Politica de preturi si tarife in turism

Diversificarea serviciilor de agrement, prin oferirea zilnica a unor posibilitati variate de pretrecere a timpului liber, selectarea serviciilor de agrement, precum si combinarea acestora se realizeaza de catre consumator, iar posibilitatea oferita pt a realiza asemenea combinatii constiuie un mijloc important de crestere a atractivitatii produsului turistic in general.

Oferirea unor sejururi variabile ca lungime reprezinta un alt mod de sporire a numarului de turisti in extrasezon. Variabilitatea dimensiunilor produsului turistic reprezinta elementul prin care acesta devine accesibil unui nr mai mare de consumatori. Forma consacrata ramane aceea prin care se ofera un sejur format dintr-o parte fixa de 3-5 zile si o alta parte variabila, turistii putand opta intre acestea doua.

Detasarea in cadrul ofertei turistice a unor produse care prin natura lor nu prezinta o sezonalitate pronuntata (excursii de scurta durata in care motivatia turistica este repr de aspecte istorice manifestari sportive sau culturale).

Diversificarea serviciilor turistice prestate populatiei din zona de activitate a firmei, serviciile vizate fiind cele de agrement si de masa. Astfel diversificarea productiei si serviciilor culinare, oferirea unui program de divertisment in unitatile de alimentatie publica, organizarea unor manifestari expozitionale au un rol foarte important in cresterea gradului de ocupare a spatiilor de productie si de servire in perioadele de extrasezon.

POLITICA DE PRETURI SI TARIFE IN TURISM

Locul pretului turistic in cadrul mixului de marketing

Alaturi de produs, pretul se inscrie in elementele fundamentale ale politicii de marketing turistic. Pretul intra in relatii speciale, cu toate celelalte componente ale mixului, delimitandu-si o pozitie speciala in raport cu fiecare in parte. Pretul ofera imaginea produsului de adaptare a activitatii firmei de turism la cerintele pietei de realizare a celor doua functii obiective ale marketingului si anume satisfacerea nevoilor de consum, pe de o parte, si obtinerea unei eficiente corespunzatoare.

O politica in domeniu corespunzatoare subliniaza ca preturile si tarifele in turism sunt determinate de piata si nu de costurile fiecarui agent economic in parte.

Continutul produsului este avut in vedere la formarea politicii de pret prin intermediul ofertei care sta la baza diferentierii strategiilor corespunzatoare. Un pret corect stabilit trebuie sa ia in considerare raporturile dintre componente, regasite in consumuri si in final in costuri. Caracteristicile serviciilor confera politicii de pret in turism o serie de trasaturi proprii, relatiile de pret stand la baza alegerii unor obiective strategice si utlizarii unor alternative corespunzatoare.

Relatiile directe apar intre pretul si activitatea de distributie, principalele componente ale acesteia, luate in considerare in formularea politicii de pret fiind tipurile de canale si de prestatii utlizate.

Conditiile adoptarii politicii de pret in turism

Politica de pret a unei firme din turism va fi adoptata in functie de o serie de evenimente de fundamentare dintre care cele mai importante sunt oferta, cererea, concurenta, costurile si nu in ultimul rand, perceptia pe care o au consumatorii despre pretul produsului oferit.

Oferta de servicii turistice = o conditie de baza a adoptarii politicii de pret, in conditiile in care o asemenea politica se poate diferentia in functie de modul in care este oferit produsul turistic, respectiv ca produs global sau produs individual. Oferirea globala a unui produs turistic presupune practicarea unui singur pret, metoda care are avantajul ca simplifica plata, permite o buna pozitionare a produsului si asigura o marja de profit mediu, dar are si unele dezavantaje, cum ar fi imposibilitatea cunoasterii marjei de profit si ratei rentabilitatii fiecarui produs in parte, perceperea ca gratuitate a unor componente, in cazul in care unele componente ale produsului global desi au fost platite nu au fost consumate.

Analiza: Inteligenta emotionala si functiile managementului organizatiei Referat: Tipologii ale inteligentei

Cererea = o conditie a adoptarii politicii de pret in doua ipostaze. Prima ipostaza prin solvabilitate si elasticitate, cand va afecta cu precadere nivelul pretului si prin variatie temporala, cand genereaza o conduita adecvata, adica diferentierea sau nu a pretului in functie de evolutia temporala a cererii. In acest context, o atitudine adecvata se va fundamenta pe relatia dintre pret si cerere sau venit, avand la baza obiective ce pot si atinse, cum ar fi reducerea cererii in perioadele de varf si cresterea acesteia in cele cu intensitate scazuta.

Concurenta = in conditiile in care turismul, prin rolul si legatura pretului cu produsul, acesta se constituie ca singurul element de diferentiere intre concurenti. In turism, ca de altfel in toate serviciile, pretul este percepu altfel de catre consumatori, atat reducerea cat si cresterea pretului, in raport cu preturile practicate de concurenti necesitant multa prudent. Trebuie sa luam in seama gradul de cunoastere a produsului touristic, perioada din ciclul de viata al acestuia, tipul de concurenta existent pe piata samd.

Costurile = conditia esentiala a fundamentarii politicii de pret in turism acestea stand la baza unor strategii specifice. Costurile se particularizeaza prin modul caracteristic de determinare a costului unitar, element indispensabil in stabilirea pretului final. In turism, determinarea pretului unitar si a costului unitar, este mai dificila deoarece intervin si alti factori specifici.

Perceptia pretului de catre consumatori = rolul pe care il atribuie prestatorul din cel putin 3 motive. Primul motiv se refera la conostintele clientului despre pret, al 2lea motiv se refera la rolul costurilor nonmometare si pretul privit ca indicator al calitatii serviciului turistic.

Obiective si strategii de preturi in turism

Obiectivele de pret in turism sunt determinate de rolul pe care il are pretul in cadrul politicii de ansamblu a firmei. Strategiile de pret in turism sunt fundamentate si alese prin luarea in considerare atat a conditiilor comune cu cele intalnite in cazul bunurilor, dar si a criteriilor specifice, precum oferta de servicii turistice, variatia temporala a cererii si nivelul pretului practicat.

Variatia temporala a cererii - necesita ultilizarea unei strategii diferentiate de pret, in conditiile in care in turism variatia este sezoniera, anuala sau bianuala, iar opusul aceste strategii este strategia de pret nediferentiata, strategie practicata in special in turismul balnear, fiind mai putin folosita in turism.

Oferta de servicii - este avuta in vedere sub diverse aspecte, cel mai important aspect fiind structura strategiilor de pret pe baza conceptului de produs, in acest caz, optimul fiind strategia pretului forfetar, strategia unor preturi diferentiate pe produse partiale si strategia combinata.

Nivelul si modul de formare al preturilor - reprezinta criterii complementare, care stau la baza unor tipuri de alternative strategice combinate. Combinatiile posibile vor rezulta din asocierea unor optiuni strategice alese in functie de modul de formare a pretului cu o alta stabilita in functie de nivelul pretului, impus de obiectivul urmarit de catre firma in cadrul pietei. In turism, politica de preturi imbraca o serie de forme particulare, determinate de specificul acestei activitati, iar principalele strategii de preturi au in vedere:

strategia tarifelor forfetare, in care se ofera turistilor un pachet minimal de servicii obligatorii la un anumit nivel de confort;

strategia tarifelor ridicate, in cazul unei oferte exclusive sau limitate dpdv concurential.

Strategia terifelor scazute moderate sau asa numita strategie cu tarif de lansare, folosita pentru patrunderea pe o anumita piata fiind aplicata de regula pentru un produs turistic determinat si pentru o perioada de timp limitata.

Strategia tarifelor diferentiate in functie de o serie de criterii temporale, dupa natura ofertei, dupa gradul de confort, dupa calitatea serviciilor prestate samd.

Strategia tarifelor psihologice, in care eventuala pierdere se compenseaza printr-un numar mai mare de inscrieri, datorita situarii tarifului sub pragul psihologic.

Strategia tarifelor de monopol utilizata in cazul unor produse turistice de exclusivitate.