platii si legitimitatea acesteia intre reclamant si persoana careia 'solvens' i-a achitat sumele cu titlu de despagubiri.

Contestatia nu este posibila daca suma platita de calea ferata 'solvens' in mainile persoanei pagubite a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca.

Alt aspect procedural se refera la faptul ca orice instanta sesizata, daca se constata de catre aceasta o pluralitate de cai ferate responsabile pentru despagubirile produse, va trebui sa conexeze actiunile de regres.

La randul ei calea ferata care introduce actiunea in regres trebuie sa-si formuleze cererea de chemare in judecata la una si aceeasi instanta impotriva tuturor cailor ferate cu care nu a cazut de acord, daca nu, isi va pierde dreptul de regres impotriva acelora pe care nu le-a chemat in judecata.

Judecatoria sesizata trebuie sa se pronunte prin una si aceeasi hotarare judecatoreasca asupra tuturor actiunilor in regres cu care este sesizata. Disjungerea cauzelor se exclude.

Ultima particularitate consta in interzicerea unei actiuni subsecvente de regres. Particularitatea procedurala a litigiului consta in unicitatea litigiului, nu sunt permise actiuni paralele sau subsecvente introduse de un parat impotriva altui parat.

1.4. STINGEREA ACTIUNII IMPOTRIVA CAII FERATE.

Daca cel indreptatit accepta marfa, orice actiune izvorata din contractul de transport si pornita impotriva caii ferate pentru cazuri de pierdere partiala, de avariere sau de depasire a termenului de executare a contractului de transport se stinge.

Actiunea nu se stinge daca, in caz de pierdere partiala sau avariere defectele s-au descoperit inainte ca cel indreptatit sa primeasca marfa.

De asemenea, actiunea nu se stinge daca din culpa caii ferate constatarea care trebuia facuta a fost omisa.

Pentru cazul in care a fost depasit termenul de executare a contractului de transport, si cel indreptatit, in termen de 60 de zile si-a valorificat drepturile la una din caile ferate, actiunea nu se stinge.

Actiunea nu se stinge daca cel indreptatit dovedeste ca paguba are drept cauza un dol sau o culpa grava imputabila caii ferate.

Daca un termen trebuie sa ia sfarsit intr-o sambata, o duminica sau o zi de sarbatoare, expedierea lui se prelungeste pana in prima zi lucratoare din saptamana.

1.5. PRESCRIPTIA ACTIUNII

Actiunea care izvoraste din contractul de transport feroviar international de marfuri se prescrie ca regula generala prin trecerea unui an.

Exceptia o constituie prescriptia de doi ani in ceea ce priveste actiunea:

-pentru plata unui ramburs incasat de calea ferata de la destinatar;

-pentru plata unui rest din pretul unei vanzari efectuate de calea ferata;

-intemeiata pe o paguba avand drept cauza un dol;

-intemeiata pe un caz de frauda;

-intemeiata pe unul din contractele de transport anterioare repredarii;

Prescriptia curge in diferite moduri depinzand de tipul de actiune introdus.

Actiunea in daune pentru pierderea totala. Prescriptia curge din a 30-a zi dupa expirarea termenului de executare a contractului de transport.

Actiunea in daune pentru pierderea partiala, avariere sau depasirea termenului de executare a contractului de transport. Prescriptia curge din ziua in care a avut loc eliberarea marfii.

Analiza: Metoda valorii - ingineria valorii Document online: Forme de comunicare in negocierile internaționale

Actiunea privind plata sau restituirea tarifului de transport, altor taxe sau referitoare la aplicarea incorecta a unui tarif sau greseala de calcul sau de incasare si rectificare a acestora. Prescriptia curge din momentul platii, daca s-a facut plata. Daca plata incumba destinatarului, prescriptia curge din momentul cand acesta a retras scrisoarea de trasura.

Actiunea privitoare la plata pretului unei vanzari. Prescriptia incepe sa curga din ziua vanzarii.

Pentru alte cazuri prescriptia curge din ziua in care dreptul poate fi exercitat. Termenul nu cuprinde niciodata ziua indicata ca punct de incepere a prescriptiei.

In caz de reclamatie adresata caii ferate prescriptia se suspenda pana in ziua in care calea ferata respinge in scris reclamatia si restituie documentele. In caz de acceptare partiala a reclamatiei, prescriptia incepe sa curga pentru partea de reclamatie care ramane in litigiu. Dovada primirii reclamatiei sau a raspunsului la aceasta, precum si aceea a restituirii documentelor sunt in sarcina partii care invoca acest fapt.

Reclamatiile care vor interveni ulterior, avand acelasi obiect, nu suspenda prescriptia.

Actiunea care s-a prescris nu mai poate fi exercitata, nici chiar pe cale de cerere reconventionala sau de exceptie.

Suspendarea si intreruperea prescriptiei sunt reglementate prin dreptul national sub prezenta totusi a dispozitiilor mai sus mentionate si care sunt reglementate in cadrul conventiei C.I.M.

CAPITOLUL VII

TRANSPORTURI CU REGIM SPECIAL

SECTIUNEA 1

TRANSPORTUL MARFURILOR CONTAINERIZATE

Adaptarea cailor ferate la sistemul de transport containerizat s-a desfasurat intr-un ritm foarte rapid.

Avantajele oferite de acest tip de transport sunt urmatoarele:

- Eliminarea cheltuielilor survenite cu ocazia ambalarii si stivuirii marfii.

- Se asigura o foarte buna integritate fizica a marfii.

- Operatiunile de incarcare-descarcare de marfuri se accelereaza in mod considerabil.

Containerul reprezinta un utilaj de transport cu caracter permanent, suficient de rezistent, cu dimensiuni tipizate, avand in interior un volum minim de un metru cub.

In cazul folosirii containerelor mai mari, indiferent ca acestea apartin cailor ferate sau unor societati particulare, acestea trebuie sa corespunda normelor internationale de constructie aplicabile containerelor mari.

Containerele sunt de asemenea supuse unor standarde de securitate cu valoare internationala. Exista obligatia de a incerca si inspecta containerele si aceasta este pusa in seama autoritatilor de specialitate din fiecare tara. Pentru ca un container sa poata fi pus in exploatare este nevoie de obtinerea unei autorizatii.

Ca regula, pentru fiecare container se intocmeste o scrisoare de trasura.

Primirea marfurilor pentru efectuarea transportului containerizat, incarcarea si eliberarea marfurilor se efectueaza dupa regulile interne ale cailor ferate respective. Reincarcarea containerelor de catre destinatar nu se face decat cu acordul cailor ferate.

Incarcatura containerului nu trebuie sa depaseasca capacitatea de incarcare care este mentionata pe container. Containerele inchise, care circula incarcate, trebuie sa fie predate carausului sigilate prin grija predatorului si sa fie incuiate astfel incat sa nu se poata sustrage marfurile decat prin efractie.

Predatorul trebuie sa mentioneze in scrisoarea de trasura, in afara de numarul containerului, tara acestuia, greutatea marfii incarcate, greutatea totala si situatia sigiliilor.

Marfa trebuie sa fie bine stivuita si ancorata in containere pentru a preveni avarierea.

Predatorul este obligat sa verifice starea containerului in momentul cand a fost pus la dispozitia sa si sa semnaleze acest lucru caii ferate. In caz contrar utilizatorul containerului va plati despagubiri caii ferate pentru orice avariere, nedovedind ca aceasta a avut loc in timpul cat containerul este in gestiunea caii ferate.

In 'Regulamentul privind transportul international al containerelor', anexa 3, la regulile uniforme C.I.M., se precizeaza ca, daca containerul nu a fost restituit in termen de 30 de zile socotite din ziua punerii sale la dispozitia predatorului sau destinatarului, calea ferata il poate considera pierdut si poate pretinde plata valorii acestuia.

Dupa eliberarea la destinatar, calea ferata nu este obligata sa intervina la acesta pentru a fi returnat si repredat la transport in stare goala. Dupa descarcare, containerele trebuie returnate la calea ferata in conditii de perfecta curatenie.

Nu se restituie containerele grav avariate urmand a se plati despagubirea, deasemenea nu se restituie containerele puse sub sechestru in tara de destinatie.

Containerele circula fara verificare vamala pe parcurs, pe baza declaratiei referitoare la continut. Containerul poate fi sigilat de vama tarii de export.

Toate aceste reguli au fost adoptate la Conventia internationala pentru securitatea containerelor care a avut loc la Geneva in 1972 si prin Conventia multilaterala referitoare la vamuirea containerelor.

Romania a ratificat cea de-a doua conventie prin decretul 241/1975.

SECTIUNEA 2

TRANSPORTUL MARFURILOR CU VAGOANE SPECIALE

Pe reteaua de cale ferata aflata in traficul international exista un numar mare de vagoane care circula, si ale caror proprietar sunt unele firme particulare specializate sau mari producatori care au un volum mare de transport ce necesita tipuri de vagoane speciale.

Reglementarea acestui transport o gasim in anexa 2 la Regulile Uniforme C.I.M. intitulata 'Regulament pentru transportul international feroviar al vagoanelor particulare'.

Vagoanele particulare, pentru a fi admise in trafic international, trebuie sa fie inmatriculate pe numele unei persoane fizice sau juridice de catre calea ferata unde acestea isi au sediul .

Pentru a putea fi inmatriculate, vagoanele trebuie sa corespunda conditiilor tehnice necesare circulatiei pe calea ferata.

Vagonul nu poate fi folosit decat pentru transportul marfii pentru care a fost inmatriculat.

Pentru a circula in trafic international, vagoanele trebuie sa aiba semnele si inscriptiile proprietarului sau a celui care a inchiriat vagonul precum si semnul 'P'.

In spatiul pentru denumirea marfii, in afara de indicatiile prevazute in regulile uniforme se adauga expresia 'incarcat in vagon P' daca este vorba de un vagon incarcat sau daca este neincarcat 'vagon P gol', iar separat, caracteristicile principale ale vagonului.

In anexa 2 la Reguli Uniforme C.I.M. se prevede ca, in cazul cand un vagon particular nu a inceput incarcarea in termen de 15 zile de la punerea la dispozitia destinatarului, calea ferata inapoiaza din oficiu vagonul la statia de domiciliu pe cheltuiala titularului.

In cazul stationarii vagonului incarcat la destinatar mai mult de 8 zile, socotite de la data cand ar trebui sa se termine descarcarea, calea ferata poate sa inapoieze din oficiu vagonul sau sa comunice situatia titularului, prelungind astfel inapoierea cu inca 8 zile de la data avizarii.

Aceste prevederi nu sunt valabile cand vagoanele se afla in tara de inmatriculare sau cand se gasesc pe liniile de garaj particulare.

In caz de pierdere sau avariere a unui vagon, calea ferata raspunde din momentul acceptarii la transport pana la eliberare daca se face dovada ca paguba se datoreaza vinei sale.

Cel indreptatit poate, fara a avea de facut alte dovezi, sa considere vagonul ca pierdut daca au trecut 3 luni dupa expirarea termenului de executare a contractului, termen care se mareste cu durata de stationare a vagonului pentru reparatii sau alte cauze neimputabile caii ferate.

SECTIUNEA 3

TRANSPORTUL MARFURILOR PE PALETE

In cazul folosirii paletelor, cheltuielile scad, se asigura mult mai bine integritatea marfurilor, se realizeaza o operativitate superioara in efectuarea incarcarii si descarcarii.

Circulatia internationala a paletelor se realizeaza numai in baza unui acord intre administratiile de cai ferate care accepta sa foloseasca in comun aceste palete.

Romania a aderat la Conventia incheiata la Geneva la 9 decembrie 1960, privitoare la regimul vamal al paletelor folosite in transportul international, prin Decretul numarul 136 din 20 aprilie 1964.

Mai exista doua acorduri multilaterale de baza:

- 'Regulamentul pentru transportul de marfuri pe palete in traficul international'.

- 'Acordul de pool (fond comun) european al paletelor plate' aplicabil de la 1 ianuarie 1984 Oslo.

Art.1, litera (b), din Conventia de la Geneva din 1960 defineste paleta ca un dispozitiv pe podeaua caruia poate fi grupata o anumita cantitate de marfuri, spre a constitui o unitate de incarcare in vederea transportarii, manipularii sau asezarii ei in gramezi cu ajutorul unor aparate mecanice.

Acest dispozitiv este format din doua podele legate prin bare de legatura sau dintr-o podea sprijinita pe picioare.

Paletele au o constructie standardizata (80/120cm).

In functie de reteaua de cai ferate paletele poarta o sigla. Nu se inmatriculeaza decat paletele conforme cu standardul international.

Se exclud de la transportul pe palete marfurile otravitoare si cele ce pot murdari sau vatama paletele.

3.1. REGLEMENTAREA JURIDICA DINTRE ADMINISTRATIILE DE CAI FERATE DIN STATE DIFERITE

Stocul de palete scade odata cu exportul de marfa si creste pe masura importurilor.

Paletele fac parte din patrimoniul retelei de cai ferate pe teritoriul careia se gasesc si devin ca efect al schimbului ce are loc la frontiera, proprietatea caii ferate primitoare. Operatia ce se efectueaza la frontiera constituie un schimb in sens juridic, in acceptiunea art. 1405 din Codul Civil. Dreptul de proprietate poarta asupra unui numar relativ constant de palete indiferent de siglele pe care le au inscrise pe ele. Acestea sunt tratate ca bunuri fungibile, spre deosebire de vagoane, care nu-si schimba proprietarul.

Obligatia de a tine evidenta paletelor intrate si iesite din fiecare tara revine statiei feroviare de frontiera.

3.2. REGLEMENTARILE JURIDICE DINTRE ADMINISTRATIILE DE CAI FERATE SI CLIENTII PROPRII

Clientii sunt de fapt unitati economice exportatoare si importatoare ce folosesc palete tipizate.

Intre calea ferata si fiecare utilizator se incheie un 'contract de inchiriere' ce are ca obiect un numar de palete dependent de trafic si de parcul de schimb al intreprinderii respective.

Raspunderea pentru toate operatiile ce au loc la incarcarea marfii revine clientului, daca aceste operatii se fac cu mijloace proprii.

Fiecare statie de frontiera are dreptul sa refuze paletele nefunctionale provenite din statul limitrof.

3.3. REGLEMENTAREA JURIDICA DINTRE CLIENTII DIN DIFERITE STATE

In cadrul activitatii de comert exterior se stabilesc raporturi juridice in temeiul contractelor de livrari de marfuri.

In cazul folosirii paletelor se nasc intre parti drepturi si obligatii reciproce.

La expediere, paletele pline sunt invagonate in vagoane plumbuite. Destinatarul le descarca si trebuie sa le predea in termenul stabilit cailor ferate din propria tara, care va proceda la compensari de palete cu tara de expeditie.

Se interzice fixarea marfii pe palete cu cuie, scoabe pentru asigurarea integritatii acestora. Asezarea coletelor se face pentru a putea fi permisa verificarea latimii lor. Fiecare paleta poate fi incarcata numai cu marfuri pentru o singura destinatie si pentru un singur destinatar.

Intocmirea scrisorii de trasura internationala revine clientului expeditor. Deoarece vagonul cu marfa circula inchis si plumbuit, statiile de frontiera nu au vreo sarcina sa controleze numarul, ordinea si starea paletelor.

Restituirea de catre destinatar se face de obicei in 24 de ore. Nerespectarea acestei obligatii atrage sanctiuni patrimoniale.

Raspunderea are o natura contractuala pentru ca se integreaza in continutul contractului de livrare de marfuri la export.

Situatiile in care este angajata raspunderea:

- Exportatorul raspunde pentru daunele provocate din culpa sa constand in expedierea de palete necorespunzatoare calitativ.

Despagubirile au valoare pecuniara echivalenta cu prejudiciul efectiv.

- Raspunderea revine destinatarului daca din probe rezulta ca a manipulat defectuos paletele sau le-a degradat in alt mod.

Daca raspunderea destinatarului este numai partiala ea contribuie la micsorarea raspunderii expeditorului.

Daca deteriorarea paletelor se datoreaza unui tert sau comportamentului culpabil al destinatarului, expeditorul poate fi degrevat de raspundere.

Hotararea numarul 175/1984 a C.A B. dispune ca debitorul nu este obligat sa repare prejudiciul pe care creditorul ar fi putut sa-l evite daca ar fi dat dovada de diligenta obisnuita in asemenea relatii.

Cand culpa exista in sarcina ambelor parti in litigiu cererea de despagubire e admisa numai in parte.

BIBLIOGRAFIE

1. O. CAPATANA   - 'Contractul comercial de transport Editura 'Lumina Lex", Bucuresti, 1995.

O. CAPATANA 'Tratat de drept al comertului international'.Editura

Academiei 1997.

O. CAPATANA 'Transportul de marfuri pe palete in traficul feroviar

international', publicat in revista 'Dreptul',

numarul 7 din 1987.

4. P. I. DEMETRESCU -         'Contractul de transport', Editura Didactica si

Pedagogica Bucuresti, 1982.

5. GH. FILIP -                        'Dreptul Transporturilor', Casa de Editura

si Presa 'Sansa' S.R.L. Bucuresti, 1995.

6. R. Rodiere si

B. Mercadal -           'Droit de transports terrestres et

aerrienes', editia a 5-a, Paris 1990.

7. Alexandru Ticlea,           

Corneliu Barsan si

colectiv -                               Societatile comerciale de la A la Z, Editura

'Sansa' S.R.L., Bucuresti , 1999.

8. M Eliescu -                            Raspunderea civila delictuala, Editura Academiei,

Bucuresti, 1972, pag.372.

9. Francisc Deak, Raspunderea civila, Editura Stiintifica, Bucuresti,

I.M. Anghel,                         1970

M. Popa

10. XXX - Acordul cu privire la transporturile internationale de

marfuri efectuate cu participarea Cailor Ferate

ale Romaniei si ale Republicii Moldova

- 15 aprilie 1997, Chisinau.

11. XXX - Acordul intre Societatea Nationala a Cailor Ferate

si Administratia de Stat a Transporturilor Feroviare

din Ucraina, cu privire la transporturile

internationale de marfuri dintre Romania si Ucraina,

20 noiembrie 1997, Atena.

12. XXX -     Regulamentul de transport pe caile ferate

din Romania, Bucuresti, 28 august 1997.

13. XXX - Conventia de la Berna din 1980 - C.O.T.I.F.

in 'Prescriptii internationale pentru marfuri'.

14. XXX - 'Reguli uniforme privind contractul international

de transport feroviar al marfurilor (C.I.M.)'

-Apendice B la 'Conventia cu privire la

transporturile internationale feroviare' (C.O.T.I.F.)

din 9 mai 1980, I.C.P.T.T.

15. XXX - Conventia S.M.G.S. privind traficul international

de marfuri, adoptata la Moscova la 1 noiembrie

1951 si revizuita la Berlin in 1955.