Tipuri de sondaje

Tipuri de sondaje

In acest subcapitol, sunt prezentate tipuri majore de sondaje la care apeleaza cercetatorii. Principalul criteriu de diferentiere a sondajelor asupra caruia se focalizeaza prezentarea este modul de comunicare cu respondentii. Este realizata o analiza comparativa a tipurilor de sondaje, cu scopul de facilita alegerea de catre cercetator a celui mai adecvat tip.

Clasificarea sondajelor

In functie de particularitatile fiecarei probleme decizionale care presupune realizarea unui sondaj, cercetatorii au la dispozitie variate metode de realizare a unei astfel de cercetari selective. Clasificarea sondajelor poate fi realizata pe baza urmatoarelor criterii: (i) gradul de structurare; (ii) cunoasterea scopului cercetarii de respondent; (iii) criteriul temporal; (iv) modul de comunicare cu respondentii.

Gradul de structurare se refera la procesul de culegere a datelor, respectiv la chestionar si intrebarile pe care le contine. Gradul de structurare reprezinta, in esenta, gradul de standardizare impus procesului de culegere a datelor.

Un sondaj structurat se caracterizeaza prin existenta unui chestionar cu intrebari care au o formulare si o ordine prestabilita. Un grad inalt de structurare este specific sondajelor bazate pe un chestionar constituit numai din intrebari inchise, cu variante fixe de raspuns. Persoanele chestionate aleg varianta de raspuns care corespunde cel mai bine situatiei lor, fara a fi nevoite sa formuleze un raspuns cu propriile cuvinte. Un grad mai scazut de structurare este preferat in cazurile in care cercetatorii doresc sa exploreze anumite laturi ale unui anumit fenomen sau comportament. In acest scop, sunt incluse in chestionar mai multe intrebari deschise.

Ca cercetare preponderent descriptiva, sondajul poate avea un grad mai mare sau mai mic de structurare. Sondajul nu este insa o cercetare nestructurata. Caracterul nestructurat al culegerii datelor este specific altor tipuri de cercetari, respectiv cercetarilor exploratorii, calitative. Sondajele structurate inregistreaza cea mai mare popularitate.

Cunoasterea scopului cercetarii de respondent este un alt criteriu de clasificare a sondajelor. Conform acestui criteriu, se disting doua tipuri de sondaje - nedisimulate si disimulate.

Un sondaj nedisimulat este cel al carui scop este cunoscut de respondent. Includerea unei cercetari in categoria sondajelor nedisimulate este posibila atunci cand scopul real este dezvaluit respondentilor de cercetator/operator sau cand scopul este evident si poate fi sesizat cu usurinta de respondent, pe baza intrebarilor din chestionar.

Un sondaj disimulat este utilizat atunci cand caracterul indirect al cercetarii faciliteaza culegerea datelor care prezinta interes pentru cercetator si permite obtinerea gradului de acuratete dorit. Prin intermediul unor intrebari disimulate, cercetatorul poate obtine informatii despre aspecte considerate sensibile de respondent. Ori de cate ori intrebarile ameninta, intr-o anumita masura, persoana, prestigiul sau imaginea despre sine a respondentului, persoana chestionata fie refuza sa raspunda, fie distorsioneaza in mod deliberat raspunsul, ceea ce determina aparitia de erori sistematice.

In functie de modul in care se combina variantele posibile, corespunzatoare gradului de structurare si de cunoastere a scopului cercetarii de respondent, sondajele pot fi de mai multe feluri. De exemplu, un sondaj poate avea un grad mare de structurare si poate fi disimulat. Alt sondaj poate avea un grad de structurare moderat, iar scopul sau poate fi nedisimulat. Sondajele structurate si nedisimulate sunt preferate adesea de cercetatori.

Analiza: Diferenta dintre management si leadership Referat: Managerul de proiect

Criteriul temporal delimiteaza tipuri majore de cercetari selective. Se disting pe de o parte cercetarile transversale, iar pe de alta parte, cercetarile longitudinale.

Cercetarile selective transversale constau in culegerea informatiilor doar o singura data, de la unul sau mai multe esantioane independente. In cazul unui sondaj ad hoc, desfasurat pe un esantion reprezentativ pentru populatia tinta, se pot studia relatiile dintre variabilele care prezinta interes pentru cercetator. De exemplu, in cadrul unui sondaj referitor la opinia utilizatorilor potentiali despre programele online de aprofundare a limbilor straine, oferite de o anumita organizatie specializata, cercetatorul poate urmari influenta pe care variabile cum sunt varsta, veniturile, ocupatia si nivelul de pregatire o exercita asupra opiniilor respondentilor.

Cercetarile selective longitudinale presupun examinarea evolutiei in timp a unui anumit fenomen, pe baza masurarilor efectuate pe acelasi esantion numit panel. Prin organizarea sondajului nu doar o singura data, ci periodic, la anumite intervale de timp, se pot identifica tendintele, se poate urmari in ce masura exista o continuitate a raspunsurilor sau se produc schimbari semnificative.

Modul de comunicare cu respondentii este unul dintre cele mai importante criterii de clasificare a sondajelor. In figura 10.1., sunt prezentate principalele tipuri de sondaje in functie de acest criteriu.

In functie de modul de comunicare cu respondentii, exista trei categorii majore de cercetari selective: (i) sondaje clasice; (ii) sondaje asistate de calculator; (iii) sondaje online pe Internet. In cadrul categoriei sondajelor clasice, pornind de la scopul urmarit si de la specificul populatiei tinta, cercetatorii pot opta pentru unul dintre urmatoarele tipuri de sondaje: personal (fata in fata), telefonic, prin posta sau alt tip de sondaj autoadministrat. In afara de metodele traditionale, cercetatorii au la dispozitie si alte metode: sondajele personale asistate de calculator, sondajele telefonice asistate de calculator si sondajele telefonice activate de o voce computerizata. O categorie noua de sondaje, spre care se indreapta deopotriva atentia cercetatorilor si a oamenilor de afaceri, este reprezentata de sondajele online, realizate pe Web.

Fig. 10.1. - Tipuri de sondaje in functie de modul de comunicare cu respondentii