INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI

INTRETINERE

AUTOMOTOARE PE 2 OSII SERIA 900 CU MOTOR VOLVO PENTA SI CUTIE DE VITEZE AUTOMATA ALLISON

2008 editia 2

1. GENERALITATI

Automotoarele seria 900 au fost construite de catre uzinele ASTRA-Arad si MALAXA Bucuresti intre anii 1936 -1950, fiind destinate transportului de calatori.

Automotoarele sunt prevazute cu doua osii, din care una motoare si una libera, fiind propulsate de un motor diesel.

Automotoarele seria 900 au suferit in decursul timpului mai multe modernizari menite ridicarii fiabilitatii si a cresterii nivelului de confort a calatorilor si a personalului navigant.

2. CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE

2.1.Vehicul

Ecartament:                                                      1435 mm

Ampatament :                                                  8490 mm

Lungimea intre fetele tampoanelor :       15190 mm

Gabarit de incadrare:                                      STAS 4392-94

(pt.locomotive)

Inaltimea maxima de la nivelul superior al sinei:                            3670 mm

Latimea maxima 3060 mm

Inaltimea maxima a automotorului de la ciuperca sinei:               4650 mm

Diametrul cercului de rulare al bandajului in stare noua:              1000 mm

Diametrul cercului de rulare cu bandaj uzat : 930mm

Greutatea in stare de serviciu fara calatori   21500 kg

Greutate utila (calatori si bagaje)                   8500 kg

Greutate in stare de serviciu cu calatori:       30000 kg

Greutate franata: - cu frana automata:                                19t

- cu frana de mana: 21.5t

Sarcina maxima pe osie                                   15000 kg

Viteza maxima in regim autopropulsat          70 km/h

Viteza maxima in regim remorcat  80 km/h

Numarul de locuri pe scaune : 54

Numarul locurilor in picioare :            22

Raza minima de inscriere in curba                  125 m

Aparat de legare :                                            STAS 2027 - 85

Aparat de tractiune discontinuu cu

carlig de tractiune Tip O STAS - 2026 - 88

Aparat de ciocnire-cu arc volut                                               U 2179.00

-cu element metal cauciuc Pc 07.6047.00

Capacitatea rezervor de combustibil : 200 l

Conditii de mediu

Altitudinea maxima                                                      1000 m

Temperatura ambianta maxima    40 C

Temperatura ambianta minima    -33 C

Umiditatea relativa a aerului la 35 C max.80

2.2.Motor diesel

− Tip motor VOLVO PENTA

TAD 720 VE

−    Putere nominala: 169 kW

Turatia nominala:                                            2100 rot/min

Turatia mers in gol:                              750 rot/min

Numarul cilindrilor:                                         6

Asezarea cilindrilor:                             in linie, verticala

Felul injectiei :                                                  directa, cu pompa element

Alezajul cilindrilor:                                           108 mm

Cursa pistonului:                                  130 mm

Ordinea aprinderii:                                          1-5-3-6-2-4

Consumul de combustibil:     

Nominal                              230g/kwh la sarcina totala

si turatia nominala

Consum de ulei: 0.14 l/ora la sarcina totala si turatia maxima

Greutatea motorului fara ulei si apa  680 kg

2.3.Cutia de viteza

- Tip cutie : - automotor-ALLISON 3060

- Nr. trepte de viteza: - 4

2.4.Atac de osie

- Tip atac: - Mylius 200 cu roti dintate

conice si inversor incorporat

- Raport de demultiplicare turatie: 1: 3,357

2.5. Frana

Tip frana - pneumatica tip Knorr cu saboti

Robinet pentru frana automata         - ST 60

Numarul osiilor franate                       - 2

Sistemul comenzilor - pneumatic

2.6. Instalatie de masurare si inregistrare a vitezei, SOFTRONIC -IVMNET

siguranta, vigilenta si controlul vitezei - IVMS cu INDUSI si DSV

2.7. Instalatie de radio - telefon mobil:             

- var.1       - RTM 9100 VLEM

- var.2           - MOTOROLA

2.8. Instalatie de mentinere calda - tip :WEBASTO Thermo 300

Compact 24Vcc

2.9 Instalatia electrica

Tip instalatie: - 24 Vcc

- 2 baterii 12V si 320Ah

Alternator 80Ah cu releu de incarcare incorporat si limitator de tensiune

3. DESCRIEREA  AUTOMOTORULUI

3.1.          SASIUL

Este elementul de rezistenta al automotorului si este o constructie sudata, completat cu elemente de fixare a agregatelor noi care se monteaza pe automotor.

3.2.          CUTIA VAGONULUI

3.2.1. Constructia

Este o constructie metalica sudata amplasata deasupra sasiului, fiind solidara cu acesta datorita sudurii pe intreg perimetrul de contact.

Podeaua este executata din scanduri ignifugate si linoleum rezistent la uzura.

Peretii laterali, frontali si plafonul sunt placati la interior cu materiale izolante si panouri din PFL melaminat si profile ornament.

3.2.2. Compartimentare si amenajare interioara

Spatiul din interiorul cutiei vagonului este impartit astfel:

3.2.2.1 La capetele vagonului sunt cele doua platforme de urcare in care sunt amplasate si posturile de conducere, avand fiecare o masa de comanda. Pe mesele de comanda sunt amplasate ecranele de afisare ale parametrilor functionali ai automotoarelor, controlul punctal al vitezei , parametrii instalatiei de aer, ai instalatiei electrice,comanda IVMS si statia de radiotelefon mobil. Amplasarea acestora, organizarea panoului,operatii efectuate de la pupitru si tabloul electric si semnificatia butoanelor este prezentata in anexa 1.Tot in anexa 1 este prezentat si tabloul electric.

3.2.2.2. Compartimentul central al cutiei se compune din urmatoatele sectoare

- 2 compartimente pentru transport calatori, cu scaune constructie antivandal din PAFS, portbagaje din placi de PAFS, bare de sprijin fixate in tavan, iluminare cu tuburi fluorescente si geamuri culisante (2 pe compartiment).

- 1 cabina WC din PAFS cu rezervor din PAFS, robinete cu actionare speciala cu temporizare, care asigura un consum redus de apa.

- compartimentul central pentru acces la motorul diesel in care sunt amplasate:

- tablou electric cu acces la afisaj si actionare dinspre culoarul de trecere dintre compartimentele de calatori

- rezervor compensare instalatie racire

- dulap scule

- sistem semnal alarma

- cofret INDUSI

- robineti izolare instalatie incalzire compartimente

- elemente instalatie electrica

- elemente comanda motor diesel si cutie de viteze

- rezervor ulei instalatie hidraulica

-bloc comanda aer aparate si protectii pneumatice

-tubulatura instalatie de evacuare.

3.3.          APARATUL DE TRACTIUNE, LEGARE SI CIOCNIRE

Automotorul este dotat la ambele capete cu carlig de tractiune si cupla de legare tip CFR si cate doua tampoane de ciocnire.

3.4.          ECHIPAMENTUL MECANIC

3.4.1. Generalitati

Echipamentul mecanic este fixat pe o rama care la randul ei este fixata pe partea inferioara a sasiului prin intermediul unor elemente elastice.

Lantul cinematic prin care cuplul motor se transforma in forta de tractiune la obada cuprinde: motor diesel, cutie de viteze, cardan cu lagar, cardan, atac de osie cu inversor incorporat.

3.4.2. Motorul DIESEL

Este de tip VOLVO PENTA TAD 720 VE, supraalimentat, cu racirea intermediara a aerului de supraalimentare, cu o putere de 169 kW la turatia de 2100 rot/min.

Descrierea motorului, conditiile de exploatare si intretinere sunt specificate in anexa 2.

Racirea motorului este realizata cu 2 grupuri de racire prevazute fiecare cu un radiator tip 728 (ROMRADIATOARE Brasov)si un ventilator cu diametrul de 625 mm actionat de un motor hidrostatic.

Racirea aerului de supraalimentare se realizeaza printr-un radiator aer - aer tip 1.542/1 din aluminiu (ROMRADIATOARE), un motor hidrostatic si un ventilator cu diametrul de 460 mm. Functionarea ventilatoarelor este comandata de la un regulator tip R20 amplasat in instalatia de racire a motorului. Schema instalatiei hidraulice de actionare a ventilatoarelor de racire motor este prezentata in anexa 3.

Schema instalatiei de racire a motorului si a cutiei de viteze este prezentata in anexa 4.

NOTA:

1.     In instalatia de racire a motorului se foloseste in tot timpul anului un amestec antigel - apa distilata(dedurizata) corespunzatoare unui punct de inghet de -35⁰C.

2.     In cazuri extreme se permite utilizarea apei dedurizate sau distilate cu un continut de minim 5% antigel pe perioada sezonului cald.

3.     UTILIZAREA APEI DISTILATE (DEDURIZATE) FARA UN ADAOS DE MINIM 5% ANTIGEL SAU A APEI NEDEDURIZATE CONDUCE LA SCOATEREA MOTORULUI DIN GARANTIE.

4.     Capacitatea sistemului de racire- aproximativ 80 litri.

5.     Cantitatea uleiului pentru motor, intervalul de schimbare- sunt trecute in instructiunile de exploatare ale motorului cuprinse in anexa 2.

6.     Calitatea uleiului:

- clasa de vascozitate 10W30

- clasa de aditivare - super 4 (CG4, CH4)

A se vedea si instructiunile motorului - anexa 2.

3.4.3. COMPRESORUL DE AER este tip 2HS3, fabricatie SC "TIMPURI NOI" SA Bucuresti.

Caracteristicile tehnice si conditiile de exploatare si intretinere sunt conform cartii tehnice a compresorului 2HS3, anexa 5.

Pentru reducerea timpului necesar incarcarii instalatiei de aer la presiunea de functionare, turatia motorului diesel trebuie mentinuta la 1100-1300rpm .

3.4.4. ATACUL DE OSIE

Atacul de osie este de tip My 200, cu angrenaj conic, raport de demultiplicare 1: 3, 357, cu inversor incorporat, montat intr-o carcasa din doua jumatati si fixate pe osia motoare pe rulmenti.

Ungerea atacului de osie se face prin barbotare, uleiul fiind antrenat de cele 2 coroane conice.

Coroanele conice sunt angrenate permanent rotindu-se liber fata de osie prin lagare de alunecare.Alegerea sensului de deplasare dorit se face pneumatic,prin deplasarea unui manson canelat interior- exterior care rigidizeaza osia cu una din coroanele dintate.

3.4.5. CUTIA DE VITEZE

Automotorul este echipat cu o cutie de viteze automata tip ALLISON 3060.

Descrierea, conditiile de exploatare si intretinere sunt prezentate in anexa 6.

Cutia de viteze nu necesita reglaje, schimbarea treptelor facandu-se automat, functie de pozitia butonului de acceleratie a motorului si de turatia motorului.

Cantitatea si tipul uleiului din cutia de viteze sunt prezentate in anexa 6.

3.5. APARATUL DE RULARE - SUSPENSIE

Automotorul A900 este prevazut cu 2 osii tip My200 una libera si una motoare.

3.5.1. Suspensia la roata

Suspensia este compusa din ansamblul elementelor elastice care se interpun intre corpurile de rulare (osiile montate) si sasiu pentru atenuarea socurilor ce apar la circulatia pe calea ferata, datorita denivelarilor caii sau a imperfectiunii suprafetei de rulare a rotii.

Suspensia la roata se compune dintr-un pachet de arcuri in foi,fixate la capete prin cite un inel oval si un bolt de suportii de arc fixati pe sasiu. Arcurile se sprijina prin legatura arcurilor pe cutiile de unsoare.

Intre cutia de grasime si furcile de garda exista un joc longitudinal intre 42 - 49 mm si un joc transversal intre 10-17 mm. Aceste jocuri inlesnesc inscrierea in curba a vehiculului.

3.5.2. Osiile montate

Osia montata este compusa din urmatoarele parti :

osia propriu-zisa(fusul osiei)

roata disc cu bandaj

3.5.2.1.Osia propriu-zisa(fusul osiei)

Osia propriu-zisa, se executa din otel aliat forjat 34 MoCrNi15 cu rezilienta longitudinala de 10 Kgf/cm² si rezistenta in stare imbunatatita de 80 - 90 kgf/mm².

Diametrul fusului este de 110 sau120 mm. Spre partea centrala a osiei se monteaza prin fretare 2 bucsi sub cuzineti pe care se rotesc cuzinetii coroanelor conice

3.5.2.2.Roata disc, bandaj

Roata disc este de tipul 1f conform STAS 1831 avand corpul cu inima plina. Rotile disc se fabrica din otel carbon obisnuit prelucrat la cald, avand s_r = 42 - 50 kgf/mm². Diametrul partii de fixare a bandajului este de 850 mm, iar a portiunii de calare pe osie de 150 mm la osia motoare si 160mm la osia libera. Discul are doua gauri tehnologice de ř 35.

Bandajul rotii este conform STAS 112/2-1990

3.5.3. Cutia de unsoare

Cutia de unsoare este de tipul cu rulmenti de constructie turnata.

Fiecare cutie de unsoare este prevazuta cu un rulment de tip WJP 120x240 x 80 (radial cu un singur rand de role cilindrice, cu guler si saiba de sprijin la inelul interior) si cu un rulment WJ 120 x 240 x 80 (de tip radiali cu un singur rand de role cilindrice, cu un singur guler la inelul interior).

Cutia de unsoare si sasiul vor fi legate cu o tresa metalica pentru protectia impotriva conturnarii.

IMPORTANT

Schimbarea sensului de mers se face numai cu utilajul stationat.

3.5.4. Reazemul de moment

Reazemul de moment are rolul de a impiedica rotirea carcasei atacului de osie, prin preluarea reactiunii datorate fortei de tractiune.

3.6. INSTALATIA DE FRANA SI AER COMPRIMAT

Automotorul seria 900 face parte din categoria vehiculelor autopropulsate ce circula pe calea ferata. El circula de regula ca unitate independenta, dar poate circula si in convoi de vehicule in comanda multipla. Automotorul seria 900 este echipat cu frana directa cu aer, frana automata cu aer si frana de mana amplasata in fiecare post de conducere.

3.6.1. Frana automata

Ambele osii sunt inzestrate cu frana cu aer comprimat actionata din postul de conducere. Aparatele utilizate la comanda franei sunt de tip Knorr, folosite in mod curent la vehiculele de cale ferata.

Pentru o franare corecta este necesara reglarea franei care se realizeaza in modul urmator : Pe ambele osii cursa cilindrilor de frana trebuie sa fie egala ca valoare si cuprinsa intre 70 - 110 mm. pentru a putea efectua franarea simultana pe toate rotile. Reglajul cursei cilindrului se face prin actionarea tendonului de reglaj din sistemul de franare(aflat in apropierea osiilor pe axa longitudinala a automotorului).Dupa atingerea valorii de reglaj a cursei cilindrului se vor strange contrapiulitele.

Daca uzura sabotilor si bandajelor determina pentru franare o cursa a tijei cilindrului mai mare de 130 mm, se executa mai intai reglajul brut al timoneriei franei automate.

Pentru aceasta se actioneaza asupra tendoanelor de reglaj amplasate longitudinal in spatele osiilor lungindu-le sau scurtandu-le functie de necesitati. Dupa aceasta operatie se trece la reglajul fin cu tendonul de reglaj.

3.6.2. Frana de mana

Automotorul este echipat cu frana de mana pe osia din fata si din spate.

Actionarea franei de mana se face din posturile de conducere prin rotirea rotii manuale, spre dreapta pentru franare si spre stanga pentru defranare.

Reglarea franei de mana se face la 7-13 rotatii ale rotii manuale pana la franarea completa. Reglarea consta in stabilirea lungimii tendonului pentru a asigura numarul de rotatii impus. Pentru aceasta se franeaza mai intai cu frana automata, apoi se determina prin incercari lungimea tendonului astfel , ca rotind roata manuala in sensul franarii sa se efectueze 7-13 rotatii pana la blocare. Dupa aceasta se controleaza asigurarea tendonului.

ATENTIUNE :

Inainte de reglarea franei de mana se verifica si regleaza frana automata.

3.7.Instalatia de aer comprimat

Schema instalatiei de aer este prezentata in anexa 7.

Instalatia de aer cuprinde 3 parti:

I.         Instalatia de producere a aerului

II.       Instalatia de aer pentru frana

III.      Instalatia de aer pentru serviciile auxiliare, care cuprinde:

a)     instalatia de comanda a inversorului

b)     instalatia de actionare a nisiparelor

c)      instalatia de actionare a semnalelor acustice (trompeta)

d)     instalatia de actionare a stergatoarelor de geam

e)     aparate de supraveghere si control al presiunii

3.7.1. Instalatia de producere a aerului comprimat

Aceasta instalatie cuprinde urmatoarele parti :

compresor de aer tip - 2HS3

separator de ulei - FK155

supapa de sens unic - FK 69

rezervor principal de aer de 150 l

pulverizator de alcool - FK119

supapa de siguranta - FK112

filtru de aer G 1/2" - FK 94s

supapa de mers in gol - FK34/A

presostat MR 890/94 reglat la 6,6÷7,4 bar

supapa de reductie R38G - FK91sau FK38

rezervor de aer de 150 l

filtru de aer G1"- FK71

Aerul comprimat necesar pentru actionarea franei si a diverselor servicii auxiliare este produs de un compresor de tip 2HS3 cu trei cilindri verticali in linie, doi de joasa presiune si unul de inalta presiune. Aerul aspirat din conducta de aspiratie a motorului dintre filtru si turbosuflanta, este comprimat la presiunea maxima de 7,4 bar.

Aerul debitat de compresor trece prin separatorul de ulei si prin supapa de retinere si

este inmagazinat in rezervorul principal de 150 l.

Presostatul regleaza presiunea aerului in rezervorul principal intre 6,6 bar si 7,4 bar. In caz de defectare a presostatului, pentru protejarea instalatiei, s-a prevazut o supapa de siguranta, reglata la 8 bar care permite evacuarea aerului din instalatie daca presiunea depaseste aceasta valoare.

De la rezervorul principal de aer, aerul comprimat trece prin pulverizatorul de alcool ce imbogateste aerul comprimat cu vapori de alcool pentru a se evita posibilitatea de inghet a instalatiei de aer. Pe perioada de iarna se introduce in pulverizator alcool de 98⁰ , iar la capetele de sectie se goleste apa din rezervoare prin deschiderea robinetilor de scurgere.

Dupa vaporizator aerul comprimat umple conducta de 7 bar pentru alimentarea circuitelor auxiliare dar trece si prin supapa de reductie alimentand al doilea rezervor de 150 l. Supapa de reductie reduce presiunea aerului la 5 bar, necesara pentru alimentarea circuitelor de frana.

3.7.2.Instalatia de aer pentru frana

Automotorul seria 900 este prevazut cu:

frana automata

frana directa

3.7.2.1. Circuitul franei automate (indirecte)

De la rezervorul de 150 l prin conducta de alimentare de 5 bar aerul trece catre robinetul mecanicului aflat in postul de conducere. Pe conducta de alimentare, inainte de robinetul mecanicului se afla un filtru de aer de G1", pentru retinerea impuritatilor din aer.

Punand manerul robinetului mecanicului in poz 1 se face alimentarea conductei generale si a rezervorului auxiliar de 40 l care deserveste distribuitorul de aer lent (tripla valva). In stare complet defranata presiunea aerului in conducta generala este de 5±0,1 bar. Legatura dintre robinetul mecanicului si conducta generala se face prin colectorul de apa, care retine particulele de apa din aerul comprimat.

In timpul deplasarii automotorului manerul robinetului mecanicului se pune in pozitia 2 "de mers", pozitie in care se compenseaza eventuale mici pierderi de aer de pe conducta generala.

Pentru a efectua o franare automata se muta pozitia manerului robinetului mecanicului pe pozitia 6, realizand o scadere a presiunii in conducta generala, in functie de efectul de franare necesar. In urma depresiunii din conducta generala prin distribuitorul de aer se alimenteaza cilindrii de frana, ce realizeaza franarea. Presiunea maxima in cilindrii de frana este de 3,4±0,2 bar.

Franarea rapida se realizeaza prin golirea totala de aer a conductei generale.

Presiunea aerului din conducta principala de alimentare de 7 bar si din conducta

generala o putem urmari in postul de comanda pe un manometru dublu.

3.7.2.2.Circuitul franei directe

De la robinetul mecanicului porneste o conducta pentru frana directa spre supapa de dubla retinere. Se pune manerul robinetului mecanicului in pozitia 5 de franare directa, caz in care aerul din conducta de alimentare trece prin robinetul mecanicului in conducta pentru frana directa de unde prin supapa de dubla retinere alimenteaza cilindrii de frana. Presiunea in cilindrii de frana la franarea directa poate atinge valoarea de 5 bar.

Supapa de dubla retinere face separarea intre circuitul franei directe si circuitul franei automate.

Robinetii de inchidere izoleaza cilindrii de frana de circuitul de alimentare in cazul aparitiei unei defectiuni la frana, conform prevederilor instructie de frana.

De la conductele cilindrilor de frana se ramifica conductele spre manometre si spre supapele de descarcare aflate in fiecare post de conducere.

Pentru a putea fi legat intr-un tren, automotorul este prevazut la capete cu semiacuplari flexibile si robineti frontali tip "D" si tip "S".

Ca instalatie de protectie si siguranta, in legatura cu conducta generala este legat robinetul de alarma, ce poate fi actionat din compartimentul de calatori prin semnalul de alarma. Tot ca dispozitive de protectie si siguranta mai sunt legate la conducta generala ventilul de alarma care este comandat prin intermediul blocului comutare indusi si DSV, a caror actionare este descrisa in instalatia electrica. Aceste dispozitive de protectie si siguranta actioneaza in caz de necesitate prin golirea rapida a aerului din conducta generala.

3.7.3.Instalatia de aer a serviciilor auxiliare

3.7.3.1. Instalatia de comanda a inversorului

Comanda inversorului inainte respectiv inapoi, se face cu ajutorul a doua electroventile. Acestea sunt alimentate din conducta de alimentare de 7 bar prin filtrul de aer si se leaga de inversor cu tuburile flexibile.

3.7.3.2. Instalatia de actionare a nisiparelor

Pentru marirea efectului de aderenta a rotilor fata de sina (la demaraj, rampe si franare) este necesara nisiparea liniilor in fata rotilor osiei motoare in sensul de mers al

automotorului. Cu alimentare din conducta de 7 bar, doua electroventile comanda functie de sensul de deplasare, actiunea aerului comprimat asupra nisipului din nisipare pentru al depune pe sinele de rulare in fata rotilor motoare in sensul de deplasare al automotorului.

3.7.3.3. Instalatia de actionare a trompetei

Pentru semnalizarea acustica, pe automotor se monteaza cate o trompeta pe fiecare post actionata cu aer comprimat, prin ventilul claxon, montat in postul de comanda.

Instalatia pentru trompete primeste aerul de la conducta de alimentare de 7 bar. Legaturile ventilului claxon se fac cu ajutorul tuburilor flexibile.

3.7.3.4. Instalatia de actionare a stergatoarelor de geam

In caz de precipitatii, pentru a asigura o buna vizibilitate, geamurile din posturile de comanda sunt prevazute cu stergatoare de geam, actionate pneumatic prin intermediul supapelor stergator geam. Viteza de stergere este reglata prin intermediul robinetilor actionare stergatoare.

3.8. Instalatia de racire, preincalzire, mentinere calda motor diesel si incalzire compartiment calatori si posturi de conducere

Schema instalatiei de racire preincalzire, mentinere calda motor diesel si incalzire cutie vagon este prezentata in anexa 4.

Racirea se face printr-un circuit de apa presurizat, care preia caldura de la motorul diesel si o cedeaza mediului inconjurator prin 2 grupuri de racire legate in serie si amplasate sub automotor.

Un grup de racire este compus din urmatoarele elemente:

radiator racire;

ventilator actionat hidrostatic;

carcasa - suport sustinere

Grupurile de racire sunt amplasate longitudinal de o parte si alta a automotorului astfel

ca ventilatoarele cu paletele actionate de motoarele hidraulice la o turatie proportionala cu temperatura apei din circuitul de racire, aspira aerul din exterior prin radiatoare si il refuleaza sub automotor.

Circulatia apei in instalatie se desfasoara astfel:

- dupa iesirea din motor apa calda este dirijata in schimbatorul de caldura al cutiei de viteze dupa care prin cele 2 radiatoare se reintoarce in aspiratia pompei de apa si introdusa in blocul motor.

Circuitul de preincalzire si mentinere calda si incalzire cutie vagon (compartimente calatori si posturi conducere) este urmatorul:

- din carcasa racitorului de ulei al motorului diesel apa calda este dirijata spre incalzitorul WEBASTO tip THERMO 300 COMPACT 24Vcc. Din incalzitor apa calda este dirijata spre cele 2 aeroterme de incalzire tip GCA900 (cate una pe fiecare compartiment) care incalzesc aerul suflat prin tuburi spre compartimente si posturile de conducere.

Din GCA 900 apa este reintrodusa in zona de aspiratie a pompei de apa a motorului,

Incalzitorul WEBASTO THERMO 300 Compact poate fi folosit si ca dispozitiv de preincalzire si mentinre calda atat a motorului diesel , cat si a grupurilor de incalzire din compartimentele calatorilor.

Functionarea instalatiei WEBASTO- Anexa 8

3.9. INSTALATIA ELECTRICA A AUTOMOTORULUI S900

Descrierea instalatiei electrice este prezentata in anexa 10.

NOTA: 1. IN CAZUL INTERVENTIILOR LA AUTOMOTOR CU SUDURA ELECTRICA SE VOR RESPECTA INDICATIILE CUPRINSE IN "INSTRUCTIUNILE DE EXPLOATERE

ALE ECHIPAMENTULUI ELECTRIC" SI ALE MOTORULUI.

2. LA INCARCAREA BATERIILOR DE LA O STATIE EXTERIOARA SIBA SE VOR SCOATE CHEILE DIN CONTACT SI SE VOR DECUPLA SIGURANTELE CURENTULUI DE COMANDA (F302)LA TOATE AUTOMOTOARELE.

3.10. INSTALATIILE DE ASPIRATIE SI EVACUARE

3.10.1.Aspiratia aerului in motor se realizeaza printr-un filtru cu element filtrant uscat,conducte metalice,mansoane de cauciuc,tub gofrat.

3.10.2.Toba de evacuare este de conceptie proprie,izolata cu vata minerala ptr.reducerea zgomotului si scaderea temperaturii elementelor din instalatia de evacuare.

3.11.INSTALATIA DE COMBUSTIBIL

3.11.1 Instalatia de combustibil este formata dintr-un rezervor de 200 litri care asigura o autonomie de aproximativ 800km,o pompa de amorsare,prefiltru cu separator de

apa(prezenta apei este semnalizata pe tabloul electric prin lampa de semnalizare-vezi anexa 1)conducte elastice,pompa de alimentare,filtru micronic, pompe element de injectie, conducte injectie,injectoare.(vezi si anexa 2)

NOTA:PENTRU FUNCTIONAREA FARA PROBLEME A MOTORULUI ESTE OBLIGATORIE FOLOSIREA MOTORINEI MINIM TIP EURO 2.

4.DESERVIREA UTILAJULUI

4.1. PREGATIREA IN VEDEREA DEPLASARII VEHICULULUI

Inaintea pornirii motorului termic, in mod obligatoriu se controleaza daca toate capacitatile sunt umplute la nivelele prescrise in documentatia tehnica cu lichidele corespunzatoare si anume :

nivelul de ulei in baia motorului;

nivelul de ulei in baia compresorului;

nivelul lichidului in instalatia de racire a motorului termic;

nivelul de ulei in atacul de osie;

ulei hidraulic in instalatia pentru racire motor termic;

nivelul de ulei in transmisia hidrodinamica;

electrolit in bateria de acumulatori;

motorina in rezervorul de combustibil.

nivel apa in instalatia sanitara.

De asemenea se mai verifica daca :

axele cardanice sunt gresate;

comenzile electrice si hidraulice sunt in pozitie neutra;

se verifica osiile montate, arcurile de suspensie;

se verifica instalatia de aer comprimat si anume daca robinetii de scurgere ai rezervoarelor de aer, separatorului de ulei de condens sunt inchisi si daca aparatele sunt bine fixate;

se verifica grosimea minima a sabotilor uzati care sa nu fie mai mica de 12 mm cu conditia sa asigure reglajul normal prescris;

se verifica timoneria franei si anume se verifica cursa cilindrilor de frana sa fie egala ca valoare pe ambele osii si cuprinsa intre 70 - 110 mm pentru a efectua franarea simultana pe toate rotile. Daca uzura sabotilor si bandajelor determina pentru franare o cursa a tijei cilindrului mai mare de 130 mm se executa mai intai reglajul brut al timoneriei franei automate. Pentru reglarea timoneriei de frana se procedeaza conform instructiunilor cuprinse in capitolul 3.6.
REGLAJUL CORECT AL FRANELOR ESTE O PROBLEMA DE SIGURANTA CIRCULATIEI.

se verifica cantitatea de nisip din nisipare si in caz de necesitate se completeaza;

se verifica numarul de ture al volantului franei de mana pana la strangerea completa;

se controleaza daca robinetii de la aeroterma sunt deschisi pentru a permite circulatia apei pe timp friguros.

Pregatiri pentru pornirea motorului termic.

se strange frana de mana;

se verifica nivelul motorinei din rezervoarele de combustibil;

se cupleaza intrerupatorul baterie - masa inainte de pornirea motorului;

se porneste motorul termic procedandu-se in felul urmator : se introduce cheia de contact dupa care se trece pe pozitia 1.Se actioneaza butonul cu revenire ptr.pornirea motorului, actionandu-se in acest mod demarorul. Dupa pornirea motorului se elibereaza butonul de pornire care revine automat pe pozitia de mers. Intervalul minim intre 2 actionari ale demarorului este de 30 secunde. Inainte de pornirea motorului maneta care actioneaza acceleratia motorului se fixeaza pe pozitia de relanti a motorului.

Dupa pornirea motorului se urmareste functionarea agregatelor motorului

La realizarea presiunii de 7 bari in instalatia de aer comprimat se trece la realizarea franarii cu frana automata. In acest scop presiunea in conducta franei directe trebuie sa fie de minim 3,5 bari pentru a se realiza franarea. Pentru realizarea franarii cu ajutorul robinetului mecanicului se desface frana de mana.

se verifica pierderile de aer din instalatia de frana care nu au voie sa depaseasca maximum 0.1bari/3minute.

controlul franei se realizeaza cu presiunea aerului in conducta generala de 6 - 7 bari cu ajutorul robinetului mecanic pus in poz. V sau VI.

4.2 .DEPLASAREA IN REGIM REMORCAT

Viteza maxima de remorcare nu va depasi 80 km/h in aliniament si va fi redusa pe liniile cu denivelari mai accentuate.

Nu este permisa remorcarea fara a se clarifica cu organele de resort si mecanicul trenului, problema vitezei de remorcare.

Se va verifica daca atacurile sunt in pozitia neutra asigurate cu cuiul de asigurare si cutia de viteze in regim neutru.

Se vor slabi franele de mana.

Se vor inchide si asigura usile automotorului si capacele laterale.

Se vor deconecta bateriile.

4.3. MASURI NECESARE PENTRU CAZURILE DE STATIONARE A AUTOMOTORULUI

Se vor deconecta bateriile.

In timpul stationarii la vehicul izolat pe linie, este obligatorie asigurarea cu frana de mana si asigurarea cu sabot de deraiere.

Nu este permisa manevrarea prin imbrancire (tamponare)

Nu este permisa lasarea usilor neasigurate.

4.4.MASURI NECESARE LA DEPLASAREA IN CONVOI

la automotoarele din convoi fara mecanic se anuleaza sistemele DSV si IVMS

- in cazul in care in componenta unui convoi un automotor se defecteaza acesta poate fi remorcat de celalalt automotor pana la prima statie(nu mai mult de 30 km) cu atacul de osie in pozitie neutra,asigurat cu cuiul de asigurare si cutia de viteze in pozitia neutra

5.LUCRARI DE REVIZIE, INTRETINERE SI REPARATII

5.1 .GENERALITATI

Instructiunile care urmeaza reprezinta un ghid cu minimum de operatii, urmand sa fie completate de beneficiar in baza observatiilor atente in exploatare.

Reviziile si reparatiile sunt date in functie de orele de functionare si km parcursi.

Partile demontate se vor aseza pe suporti sau rafturi curate si, daca nu urmeaza a fi prelucrate imediat, vor fi acoperite si protejate impotriva coroziunii.

Pentru curatirea pieselor pe cat posibil sa se foloseasca carpe care nu se scamoseaza.

In ceea ce priveste ungerea periodica se va respecta instructia de ungere.

Reviziile si reparatiile sunt de doua categorii:

a)       Periodice care se executa pe baza unui program dinainte stabilit, avand ca scop

remedierea defectelor provocate din uzare normala la functionare.

b)     Accidentale care se executa in afara programului de reparatii si care au ca scop remedierea defectelor provenite din cauze anormale (accidente de circulatie, exploatare si intretinere necorespunzatoare, defecte de material, etc.).

5.2.SCHEMA GENERALA A REVIZIILOR

In realizarea schemei de revizii s-a tinut cont de schema cuprinsa in formularul

cod:ST 8-2004-CLU-AM al SC CFR SCRL Brasov SA.Schema de revizii se intinde pe o perioada de 2 ani intre doua reparatii si cuprinde urmatoarele tipuri de revizii:

-RT-revizie tehnica;se executa incepind cu prima luna cu o periodicitate de 2 luni ( lunile 1,3,5..)

-R1-revizie de tip 1;se executa incepand cu a 2-a luna cu o periodicitate de 4 luni

(luna a 2-a ,a 6-a,a10-a)

-R2-revizie de tip 2;se executa incepand cu luna a 3-a cu o periodicitate de 4 luni

(luna a4-a,a8-a,a12-a.)

-RM-revizie motor ;se executa dupa 12 luni de la punerea in functiune.

5.3. INSTRUCTINI DE UNGERE

6 PRINCIPALELE DEFECTIUNI DE FUNCTIONARE SI MODUL DE REMEDIERE

Instructiunile prezente servesc in primul rand sa usureze munca personalului de exploatare si intretinere si permit o documentare eficienta in cazul defectelor neprevazute care se produc in exploatare.

6.1. Principalele defectiuni si modul de remediere a partii mecanice

6.2.Principalele defecte de functionare si modul de remediere la instalatia hidraulica

6.3. PRINCIPALELE DEFECTIUNI DE FUNCTIONARE SI MODUL DE REMEDIERE LA INSTALATIA DE AER COMPRIMAT

6.4.          PRINCIPALELE DEFECTE DE FUNCTIONARE SI MODUL DE REMEDIERE LA

INSTALATIA DE FRANA

6.5. PRINCIPALELE DEFECTE DE FUNCTIONARE SI MODUL DE REMEDIERE LA INSTALATIA ELECTRICA

Depistarea defectelor in instalatia electrica se face cu ajutorul unui multimetru (gen

MAVO-35) sau a unei lampi de control la 24 Vcc.

La aparitia unui defect in instalatia electrica se face mai intai o verificare a sigurantelor fuzibile. Daca se constata arderea unei sigurante fuzibile, se va controla vizual daca in circuitul alimentat din siguranta respectiva nu exista atingeri de fire cu polaritati diferite, puneri la masa multiple inainte de consumatori. Se va verifica cu ohmetrul daca nu sunt strapunse diodele de nul (montate in paralel pe bobinele aparatajului electric).

Nu este admisa inlocuirea sigurantei si punerea sub tensiune a circuitului inainte de depistarea si remedierea defectului.

In cazul in care toate sigurantele sunt intacte, la aparitia unui defect se face mai intii o verificare a instalatiei sub tensiune. Aceasta verificare se face pe baza schemei electrice de principiu, desen nr,14.00, controland sistematic circuitul incepand de la sursa de tensiune spre consumator. Evidentierea existentei tensiunii in diferite puncte ale circuitului se face cu ajutorul voltmetrului sau a unei lampi de control de 24 Vcc.

Daca defectul nu poate fi depistat in acest mod, se face o verificare a instalatiei deconectata de la sursa de tensiune. Aceasta verificare se face cu ajutorul unui ohmetru, care permite controlul continuitatii si al independentei circuitelor.

7. REGULI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

Prevenirea si stingerea incendiilor

7.1. Sanatate si securitate in munca

7.1.1. Generalitati

Automotorul seria 900 este un vehicul autopropulsat echipat cu motor diesel si transmisie hidrodinamica, destinat transportului de calatori.

Exploatarea si intretinerea automotorului trebuie facuta numai cu personal calificat, instruit corespunzator, cu respectarea stricta a normelor de sanatate si securitate in munca in vederea asigurarii securitatii calatorilor si personalului.

Instructiunile cuprinse in aceasta carte sunt minimale.

De aceea, trebuie respectate toate celelalte norme si instructiuni de tehnica securitatii muncii din sectorul de transporturi feroviare. Printre acestea enumeram :

• Norme specifice de protectia muncii pentru transportul pe calea ferata - cod 107;

editia 2001.

• Norme generale de protectia muncii - editia 2002 .

7.1.2. Masuri de sanatate si securitate in munca in timpul deplasarii automotorului

Inainte de a permite intrarea in circulatie a automotorului se vor efectua reviziile necesare la aparatul de rulare, frana si semnalizari implicate direct in siguranta circulatiei.

ESTE INTERZISA INTRODUCEREA IN CIRCULATIE A AUTOMOTORULUI FARA A AVEA ACESTE SUBANSAMBLURI IN PERFECTA STARE DE FUNCTIONARE.

De asemenea se vor verifica zilnic asigurarea tuturor subansamblelor suspendate de sasiu care prin desprinderi pot provoca accidente.

Pe liniile electrificate este interzisa urcarea personalului de deservire pe partile superioare ale automotorului petru revizii si reparatii daca linia de contact nu este scoasa de sub tensiune si asigurata corespunzator.

Se interzice depozitarea in cabinele de conducere si a tuturor compartimentelor automotorului a recipientilor cu lichide inflamabile sau cu gaze sub presiune.

Se interzice iesirea personalului si a calatorilor pe scari in timpul mersului in vederea observarii unor eventuale defectiuni .

Se interzice interventia asupra unor subansambluri din instalatia de aer comprimat, instalatia hidraulica, sau partea mecanica daca motorul termic nu este oprit si instalatiile nu sunt descarcate de presiune.

Toate manevrele, atat in statie cat si depouri se vor executa numai dupa avertizarea personalului din zona si a calatorilor si dupa semnalizarile corespunzatoare.

Zilnic se vor verifica legaturile de pamantare dintre sasiu si cutiile de unsoare.

7.1.3. Masuri de sanatate si securitate in munca la revizii, intretinere si reparatii

Pentru lucrarile de revizii, intretinere si reparatii sunt valabile toate indicatiile cuprinse in normele de protectia muncii elaborate pentru reparatia materialului rulant in depouri si uzine de reparatii.

Se vor respecta in mod deosebit indicatiile din :

Norme specifice de protectia muncii pentru transportul pe calea ferata - cod 107; editia 2001

Norme generale de protectia muncii - editia 2002

7.1.4. Masuri de protectia muncii la revizii, intretinere si reparatii pentru partea mecanica

Interventiile la partea mecanica se vor executa cu automotorul stationat si motorul oprit.

La orice intepenire, zgomot anormal, nepotrivire se va comanda oprirea imediata a operatiunii.

Este interzisa stationarea personalului sub automotor in timpul ridicarii sau coborarii pe vinciuri.

Pentru ridicarea anumitor subansambluri ( motor, cutie de viteze osii etc.) se vor utiliza dispozitive sau masini de ridicat de capacitate corespunzatoare precum si cabluri, carlige marcate si verificate.

7.1.5. Masuri de sanatate si securitate in munca la revizii. Intretinere si reparatii pentru instalatia hidraulica.

Reviziile sau interventiile la instalatia hidraulica se vor efectua numai cu MOTORUL OPRIT si instalatia descarcata de presiune.

Interventiile se vor executa numai de catre personal calificat, cunoscator al instalatiei.

Dupa efectuarea interventiilor se va proceda la umplerea rezervorului (instalatiei) si se va executa obligatoriu aerisirea instalatiei.

La efectuarea interventiei se vor lua masuri de colectare a uleiului si de stergere a urmelor de ulei la final.

7.1.6. Masuri de sanatate si securitate in munca la revizii. Intretinere si reparatii la instalatia de aer comprimat si frana.

Orice interventie la instalatia de aer comprimat cu exceptia reglajului presiunii, cand este cazul se va face numai dupa scoaterea de sub presiune a instalatiei, vehiculul stationat si motorul oprit.

Dupa efectuarea reglajului presiunii, supapele si regulatorul de presiune se vor sigila.

Se interzice cu desavarsire lovirea pieselor componente ale instalatiei de aer comprimat cu obiecte de orice fel.

Este strict necesar sa se instruiasca temeinic personalul care deserveste automotorul in legatura cu alcatuirea, functionarea si intretinerea instalatiei de aer comprimat.

Se va completa cu alcool pulverizatorul de alcool in vederea evitarii inghetarii apei din aparatajul pneumatic si din conducte.

Zilnic se va efectua purjarea apei din recipienti, separatorul de ulei, oalele de condens de la conducta generala.

In cazul inghetarii instalatiei de aer comprimat sau a anumitor parti componente este strict interzisa dezghetarea cu flacara deschisa. Automotorul va fi introdus intr-o remiza incalzita sau se va dezgheta numai cu aburi sub presiune.

In cazul interventiilor asupra instalatiei de aer comprimat si frana automotorul se va asigura pentru prevenirea unei eventuale deplasari. In acest scop se vor folosi saboti de deraiere, cate 2 saboti de deraiere pentru fiecare osie.

Interventiile asupra instalatiei de frana se vor executa numai cu automotorul stationat deasupra canalelor special amenajate.

Personalul muncitor care executa interventii sub automotor va avea obligatoriu casti de protectie.

7.2. Masuri de prevenire si stingerea incendiilor

Automotorul este echipat cu mijloace tehnice pentru stingerea incendiilor conform Normelor de prevenire si stingerea incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile MTTc editia 1981, MTTc - DT pg. 319 cap 27 cu completari la Ord. 12/1980 ed. 1989, dupa cum urmeaza :

Stingator cu spuma SA5 - cate doua buc. pe fiecare unitate;

Stingator cu CO2             - cate doua buc. pentru fiecare unitate.

7.2.1. Reguli generale pentru prevenirea aparitiei unor incendii

Este interzis fumatul sau folosirea focului deschis pentru orice interventie, in timpul alimentarii cu combustibil precum si aruncarea sau depozitarea in aceasta zona a materialelor textile folosite la stersul sau curatarea masinii.

Este interzis fumatul si folosirea focului deschis in cabinele de conducere, in zona instalatiilor de combustibil ,in zona motorului termic si in compartimentele de calatori.

In cabinele de conducere si in compartimentele de calatori este interzisa pastrarea vaselor cu motorina, benzina, petrol etc., iar materialul de sters se va pastra in cutii metalice inchise.

Se interzice dezghetarea cu foc deschis a instalatiilor de apa si frana.

In cazul reparatiilor sau interventiilor la instalatia de combustibil si ulei se vor colecta scurgerile iar dupa terminarea lucrului se va curata toata zona. Se va verifica etanseitatea instalatiilor.

Se interzice :

• Folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice precum si a improvizatiilor de orice fel;
• Executarea lucrarilor de intretinere si reparatii a instalatiilor electrice de catre personal necalificat si neautorizat;
• Utilizarea lampilor portative alimentate prin cordoane uzate sau improvizate;
• Folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductorilor electrici fara fisa (steker) direct in priza;
• Neizolarea capetelor conductorilor electrici in cazul demontarii partiale a unei instalatii (este obligatorie deconectarea sursei de alimentare).
• Montarea de sigurante fuzibile necalibrate, de calibru mai mare decat cel prevazut sau a legaturilor provizorii cu sarme
• in locul sigurantelor cu defectiuni sau a celor arse;
• Agatarea pe pupitrele de comanda sau sub pupitre a obiectelor de orice fel.

7.2.2. Verificari periodice la subansambluri care pot provoca un inceput de incendiu

Verificarea traseului gazelor de esapament ale motorului :

etanseitatea tubulaturii,

integritatea izolatiei tubulaturii cu material termoizolant.

Verificarea rezervoarelor de motorina si a conductelor de alimentare pentru motor.            Se va verifica starea de etanseitate a instalatiei hidraulice de actionare a ventilatoarelor radiatoarelor.

Se va verifica rezistenta de izolatie a conductorilor electrici cu izolatia deteriorata.

7.2.3. Reguli de interventie in cazul declansarii unui inceput de incendiu

Personalul de exploatare al automotorului va fi instruit periodic in legatura cu regulile ce trebuie respectate in cazul izbucnirii unui incendiu, operatiile ce se executa, manevrarea stingatoarelor.

In cazul aparitiei unui pericolului de incendiu mecanicul si ajutorul lui sunt obligati sa ia masuri pentru stingere executand urmatoarele operatii :

se trece selectorul de viteze pe treapta "N", se opreste motorul si se franeaza automotorul;

se deconecteaza instalatia electrica de la comutatorul principal al bateriei;

se izoleaza alimentarea cu combustibili a motorului;

se evacueaza calatorii;

se folosesc stingatoarele din dotare pentru izolarea si stingerea incendiului.

Se vor respecta obligatoriu NORMELE DE PREVENIRE A INCENDIILOR SPECIFICE

ACTIVITATII DE TRANSPORT PE CALE AFERATA.

8. ANEXE :

(Se predau odata cu livrarea vehiculului).

- Posturile de conducere - amplasare, semnificatie butoane - anexa 1

- Descrierea motorului, conditiile de exploatare si intretinere, program mentenanta - anexa 2.

- Schema instalatiei hidraulice de actionare ventilatoare racire motor - anexa 3.

- Schema instalatiei de racire a motorului si a cutiei de viteze - anexa 4.

- Caracteristicile tehnice si conditiile de exploatare si intretinere a compresorului 2HS3 - anexa 5

- Manual de operare cutie de viteze automata tip ALLISON 3060 - anexa 6

- Schema instalatiei de aer - anexa 7.

- Functionarea instalatiei WEBASTO - anexa 8

- Scheme electrice - anexa 9

- Instalatia electrica - anexa 10

- Program mentenanta - anexa 11.