Reprezentareaiei laterale a palei

REPREZENTAREA PROIECTIEI LATERALE A PALEI

Conturul proiectat al palei elicei s-a reprezentat in Figura 5.3. Pe baza acestuia se traseaza si proiectia laterala a palei, parcurgand urmatoarele etape:

1.     Se traseaza proiectia laterala a butucului de diametru mediu d_o ca in Figura 5.4.

2.     Prin punctul O₁ se traseaza o dreapta inclinata cu g = 15^o fata de verticala palei, dreapta inclinata ce poarta numele de generatoarea palei elicei.

3.     Se proiecteaza in vedere laterala punctele C₄, B₄, A₄ (de exemplu). Punctul C₄ va avea ca, corespondent pe generatoarea palei punctul 'c₄' (vezi Figura 5.4).

4.     Se masoara pe orizontala in dreapta si in stinga lui c₄ segmentele 'm' respectiv 'n' unde m = si n = (scoase din conturul proiectat al palei).

5.     Capatul segmentului m, respectiv n se intersecteaza cu orizontalele duse din punctele B₄ respectiv A₄ obtinandu-se punctele 'b₄' respectiv 'a₄'.

6.     Se procedeaza in mod analog si pentru celelalte raze r/R, obtinandu-se punctele 'c_o c₇', 'a_o a₇' respectiv 'b_o b₇'.

7.     Punctele obtinute se unesc printr-o curba aviata obtinandu-se in final proiectia laterala a palei.

PROIECT: Consideratii generale privind transportul maritim PROIECT: Interzicerea monopolurilor de stat cu caracter comercial

Figura 5.4.

Observatii:

1.     In proiectia laterala a palei se va prezenta si sectiunea facuta dupa linia grosimilor maxime astfel:

Se masoara in dreapta punctului O₁ segmentul si in dreapta lui 'v' segmentul (vezi Figura 5.4.).

Pe orizontalele corespunzatoare diverselor raze r_i se masoara segmente egale cu grosimile maxime ale profilelor sectiunilor ( OGM_i luate din Tabelul 5.3.), pornind de la generatoare spre bordul de atac (ex. OGM₄ in Figura 5.4. ).

Prin unirea extremitatilor acestor segmente se obtine asa numita diagrama a grosimilor maxime care pe desen se hasureaza si se coteaza corespunzator.

2.     In ambele proiectii prezentate in Figura 5.4. se traseaza adesea si curba de intersectie a suprafetei nominale proiectate a palei cu butucul. Pentru aceasta este necesara cunoasterea pozitiei punctelor I_o4 si I₄, respectiv i₀₄ si i₄, care definesc locurile in care curbele conturului proiectat si a proiectiei laterale intersecteaza butucul. Stabilirea pozitiei acestor puncte se face prin tatonari direct pe desen astfel:

Se traseaza intai pe conturul proiectat punctele I₀₄ si I₄, la intersectia dintre curba definita de punctele B_i, respectiv A_i cu cercul ce reprezinta butucul elicei.

Se traseaza orizontale din aceste puncte pana la proiectia laterala a palei, ca in Figura 5.4.

Punctele i₀₄ , respectiv i₄ se vor gasi la intersectia acestor orizontale cu profilul palei (curba) definita prin unirea punctelor b_i , respectiv a_i.

Pentru trasarea in final a urmei palei elicei pe butuc, se unesc punctele i₀₄ cu i₄ trecand obligatoriu cu arcul de cerc prin punctul c₀' de pe generatoarea palei.

3. Proiectia laterala astfel realizata reprezinta proiectia laterala a suprafetei nominale a palei. La elicele cu sectiuni prin pala de profil aviatic, de regula, datorita grosimii sectiunii in special la bordul de atac, conturul real al proiectiei laterale iese in afara limitelor conturului suprafetei nominale. Din considerente de montaj si de functionare a elicei amplasate in spatele etamboului, in practica se construieste si conturul real al proiectiei laterale, contur ce poarta numele de contur de gabarit.

4. In final, desenul elicei se va prezenta pe o coala de hirtie de format A₃ sau A₄ ca in figura de mai jos: