Principalele tendinte in managementul resurselor umane in Europa

Principalele tendinte in managementul resurselor umane in Europa

In primii ani ai secolului XXI, in domeniul managementului resurselor umane au aparut si se accentueaza anumite fenomene si procese referitoare la structura si calitatea fortei de munca, continutul activitatilor de gestionare a personalului, cresterea preocuparilor patronilor pentru testarea antidrog, interdictii ale fumatului la locul de munca, reducerea stresului, hartuirea, combaterea abuzurilor etc.

In aceasta perioada se produc schimbari majore care afecteaza managementul resurselor umane in domenii ca :

- activitatea economica;

- competitia globala;

- schimbari demografice si in forta de munca;

- modificari privind caracterul si tipul muncii;

- modificari ale valorilor social-culturale etc.

Schimbari intervenite in activitatea economica

Unele schimbari economice care survin vor afecta angajarea si categoriile ocupationale. O schimbare majora a functiilor din ramurile economiei nationale pre cum si presiunile competitiei globale-atat pe plan intern cat si pe plan extern- necesita ca agentii economici sa-si adapteze practicile de management si sa sporeasca continuu productivitatea muncii.

Efectele competitiei globale

Evolutia economiilor asiatice, latino-americane, procesul de extindere a Uniunii Europene s.a. au creat atat oportunitati cat si provocari pentru firmele din diferite tari (indeosebi S.U.A.,Japonia,tarile Uniunii Europene s.a.).

S-au creat noi piete de desfacere si de investitii, accentuandu-se competitia atat pe plan intern cat si extern. Acest lucru afecteaza activitatea economica in general si forta de munca in special.

Schimbarile ocupationale si industriale manifesta o actiune foarte diversa. In  tarile dezvoltate continua cresterea domeniului serviciilor ca ramura a economiei. De exemplu, in UE, circa 80 din noile functii create intr-o perioada de 10 ani au fost in ramura serviciilor.

Situatia angajatilor in productia de bunuri si servicii in UE a avut urmatoarea evolutie :

Anul Proportia serviciilor in total

1988                            70,4

2000                            75,9 

2006                            75,4

2010                aprox.  78,2

Datele prezentate scot in evidenta o dominatie neta asectorului tertiar asupra celui al productiei de bunuri materiale ca urmare a unui standard de viata ,pana acum, din ce in ce mai ridicat.

ANALIZA: Functiile si responsabilitatile familiei ANALIZA: PAFA – victime ale marginalizarii si excluderii sociale

In ceeace priveste educatia si cunostintele necesare pentru diferite functii se observa si se presupune in continuare caponderea functiilor ce necesita cunostinte avansate va creste rapid. Aceasta inseamna ca persoanele fara certificare academica vor fi dezavantajate la angajare, ocupand in consecinta functii tot mai nesigure si mai prost platite.

Schimbarile demografice si in domeniul fortei de munca ce s-au petrecut si se vor mai petrece, exercita importante implicatii. Aceste schimbari in structura fortei de munca vor avea implicatii in activitatile de personal, pe urmatoarele coordonate :

sporirea unor ajutoare compensatii pentru maternitate si ingrijirea copiilor ;

o mai mare flexibilitate in programarea muncii ;

acomodarea intreprinderilor la multiplele si variatele nevoi ale salariatilor etc.

Modificarile demografice au insemnate influente asupra fortei de munca in sensul ca aceasta va cunoaste o anumita reducere in viitor.

Sunt de asteptat modificari in ceea ce priveste varsta fortei de munca in sensul unei imbatraniri a acesteia. In Uniunea Europeana, varsta medie a populatiei era in 1990 de 71,6 ani (adica atat cat este acum in Romania) iar in prezent a ajuns la 79 de ani (in conditiile in care tari ca Romania si Bulgaria trag in jos media europeana).

Legat de aceste aspecte se manifesta tot mai pregnant schimbari in tipul sau fundamentele muncii si aparitia angajatilor temporari sau cu timpul de munca redus. Unele schimbari importante in domeniul fortei de munca sunt in legatura cu modificarile in stilul de viata si tipulde munca. Se preconizeaza accentuarea tendintei de angajare temporara sau cu timp de munca partial, ceea ce prezinta unele avantaje atat pentru salariati cat si pentru patroni. In sprijinul acestei afirmatii facem precizarea ca in U.E. exista peste 30 de milioane de angajati temporar, reprezentand circa 20 % din totalul fortei de munca.

Angajarea temporara poate fi determinata de o mare varietate de motive. Folosirea angajatilor temporari este mai putin costisitoare pentru organizatiile economice in comparatie cu salariatii permanenti, datorita unor stimulente si recompense mai reduse si a posibilitatii mult mai usoare de eliberare in situtia in care acestia nu mai sunt necesari.

Venirea pentru un timp limitat in unitate a angajatilor temporari prezinta insa dezavantajul ca acestia nu inteleg stilul de munca, modul de operare, strategiile si politicile acesteia, avand o incredere mai mica in obiectivele si scopurile organizatiei, iar veniturile sunt mai mici si mai nesigure.Situatiile se accentueaza cu precadere in perioadele de recesiune si de criza economica.

Programele alternative de munca se concretizeaza prin diferite tipuri de aranjamente de munca printre care

timp complet de 8 ore , 5 zile pe saptamana ;

4 zile , 40 de ore pe saptamana ;

4 zile , 32 de ore pe saptamana ;

3 zile de lucru pe saptamana.

Se practica de asemenea programe flexibile de munca,ce se refera la varitia momentului de incepere si de incheiere a programului de lucru, numarul de ore de munca fiind insa constant (de regula 8 ore).

Saptamana de lucru comprimata este o alta modalitate care schimba munca traditionala. In acest caz numarul de ore de munca saptamanal este indeplinit in mai putin de 5 sau 6 zile, dupa cum urmeaza :

4 zile cate 12 ore pe zi ;

4,5 zile 4 zile x 9 ore si o zi( vineri ) cu 4 ore ;

5,5 zile x 9 ore pe zi , alternand saptamana cu 5zile cu aceea de 4 zile

lucrul in timpul weekend-ului, 2 zile cate 12 ore pe zi, cu plata suplimentara. In aceste cazuri nu se schimba semnificativ durata totala a timpului de munca, ci variaza programul zilnic si perioada din timpul saptamanii.

Lucrul la domiciliu (telecommuting) este o forma de activitate intr-o proportie crescanda in tarile dezvoltate.In aceasta situatie se presupune ca angajatii isi indeplinesc sarcinile de munca la domiciliu, prin intermediul echipamentelor computerizate si de telecomunicatii. Printre activitatile ce se realizeaza in aceasta forma se includ :

servicii de catering ;

decoratiuni interioare;

vanzari de mobila;

programe pentru computere;

proiectare in constructii si design s.a.

Schimbari in valorile social-culturale si unele probleme noi. Managementul resurselor umane in secolul XXI se confrunta cu probleme si presiuni noi, in comparatie cu anii precedenti, datorita unor schimbari in valorile si conditiile sociale. Cele mai pregnante schimbari in acest sens sunt :

echilibrarea eforturilor sotilor intre obligatiile familiale si profesionale ;

unele aspecte privind drepturile angajatilor.

Necesitatea echilibrarii responsabilitatilor familiale si a solicitarilor profesionale este oschimbare semnificativa, ca urmare a cresterii drepturilor femeilor angajate. De exemplu in U.E. circa 65% din totalul femeilor casatorite erau angajate in 1990 , in anul 2000 proportia acestora a fost de aproape 75%, iar in anul 2008 s-a apropiat de 80%. Aceasta crestere a proportiei femeilor angajate produce o presiune puternica in legatura cu supravegherea si ingrijirea copiilor asupra ambilor soti, ceea ce-i determina pe acestia sa absenteze de la serviciu sau sa lucreze cu progrm redus. Aparitia unor astfel de probleme a condus la o presiune crescanda asupra patronilor pentru introducerea de forme variate de asistenta si servicii pentru ingrijirea si supravegherea copiilor angajatilor.

Alte schimbari sociale majore au impact asupra managementului resurselor umane in actualul deceniu aducand uneori atingere asupra drepturilor angajatilor. Unele din cele mai comune sunt in legatura cu fumatul la locurile de munca, testarea pentru droguri, consumul de alcool, secretul operatiunilor s.a.

Fumatul la locurile de munca. Ca raspuns la prevederile legale, s-au introdus restrictii severe cu privire la fumatul la locul de munca. Asemenea masuri sunt in legatura cu:

- locurile de munca periculoase, unde focul deschis poate produce explozii si incendii;

- locurile de munca cu degajari inflamabile (vapori, praf, sacme,suspensii etc)

- nevoia de a apara starea de sanatate a nefumatorilor( fumatul pasiv), dupa unele aprecieri acestia fiind afectati intr-o masura mai mare decat fumatorii, dar si a fumatorilor si familiilor acestora.

Consumul de alcool la locul de munca sau in timpul liber, cu tendinta de crestere, are o influenta negativa asupra capacitatii de munca, dar si asupra starii de sanatate a angajatilor.

Interdictia consumului de bauturi alcoolice la lucul de muna este justificata de riscurile importante ce pot sa apara ca urmare a diminuarii capacitatii psiho-intectuale si fizice a angajatilor, precum si posibilitatea producerii unor accidente de munca.

Consumul de droguri. Multi patroni aplica testarea personalului pentru droguri, avand in vedere influenta asupra sanatatii angajatilor, precum si pierderile importante care se produc ca urmare a cosumului de droguri. Asemenea cheltuieli si pierderi sunt in legatura cu:

-absenteismul pesonalului;

-diminuarea productivitatii muncii;

- afectiunile fizice si mai ales psihice ale indivizilor;

- cheltuieli medicale s.a.

Interdictiile de mai sus pot fi interpretae ca incalcari sau limitari ale drepturilor individuale ale omului; iar uneori pot duce la discriminari la angajare. Totusi, asemenea masuri sunt necesare si justificate din punct de vedere social si economic pentru a preveni sau limita anumite efecte negative, precum si unele cheltuieli suplimentare.