Transporturi
Masurile de urgenta in cazul accidentelor la trasportul marfurilor1. MASURI DE URGENTA Fiecare fisa de siguranta indica un anumit numar de masuri pe care soferul trebuie sa le ia in caz de accident sau incident. Ele sunt subampartite in patru grupe consecutive. a) Masuri de ordin general In cazul in care, in timpul efectuarii unui transport de marfuri periculoase, se produce un incident/accident, soferul trebuie sa ia urmatoarele masuri care au un rol esential: - sa opreasca motorul autovehiculului si contactul electric general; - sa nu fumeze si sa inlature orice sursa de aprindere din apropierea vehiculului: foc mocnit, scantei, flacara; - sa semnalizeze imediat accidentul, folosind mijloacele de semnalizare din trusa ADR; - sa indeparteze curiosii si sa-i avertizeze pe ceilalti participanti la trafic sa ocoleasca locul accidentului si sa ramana numai pe partea expusa vantului; - sa anunte politia si pompierii cat mai repede posibil, indicand atat numarul ONU corespunzator produsului transportat, cat si numarul de pericol. Mesajul comunicat serviciilor de ajutor trebuie sa se compuna cel putin din urmatoarele elemente si sa fie prezentat cat mai succint: - locul precis al accidentului, sensul de mers; - amploarea incidentului (foc, scurgeri, numar de raniti); - numerele care figureaza pe panourile portocalii (daca este un transport in cisterna sau in vrac) sau numarul ONU al substantei care se gaseste in documentul de transport (cand este vorba de un transport in ambalaje sau in MRV). Imediat dupa sosirea primei echipe de ajutor, predati membrilor acesteia fisele de siguranta b) Masuri suplimentare si/sau speciale La declansarea evenimentului, soferul trebuie sa actioneze astfel: - sa imbrace imediat echipamentul de protectie adecvat; - sa incerce sa limiteze eventualele scurgeri de marfuri periculoase; - daca acest lucru nu mai este posibil, sa se deplaseze la distanta de vehicul , pe partea de unde bate vantul. In cazul in care exista si victime ale accidentului, soferul trebuie : - sa scoata victimele in afara zonei poluate; - sa indeparteze imbracamintea contaminata; - sa initieze masurile de prim ajutor, in conformitate cu prevederile fisei de siguranta.
2. INCENDIUL SI LUPTA IMPOTRIVA INCENDIULUI Pentru producerea arderii (combustiei) sunt necesare trei conditii (triunghiul focului): - prezenta materialului (obiectului) combustibil, de regula sub forme divizate foarte fin (vapori, gaze, pulbere, ceata etc.) - prezenta elementului comburant (oxideant), materializat printr-o cantitate mare de oxigen; - prezenta unei energii suficiente sau a unei amorse pentru a aduce chiar si o mica parte din amestec (material combustibil, element comburant) la o temperatura necesara declansarii reactiei de aprindere. In functie de natura combustibilului, se deosebesc patru clase de incendii: Clasa A: incendiu de substante solide Clasa B: incendiu de lichide sau solide lichefiabile Clasa C: incendiu de gaze Clasa D: incendiu de metale a. Tipuri de stingatoare de incendiu Stingatorul cu dioxid de carbon Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz neinflamabil si mai greu decat aerul, actionand prin inabusire, adica reducand continutul de oxigen din aer sub procentajul de 15% necesar arderii. Dioxidul de carbon (CO2) se afla sub presiune puternica, fiind propulsat pe o distanta de 1,5 m in plan orizontal. Stingatorul cu apa pulverizata Apa pulverizata actioneaza prin racire. Stropii de apa divizati absorb o cantitate enorma de caldura in timp ce se transforma in vapori. Aceasta permite stingerea focului, daca temperatura centrului focului coboara sub temperatura de aprindere. Acest tip de stingator e recomandat pentru incendiul la solide. Stingatorul cu pudra Pudrele (pulberile) actioneaza prin inabusirea si oprirea reactiei de ardere. Stingatoarele cu agent BC nu sunt eficiente decat la incendiul aparut la produsele din categoria B si C (gaze si lichide). Pulberile polivalente ABC formeaza un strat solid (dur) pe jar (centrul de ardere), fiind recomandate pentru incendiul la solide. Propulsia pudrei (pulberii) e asigurata de un tub cu gaz anexat , iar distanta de propagare variaza in functie de capacitate: cca. 2 m la o capacitate de 2 kg si cca. 6 m la o capacitate de 6 kg. b. Procedee de stingere Pentru neutralizarea incendiului este suficient sa se actioneze asupra unei singure laturi a triunghiului, dar aceasta depinde si de materialul combustibil. a) Suprimarea materialului (obiectului) combustibil Inainte de a intreprinde vreo actiune de lupta impotriva incendiului, trebuie (daca este posibil) sa se intrerupa sau sa se limiteze accesul combustibilului: - in cazul focului la capatul unui tub de gaz - inchiderea robinetului - in cazul unui foc deschis - oprirea umplerii bazinului (vasului) - la scurgerea unui lichid - inchiderea vanei de iesire a produsului In cazul unui incendiu de gaze, trebuie sa se evite incercarea de stingere a flacarii inainte de a fi oprita alimentarea cu gaz. b) Suprimarea comburantului (prin inabusire) La o proportie mai mica de 15% oxigen in aer, arderea devine dificila. De aceea, trebuie limitata alimentarea focului cu oxigen. Separarea (izolarea) materialului combustibil de aeerul ambiant se poate realiza cu nisip, paturi, pulbere sau spuma. De asemenea, reducerea continutului de oxigen se poate obtine cu ajutorul unui gaz inert, cum este dioxidul de carbon (CO2. c. Actionarea asupra temperaturii (sursei calde) prin racire Racirea se face pentru a se reduce temperatura sub nivelul temperaturii de autoaprindere a gazelor emise. Acest rezultat se obtine prin stropirea focului cu apa, eficienta fiind mai mare in cazul folosirii apei pulverizate. d) Inhibarea flacarilor . Pulberile uscate opresc reactia de oxidare (cresterea cantitatii de oxigen ) si determina stingerea incendiului. Aceasta varianta (de inabusire) este utilizata la incendiul lichidelor. 3. PRIMUL AJUTOR Pentru acordare primului ajutor medical celor accidentati se va folosi trusa sanitara obligatorie pentru orice vehicul, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 623/1999 al Ministerului Sanatatii. Trebuie sa retineti ca trusa de prim ajutor nu face parte din asa-numita trusa ADR. Ea trebuie achizitionata separat si se va gasi intotdeauna la bordul vehiculului, avand grija sa se verifice periodic termenul de valabilitate al diverselor obiecte sau substante pe care le contine. Scoaterea victimelor din caroseria autovehiculului accidentat - se realizeaza intotdeauna prin ridicare; - se are grija ca neaparat capul, gatul si trunchiul sa se gaseasca in acelasi plan, pentru a evita agravarea unor eventuale fracturi ala coloanei vertebrale; - daca acest lucru nu este posibil, victima poate fi scoasa din autovehicul si prin tragere, dar niciodata prin impingere; - victima va fi transportata la distanta suficienta de zona in care pot actiona substantele periculoase; - va fi asezata pe un plan neted si dur, care sa permita acordarea corespunzatoare a primului ajutor; - transportarea victimei la spital sau se va face cu ambulanta sau se recomanda folosirea unor autovehicule prevazute cu platforma.
|