Resurse umane
Somajul - cauzele somajuluiSOMAJUL Prin amploarea ingrijoratoare, prin structurile complexe, dar mai ales prin dinamicile ce isi schimba ritmurile si sensurile, somajul a devenit o problema macrosociala ce face obiectul unei aprige dispute teoretice, metodologice si politico-ideologice. In literatura de specialitate se intalnesc mai multe modalitati de analiza a somajului. In plus, statisticile oficiale nationale si internationale folosesc metode diferite de evidenta si de masurare a somajului, ceea ce creeaza o imagine generatoare de confuzii si in planul conceptual. In unele tratate universitare, somajul este analizat ca suma agregata a tuturor acelor persoane care au statut (oficial) de somer. Definitia cea mai folosita pe care o dau economistii somerului este urmatoarea: acea persoana care cauta un loc de munca remunerat, si care nu are un asemenea loc in mod curent. Biroul International al Muncii (B.I.T) considera ca somerul poate fi definit ca acea persoana care: este lipsita de munca, este apta de munca, cauta loc de munca remunerat, este disponibila sa inceapa lucrul imediat (in 15 zile). Cel mai adesea, fenomenul contemporan somaj este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national: ca loc de intalnire si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Din punct de vedere al ocuparii, pot rezulta trei moduri de combinare a factorului respectiv: a) oferta si cererea de munca sunt egale, caz in care ocuparea de b) echilibru este egala cu cea deplina; c) oferta de munca este mai mica decat cererea, situatie in care d) dezechilibru imbraca forma deficitului de munca, ocuparea deplina necesitand fie resurse de munca suplimentare, fie o crestere mai puternica a productivitatii muncii; e) oferta de munca depaseste cererea, o parte a fortei de munca f) ramanand fara loc de munca. Ca urmare,echilibrul pietei muncii poate fi abordat din mai multe puncte de vedere: a) ca echilibru functional; b) ca echilibru structural;
c) ca echilibru intern intre nevoile de munca si resursele de munca. CAUZELE SOMAJULUI Printre cauzele somajului, pe primul loc se situeaza slaba crestere economica. De asemenea, se citeaza frecvent reconversiunile economice, intrarea noilor solicitanti pe piata muncii, ezitarea intreprinderilor de a angaja. Evolutia economica impune importante reconversiuni de activitate si o mobilitate mai mare a lucratorilor. Tehnicile de productie trebuie adaptate la noul pret al energiei, trebuie sa se faca fata concurentei tarilor care platesc salarii scazute si sa realizeze adaptarea la noile tehnici. Femeile, indeosebi cele tinere, sunt mult mai afectate de somaj decat barbatii. S-a corelat somajul in randul femeilor cu intrarea mai numeroasa a acestora pe piata muncii si s-a incercat explicarea unui fenomen prin intermediul celuilalt. In general, daca exista somaj este pentru ca intreprinderile nu mai vor sa angajeze. Personalul costa scump datorita salariilor si sarcinilor aferente. Cauza profunda a somajului nu este lipsa de lucru, ci blocarea initiativei. Ca un flux macrosocial global, somajul este generat de cauze ce tin de situatia economica a utilizatorilor, pe de o parte, si de statutul social al ofertantilor de munca, pe de alta parte. In primul rand, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate. In al doilea rand, solicitarile suplimentare de munca ale noilor generatii ce au ajuns la varsta legala de munca nu pot fi onorate de utilizatori de munca. Tanara generatie intampina greutati in gasirea locurilor de munca din mai multe motive obiective sau subiective. In al treilea rand, somajul apare, ca urmare a solicitarilor locurilor de munca din partea unor persoane incadrate in varsta a doua, care se decid sa-si ofere munca lor pe piata. Pentru aprofundarea cauzelor somajului trebuie luate in consideratie, in unitatea lor, asemenea procese demo-economice, economice, tehnico-stiintifice, cum sunt: evolutia populatiei active; dinamica productiei nationale; rata de crestere economica si modificarea sensului ei; conjunctura interna si internationala etc. Dupa unii autori, toate acestea isi pun pecetea asupra muncii, respectiv asupra pietei muncii. Piata muncii reflecta asemenea aspecte, direct sau indirect, pe termen scurt sau lung. O alta cauza a somajului o reprezinta puternica migratie a fortei de munca. Extinderea zonei euro fara o strategie bine corelata in adoptarea monedei unice in tarile candidate poate genera un fenomen de crestere puternica a migratiei fortei de munca, avertizeaza expertii economici. Cresterea sau scaderea fenomenului emigrationist, apreciaza specialistii, va avea loc in corelatie cu influxurile de capital, care ar putea reduce somajul prin crearea de noi locuri de munca sau ar putea duce la o crestere a salariilor printr-o crestere a productivitatii. Socurile trecerii la euro sunt asimetrice si in ceea ce priveste cererea si oferta pe piata muncii si a productiei. Pentru Romania, corelatia intre cerere si oferta in zona euro ar putea fi de 0,03% la cererea de locuri de munca, raportat la un nivel de 0,02% oportunitati existente pe piata muncii. Expertii spun ca o crestere a salariilor nu va fi neaparat un element semnificativ in reducerea migratiei fortei de munca. Costurile generale pe care va trebui sa le suporte populatia din tarile nou admise fiind mult mai mari decat avantajele unei cresteri salariale cu efecte de multe ori de scurta durata. Specialistii au avertizat, pe de o parte, asupra faptului ca migratia fortei de munca va fi mult mai usoara decat migratia capitalurilor, iar intrarea in zona euro va insemna si o crestere puternica a riscurilor economice.
|