Statistica consumului populatiei

Statistica consumului populatiei

In caracterizarea nivelului de trai un rol privilegiat ii revine studiului laturilor cantitative si calitative ale consumului de bunuri materiale si servicii. Daca veniturile populatiei, prin cuantumul lor, evidentiaza partial potentialul de consum, trebuie retinut faptul ca acestea nu se confunda cu veniturile obtinute intr-o perioada de timp, din moment ce el se poate realiza pe seama unor valori acumulate sau in contul unor venituri viitoare (din credite, imprumuturi etc.).

In sens larg, prin 'consum al populatiei' se intelege utilizarea, pentru nevoi individuale sau colective, a bunurilor materiale (alimentare sau nealimentare) si servicii (transport, servicii si intretinere, servicii P.T.TR., servicii de gospodarie comunala etc.). Consumul populatiei reflecta, asadar, un aspect esential si direct al conditiilor de viata.

Consumul este, impreuna cu productia si investitiile, un concept economic fundamental.

Consumul unui bun este cantitatea in care acest bun, prin uzura sau distrugere, permite satisfacerea directa a nevoilor agentilor economici.

Consumul la care ne referim aici nu vizeaza decat consumul final de bunuri si servicii si nu are in vedere consumul intermediar. Consumul final la nivelul unei tari regrupeza consumul menajelor (gospodariilor), al administratiilor publice si al administratiilor private. Relatia dintre aceste consumuri este urmatoarea:

Cum insa

rezulta ca:

Consumul se aplica bunurilor si serviciilor vandute si nu celor destinate vanzarii care includ si bunurile si serviciile nevandute.

Fig. 2.1. Evolutia consumului populatiei (cheltuielilor de consum), lei lunar pe gospodarie, la preturile din anul 2008

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

Sursa:INS: Tendinte sociale, 2009

1          Consumul largit al populatiei

Desigur, consumul final al menajelor nu este capabil sa surprinda intreaga realitate a consumului. Notiunea de 'consum largit' permite obtinerea unei viziuni mai complete. Pentru a-1 evalua trebuie sa adaugam consumului final al menajelor o evaluare a serviciilor produse de catre administratiile publice si private (eventual intreprinderi) in beneficiul direct si gratuit al menajelor.

Consumul largit al populatiei este egal cu suma consumului final al menajelor rezidente si al consumului final nevandut al administratiilor publice si private, intelegand: sanatate, actiuni sociale si servicii recreative, culturale si sportive.

Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata (exprimata la 1.000 locuitori) se determina pe baza formulei balantiere.

Astfel:

stocul de bunuri existente la populatie la inceputul anului + productia in cursul anului + importul + stocul in industrie si comert la inceputul anului - (exportul + stocul in industrie si comert la sfarsitul anului + scoaterile din uz in cursul anului) = stocul de bunuri existente la populatie la sfarsitul anului, care se raporteaza la numarul populatiei la sfarsitul anului.

2          Structura consumului

In practica macroeconomica se obisnuieste a fi utilizate trei descompuneri ale consumului pe care le redam in continuare.

a) Descompunerea dupa durabilitate

Bunurile durabile cuprind: automobile, televizoare, aparate de radio, frigidere, masini de spalat, mobila, motociclete si biciclete. Bunurile semidurabile reunesc: sticlaria, articole textile, articole din plastic si diferite produse industriale. In categoria serviciilor sunt cuprinse cheltuielile relative pentru reparatii, hoteluri, cafenele, restaurante, transporturi in comun, telecomunicatii, locuinte, diferite locatii, serviciile de sanatate, asigurarile si serviciile oferite gratuit.

b) Descompunerea consumului menajalor pe grupe deproduse arata astfel:

Valoarea tuturor acestor grupe de produse constituie consumul final al menajelor rezidente si nonrezidente de pe teritoriul tarii.

c) Descompunerea consumului dupa functii

Aceasta clasificare este fondata pe natura nevoilor sau tipurilor de nevoi de satisfacut: nevoia de a se hrani, a se imbraca, a se spala etc. Ea regrupeaza produsele complementare (a se curata implica servicii de medicina si produse farmaceutice) si substituente (de ex.: un voiaj se poate face cu trenul sau cu avionul).

Toate aceste bunuri si servicii evaluate si adunate constituie ansamblul consumului final national.

3          Particularitatile consumului populatiei

Printre particularitatile consumului populatiei amintim:

a) consumul populatiei evolueaza paralel cu dezvoltarea societatii umane si imbraca elemente specifice de la o etapa la alta. Dezvoltarea economica atrage dupa sine modificari cantitative si calitative ale necesitatilor, au loc transformari in sfera nevoilor de consum. Pe masura satisfacerii unor necesitati, apar altele noi s.a.m.d..

b) necesitatile populatiei nasc o anumita ierarhizare, iar satisfacerea acestora tine seama de caracterul mai mult sau mai putin stresant al nevoilor de consum.

c) Consumul, prin natura sa, este elastic; elasticitatea cererii de consum reflecta schimbarile intervenite in nivelul consumului unui bun, in functie de anumiti factori care influenteaza formarea cererii de consum.

d) Sporirea consumului unui produs atrage dupa sine cresterea consumului altor produse. Un exemplu clasic: cresterea cheltuielilor populatiei pentru achizitionarea de produse electrocasnice conduce la un consum sporit de electricitate. In cazul produselor alimentare este cunoscut faptul ca sporirea veniturilor si cresterea consumului de produse cu un continut nutritiv superior (carne, branzeturi, unt, lapte, oua etc.) conduce la scaderea consumului de paine si malai.

e) Consumul unor produse are un caracter sezonier. De asemenea, este de retinut ca, daca unele produse se consuma in totalitate o data cu achizitionarea lor (majoritatea produselor alimentare), altele se consuma in timp, treptat, intervenind un fenomen de uzura progresiva (imbracaminte, incaltaminte si obiecte de folosinta indelungata).

f) Consumul populatiei se diferentiaza pe subcolectivitati de populatie in functie de mediu (urban-rural), amplasare geografica, traditii si obiceiuri de consum, nivelul de instruire sau unele caracteristici demografice (sex, varsta).