Plane de referinta dimensiuni principale ale navei planul de forme al navei

PLANE DE REFERINTA DIMENSIUNI PRINCIPALE ALE NAVEI PLANUL DE FORME AL NAVEI

Corpul navei, numit si coca, este partea structurala principala a navei, care asigura exploatarea acesteia corespunzator cerintelor navigatiei si destinatiei ei.

Forma exterioara a corpului navei a rezultat in urma unei practici indelungate si ea nu corespunde unui corp geometric regulat, astfel ca aceasta forma nu poate fi exprimata prin relatii matematice.

Corpul teoretic al navei este delimitat de suprafata interioara a invelisului corpului real, in cazul navelor metalice, sau de suprafata exterioara a corpului real – in cazul navelor de lemn, ferociment sau rasini.

Corpul navei are o forma complexa, apropiata de forma cilindrica in regiunea de mijloc si ascutita la extremitati in scopul micsorarii rezistentei opuse la apa la inaintarea navei, trecerea de la o regiune la alta  a corpului se face lin, fara frangeri. Forma extremitatilor poate varia de la un tip de nava la altul: la navele de viteza mare, extremitatile sunt mult mai alungite ca la cele de viteza mica, la care rezistenta intampinata de nava la deplasarea sa in mediul lichid este, de asemenea, mai mica.

In vederea descrierii complete a formei corpului teoretic al navei, acesta se intersecteaza imaginar cu trei plane ortogonale, ce se numesc plane principale; sectiunile astfel obtinute se numesc sectiuni principale.

PLANE DE REFERINTA

1. Planul diametral (P.D.), este planul vertical longitudinal ce trece

prin mijlocul navei si o imparte in doua parti simetrice (tribord, babord ).

Aceasta sectiune indica forma longitudinala a corpului, forma etravei si a etamboului precum si forma puntii (selatura puntii ) si a chilei (linia chilei ).

Puntea este structura etansa care inchide corpul navei in partea superioara. Curbura longitudinala a puntii se numeste selatura. Ea a aparut in mod firesc, reducand ambarcarea prematura a apei pe punte la navigatia pe mare agitata.

Tipurile de selatura sunt:

selatura parabolica (standard ) - este o parabola cu concavitatea in sus. Se intalneste la navele mici sau mijlocii;

selatura linie franta la care parabola se inlocuieste cu o linie franta. Este folosita la aproape toate navele in special la cele medii si mari si au avantajul ca are un pret accesibil.

selatura dreapta la care linia puntii este o dreapta orizontala si se completeaza la prova cu o suprastructura numita teuga sau daca aceasta lipseste cu un parapet de inaltime mare. Se intalneste la navele mari sau foarte mari si este cea mai ieftina.

selatura negativa apare la ambarcatiunile rapide, fiind o parabola cu concavitatea in jos. Motivul este asigurarea unei vizibilitati catre prova imbunatatite si cel estetic.

Etrava este structura etansa care inchide corpul navei in partea din fata. Forma etravei este extrem de diversa tinand cont atat de considerente hidrodinamice, functionale sau estetice. Ca tipuri de etrave, exista:

etrava dreapta inclinata catre fata.

etrava cu bulb cuplat cu o etrava dreapta. Bulbul are rolul de a reduce rezistenta de val a navei.

etrava eliptica se foloseste la navele mari si foarte mari.

REFERAT: Libera circulatie a marfurilor - interzicerea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent REFERAT: Caiet de sarcini - transport Feroviar de Calatori

etrava de spargator de gheata – sparge gheata prin urcarea navei pe gheata. Se poate sparge gheata pana la 5 metri grosime.

etrava tip „lingura”, prezenta la majoritatea navelor fluviale.

etrava lingura cu crinolina, caracteristica navelor fluviale la navigatia prin impingere.

Fundul este structura etansa care inchide corpul navei in partea inferioara. Poate avea diferite forme; de obicei este orizontala, dar poate fi o dreapta oblica inclinata pe spate la remorchere sau pescadoare, sau oblica pe fata.

Etamboul este o structura etansa ce inchide corpul navei in partea din spate si la navele cu numar impar de elice (1 sau 3 ) este strabatut de o structura numita tub etambou prin care se face trecerea axului portelice in exterior. Etamboul sustine de asemenea si carma prin intermediul unui pinten. Putem deosebi doua tipuri de etambou:

pupa de tip crucisator

pupa cu oglinda apare oglinda ce provine din retezarea cu un plan a unei pupe tip crucisator. Are avantajul unei constructii simple si ofera volum deasupra apei pentru diverse amenajari.

pupa cu bolta, caracteristica remorcherelor de manevra.

pupa cu semitunele, prezenta la impingatoare fluviale.

2. Planul cuplului maestru A este planul vertical transversal ce trece prin mijlocul lungimii navei. Acest plan imparte nava in doua parti: partea din prova (extremitatea anterioara a navei ) si partea din pupa (extremitatea posterioara a navei ). Intersectia acestui plan cu suprafata corpului se numeste sectiune maestra. Aceasta indica forma transversala a corpului navei in zona centrala, respectiv forma bordajului, a fundului si a partii de racordare intre fund si bordaj (gurna). Pentru navele comerciale, in general, forma gurnei este rotunjita;

3. Intersectia corpului cu planul reprezentat de suprafata apei se numeste planul plutirii de plina incarcare (CWL) (este un plan conventional). Sectiunea astfel obtinuta se numeste linia de plutire sau linia de apa de plina incarcare, iar suprafata  delimitata de aceasta linie poarta denumirea de suprafata de plutire notata S_CWL.

Planul CWL sau planul plutirii imparte corpul navei in doua parti:

- Partea imersa, care se afla sub nivelul apei si care se numeste carena sau opera vie;

- Partea emersa, situata deasupra nivelului apei este numita opera moarta.

Planul de baza (P.B.) este planul orizontal paralel cu CWL (planul plutirii de plina incarcare). Pentru navele asezate  pe “chila dreapta”, acest plan este paralel cu suprafata apei.

DIMENSIUNI PRINCIPALE ALE NAVEI

- Lungimea maxima L_max (L_OA), este distanta, masurata pe orizontala in planul diametral, intre punctele extreme ale navei;

- Lungimea la linia de plutire L_WL este distanta, masurata pe orizontala, intre punctele de intersectie ale liniei etravei si etamboului cu plutirea de plina incarcare;

- Lungimea intre perpendiculare L_pp sau lungimea de calcul L, este lungimea, masurata pe orizontala, intre perpendiculara prova si perpendiculara pupa .

Perpendiculara prova (P_pv ) este perpendiculara pe planul de baza dusa prin punctul de intersectie a liniei etravei cu planul plutirii de plina incarcare, iar perpendiculara pupa (P_pp) este perpendiculara pe planul de baza care trece prin punctul de intersectie dintre etamboul carmei si CWL sau, cand acesta nu exista, prin axul carmei.

- Latimea maxima B_max este latimea cea mai mare a sectiunii maestre;

- Latimea de calcul B este latimea, masurata in planul cuplului maestru, la nivelul plutirii de plina incarcare, intre punctele de intersectie ale acesteia cu liniile teoretice ale bordajelor (interiorul invelisului).

In general, se foloseste o singura latime a navei si anume cea de la cuplul maestru “B”.

Figura 1. Vedere laterala si transversala a unei nave

- Pescajul navei T este distanta, masurata pe verticala in planul cuplului maestru, intre linia chilei (P.B.)si plutirea de plina incarcare (planul CWL).

La navele comerciale obisnuite, pescajul navei este si pescajul mediu (T_m) , care se calculeaza ca media aritmetica a pescajelor prova si pupa .

Pescajul prova T_pv este distanta dintre planul de baza si linia de plutire, masurata pe perpendiculara prova, iar pescajul pupa T_pp este distanta masurata pe perpendiculara pupa, dintre planul de baza si linia plutirii.

- Inaltimea de constructie a navei H este distanta, masurata pe verticala in planul cuplului maestru, de la planul de baza pana la punctul de intersectie a liniei puntii cu linia bordajului.

- Bordul liber F este distanta, masurata in planul cuplului maestru, de la linia de plutire la intersectia puntii cu bordajul sau mai este definit ca diferenta dintre inaltimea de constructie si pescajul navei. El caracterizeaza rezerva de flotabilitate a navei.

PLANUL DE FORME

Reprezinta grafic forma navei, sau altfel spus este rezultatul intersectiei corpului navei cu plane echidistante, paralele intre ele, dupa trei directii, astfel:

1. Plane paralele cu P.D. = longitudinale (se noteaza cu cifre romane I, II, III, IV,.). Numerotarea se face de la P.D. spre exterior.

2. Plane paralele cu O = cuple (se noteaza cu cifre arabe 1, 2, 3,.). Sunt 20 de cuple, notate de la perpendiculara pupa spre prova.

3. Plane paralele cu P.B. = plutiri (se noteaza cu WL1, WL2, sau cu procente din pescaj 0,25 T, 0,5 T, 0,75 T,). Numerotarea se face de la planul de baza in sus.

Figura 2. Vedere laterala si transversala a unei nave

Planul de forme are trei proiectii:

longitudinalul planului de forme (vedere laterala)

orizontalul planului de forme (vedere de sus) si

transversalul planului de forme (vedere spate-fata).

Longitudinalul:

plutirile sunt drepte orizontale;

cuplele sunt drepte verticale;

longitudinalele sunt reprezentate in adevarata forma si marime.

Orizontalul:

plutirile sunt reprezentate in adevarata forma si marime;

cuplele sunt drepte verticale;

longitudinalele sunt drepte orizontale.

Din motive de simetrie a cuplelor cu P.D., se reprezinta numai jumatatea lor: cuplele din prova in dreapta si cele din pupa in partea stanga.

Transversalul:

plutirile sunt drepte orizontale;

cuplele sunt reprezentate in adevarata forma si marime;

longitudinalele sunt drepte verticale.

Tot din motive de simetrie, in orizontal plutirile se reprezinta numai pentru un singur bord (de regula babord).

Planul de forme se reprezinta pe o structura numita caroiaj, care este alcatuit din dreptele amintite mai sus.