Management
Procesul decizionalProcesul decizional Procesul decizional reprezinta activitatea complexa de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor, in vederea adoptarii unei decizii. Se bazeaza pe conceptul de sistem, elementele componente fiind prezentate in figura 3.1.
Fig.3.1. Algoritmul desfasurarii procesului decizional 1. Formularea si analiza problemei de rezolvat. Decizia reprezinta raspunsul/solutia optima a unei probleme sau disfunctionalitati care apare in cadrul intreprinderii. Aceste probleme pot avea fie caracter de unicat si orizont temporal mare, rezolvarea constand in luarea unei decizii strategice, fie caracter repetitiv cu frecventa mare de aparitie si orizont temporal mic, situatie care presupune adoptarea unei decizii tactice sau operative. Analiza problemei consta in identificarea obiectivelor si criteriilor de decizie Obiectivele reprezinta in acelasi timp cauza declansarii deciziei cat si efectul aplicarii acesteia. In general obiectivele urmarite in luarea unei decizii sunt: - minimizarea costurilor; - minimizarea timpului ; - maximizarea profitului si a productivitatii; - imbunatatirea calitatii; - utilizarea eficienta a capacitatilor de productie. Intr-o situatie decizionala reala se urmaresc simultan mai multe obiective. Se identifica multimea obiectivelor: Ob = . Criteriile de decizie sunt strans legate de obiective. Astfel, daca obiectivul se refera la maximizarea profitului, atunci criteriul de decizie va fi profitul estimat a se obtine pentru fiecare alternativa de actiune. Se identifica multimea criteriilor de decizie: Cr = . In functie de numarul criteriilor luate in considerare, procesul decizional se clasifica in doua categorii: - proces decizional unicriterial; - proces decizional multicriterial. Aceasta clasificare este utila din punctul de vedere al metodologiei de fundamentare a deciziei. Criteriile de decizie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie independente; sa fie cuantificabile; sa fie ierarhizate cu un coeficient de importanta Kj I [0,5;1]. 2. Identificarea variantelor decizionale. Variantele decizionale reprezinta alternative posibile de actiune care respecta criteriile stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse. Multimea variantelor decizionale VD = poate fi o multime finita sau infinita. Pentru determinarea unui numar cat mai mare de variante decizionale se pot aplica diferite metode cum ar fi: metode ale cercetarii operationale, tehnica Brainstorming, tehnica Delphi. 3.Identificarea starilor naturii. Aparitia mai multor stari este determinata de acei parametrii care nu pot fi controlati in intregime de decident, respectiv nu se detin informatii certe si complete privind evolutia acestora. Se pot referi la: - stari ale economiei; - stari privind fluctuatia cererii de produse pe piata; - stari privind fluctuatia preturilor; - stari politice; - stari privind conditiile de aprovizionare, etc.. In functie de probabilitatea de aparitie a acestor stari se incadreaza procesul decizional in una din urmatoarele conditii: - certitudine, cand apare o singura stare a naturii; - risc, cand apar Sj, j = stari ale naturii a caror probabilitate pj se cunoaste, astfel incat j 1 - incertitudine, cand apar Sj , j = stari ale naturii a caror probabilitate nu poate fi determinata deoarece nu se detin suficiente informatii. 4. Evaluarea rezultatelor. Rezultatul sau consecinta se asociaza unei anumite variante decizionale din cadrul unui criteriu si corespunde unei anumite stari a naturii. Matricea decizionala prezentata in tabelul 3.1. contine multimea consecintelor (rezultatelor) economice estimate a se obtine prin aplicarea diferitelor variante decizionale. In functie de criteriul sau criteriile de decizie alese, rezultatele se pot exprima prin profit, cost, timp, numar de piese, grad de utilizare a capacitatii de productie, performante tehnico-calitative. Tabel 3.1 Matricea consecintelor economice
unde:VDi , i = reprezinta multimea variantelor decizionale; Crl , l = -multimea criteriilor de decizie; Sj , j = - multimea starilor naturii; Rilj - rezultatul cuantificat estimat a se obtine, daca se pune in aplicare varianta decizionala Vi , se ia in considerare criteriul de decizie Crl, in situatia in care apare starea Sj. 5. Fundamentarea sau optimizarea deciziei. Fiind data multimea variantelor decizionale VDi , fundamentarea presupune determinarea unei variante optime (Vopt I VDi), ca element de preferinta maxima a decidentului, in functie de rezultatele estimate a se obtine.
|