Particularitatile IMM si ale managementului acestora

Particularitatile IMM si ale managementului acestora

1.  Caracteristicile distinctive ale existentei si activitatii IMM

Trecerea sintetica in revista a celor mai semnificative trasaturi ale IMM permit circumscrierea mai riguroasa a acestei categorii de unitati economice nu numai din punct de vedere dimensional, ci si functional si comportamental.

a) Dimensiunea redusa sau relativ redusa

Nu exista o dimensiune unica, general acceptata, in functie de care sa se delimiteze precis IMM. In aceasta privinta, fiecare tara are standarde definite in functie de particularitatile economiei sale nationale, le activitatii economice, gradul de concentrare a acesteia, conditia jeturilor aflate la dispozitia acestei categorii de intreprinderi.

In Uniunea Europeana, limitele dimensionale pentru delimitarea IMM, refera la numarul de salariati ai acestora, limite mentionate deja in primul capitol: microintreprinderi - 0 - 9 salariati; intreprinderi mici - 10 - 49 salariati; intreprinderi mijlocii - 50 - 250 salariati; intreprinderi mari - 250 salariati.

In Romania, definirea IMM s-a facut, pentru prima data, prin Ordonanta guvernamentala nr. 25/1993, care le delimita in functie de criteriile efectivului salarial si al cifrei de afaceri: intreprinderea mica are efectivul de la 5 la 25 salariati, iar cea medie de la 26 la 200 salariati; pentru ambele categorii, cifra de afaceri anuala variaza intre 10 milioane si 2 lei (la nivelul cursului monedei nationale din anul 1993). Ulterior, alinierea la standardele Uniunii Europene a devenit realitate.

Indiferent de criteriile cantitative sau functionale folosite pentru delimitarea dimensionala a IMM, aceasta prima caracteristica a lor urmatoarele implicatii principale:

determina un potential productiv de bunuri/servicii redus, ceea limiteaza partea detinuta individual pe piata de aceste intreprinderi la pondere de regula nesemnificativa;

determina imposibilitatea de a realiza economii de/scara si de a beneficia de efectele acestora asupra costurilor de productie si implicit asupra profitului;

face ca IMM sa actioneze pe piete destul de atomizate deci pe care exista multi agenti economici (de regula alte IMM), care exercita o presiune concurentiala puternica (deci pe o piata concurentiala imperfecta);

obliga IMM sa joace, pe aceste piete, de cele mai multe price taker ca efect cumulat al implicatiilor precedente;

determina IMM sa adopte, in cele mai multe cazuri, o strategie de dependenta fata de una sau mai multe unitati mari, fata de care joaca rolul
sateliti si careia sau carora ii/le furnizeaza, in calitate de subcontractati
piese, repere, componente, subansamble sau servicii tehnice.

b) Demografia extrem de dinamica

Aceasta caracteristica este determinata de natalitatea mortalitatea ridicata a IMM in cursul unor perioade reprezentative, de reguli un an. Aceasta caracteristica este determinata de cea precedent dimensiunea redusa a IMM determinand mobilitatea lor accentuata.

Populatia intreprinderilor cuprinde un ansamblu de unitati economice cu autonomie de decizie, a carui componenta variaza in timp urmare a existentei unor fluxuri de intrari, de transfer dintr-o industrie in si de iesiri.

Nasterea intreprinderilor inseamna crearea lor juridica (inregistrate la organele desemnate, adoptarea statutului sau a contractului de societate) si economica (asigurarea subscrierii si a varsarii capitalului social, for patrimoniului). Moartea intreprinderilor inseamna disparitia lor juridic economica potrivit reglementarilor privitoare la dizolvare, faliment etc.

Statistica demografica a intreprinderilor evidentiaza:

ratele brute de creari/disparitii ale intreprinderilor, determinate prin raportarea fluxului respectiv de intrari/iesiri la stocul existent de intreprinde

ratele nete de creari/disparitii, determinate prin raportarea soldului net de intrari/iesiri la stocul existent de intreprinderi.

Urmarirea structurii intreprinderilor si a gradului de innoire a stocului de intreprinderi permite identificarea in functie de criterii precise a miscarilor efective ale intreprinderilor (creari reale de noi intreprinderi, disparitii ireversibile) si separarea acestora de miscarile "scriptice' efectuate scopuri de cele mai multe ori oneroase (disparitii de intreprinderi urmate reinfiintarea lor sub alta firma, transferuri de proprietate sub forma de fuziuni, absorbiri de intreprinderi fara disparitia economica a acestora).

Analiza demografiei IMM permite conturarea catorva concluzii:

ratiunile crearii IMM sunt extrem de variate (vezi Capitolul 7);

intreprinderile noi au cea mai mare probabilitate de disparitie;

la intreprinderile mici probabilitatea de disparitie este mai mare la cele mijlocii;

riscul de disparitie rapida dupa infiintare este ignorat de majoritatea intreprinzatorilor;

natalitatea si mortalitatea IMM sunt rezultatul aplicarii politicii care vizeaza;

sectoarele cu contributiile cele mai semnificative la cresterea economica sunt cele cu rate ridicate ale crearilor si disparitiilor de intreprinderii; concluzia implicita este aceea ca ritmul cresterii economice este partial legat de dinamismul IMM.

c) Dimensiunea relativ redusa a IMM este un factor determinant si favorizant al specializarii acestora.

Specializarea este rezultatul aplicarii unei strategii corespunzatoare stabilite de conducerea IMM si se poate face in formele cunoscute, specifice unei intreprinderi producatoare de bunuri:

pe produse, cand se fabrica un produs finit sau o grupa restransa de produse finite, complexitatea acestora putand sa varieze in limite largi;

organologica, atunci cand se executa piese sau subansambluri ale unui produs finit (de exemplu, productia de piese si accesorii pentru produse casnice);

tehnologica, cand se executa numai anumite faze, adica stadii ale procesului tehnologic (de exemplu, IMM producatoare de piese turnate sau forjate care executa filarea sau tesutul, care realizeaza montajul final al unor produse complexe etc.).

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

d) Potentialul productiv relativ redus al IMM, precum si specializarea acestora in formele aratate, determina o alta caracteristica a lor

- ponderea individuala redusa pe care o detin, de regula, pe piata pe care actioneaza, ceea ce le obliga sa adopte, in majoritatea cazurilor, o pozitie de "price taker'.

e) IMM intampina dificultati la intrarea sau iesirea pe/de pe o piata care sunt aceleasi pentru toate intreprinderile dar care, pentru aceasta categorie dimensionala de intreprinderi, presupun eforturi mai mari de surmontare.

In alegerea profilului lor de activitate, IMM trebuie sa tina seama de faptul ca barierele la intrare sunt mai puternice pe pietele industriilor cu ritm lent de crestere decat pe cele aflate in crestere accelerata. De asemenea, in stabilirea strategiei privind evolutia lor viitoare, IMM trebuie sa tina seama de existenta barierelor la iesire care constau in: costul lichidarii echipamentelor prea specializate sau convertirii acestora potrivit noilor obiective; relatiile pe care intreprinderea le are pe piata si care o determina sa ramana in cadrul acesteia; simtamantul de apartenenta la o anumita industrie si piata, precum si de teama la ideea parasirii acesteia; politica guvernamentala de restrictionare a parasirii unei industrii sau piete din considerente privind utilizarea fortei de munca, valorificarea resurselor unei regiuni etc.

In functie de intensitatea barierelor la intrarea/iesirea pe/de pe o piata variaza si veniturile obtenabile de intreprinderi pe piata respectiva, potrivit grilei propuse de M. Porter, prezentata in figura urmatoare^[1]

Bariere la iesire

Joase Inalte

Figura 5. 1. Variatia veniturilor intreprinderilor de pe o piata in functie de intensitatea barierelor la intrarea/iesirea pe/de pe aceasta

Pentru intreprinderi, piata cea mai favorabila este cea cu bariere la inalte si la iesire joase, care ofera perspectiva unor venituri mari si stabile intrucat noii competitori sunt descurajati sa intre, iar intreprinderile neperformante parasesc usor piata.

f) Potentialul inovational ridicat este o alta caracteristica a IMM, in ciuda disponibilitatilor lor banesti reduse alocate cercetarii & dezvoltarii. Este cunoscut faptul ca o pondere redusa a IMM fac un efort semnificativ in directia cercetarii & dezvoltarii, mai ales a celei interne. in ciuda acestui forta creativa a IMM este apreciabila, explicatiile pentru aceasta realitate fiind multiple: necesitatea de a "forta' intrarea in unele industrii in realizarea de produse noi sau produse diferentiate sensibil fata de cele existente pe piata; contactul nemijlocit cu clientii, ceea ce constituie o sursa fertila de idei noi; existenta unui mare numar de IMM, fiecare dintre acestea constituind un potential centru generator de idei; presiunea exercitata pe iude marile intreprinderi prin innoirea continua a produselor si serviciilor le ofera; pozitia de subcontractant al multor IMM in raporturile cu intreprinderi, care le obliga pe primele sa imbunatateasca continuu piesele, subansamblele sau serviciile pe care le furnizeaza acestora din urma, in ritmul innoirii produselor in care sunt incorporate componentele oferite. Prin prisma acestor principale caracteristici, se poate afirma ca IMM prezinta cateva particularitati cvasiexclusive^[2]:

Riscul mare asumat de catre intreprinzatori, care poate fi diminuat efectuarea unei prospectari temeinice a pietei si a unui studiu aprofundat al cerintelor specifice initierii unei noi afaceri;

Flexibilitatea apreciabila, in sensul ca IMM sunt capabile sa-si rapid produsele / serviciile oferite in functie de conditiile schimbatoare ale pietei si sa se adapteze operativ la cerere;

Personalul multicalificat folosit, in sensul ca majoritatea a salariatilor IMM nu se incadreaza in modelul specializarii inguste propriu marilor intreprinderi, ci desfasoara concomitent mai multe, realizand o gama simtitor largita de atributii; contactul nemijlocit cu piata,ceea ce le permite sa-si individualizeze, in anumite cazuri, oferta de produse / servicii, adica sa o cu mici variatii, la cerintele diferite ale clientilor, ceea ce constituie un stimulent puternic de atragere a acestora. Totodata, contactul nemijlocit cu piata al IMM accentueaza caracterul concurential al acesteia nu atat pe planul pretului cat, mai ales, prin individualizarea produselor, designul acestora si eficienta activitatii.

In acelasi timp, IMM prezinta o serie de deficiente proprii, indeosebi, celor mici:

♦         managementul inadecvat, determinat, de cele mai multe ori, mai ales in intreprinderile unipersonale si familiale, de faptul ca proprietarul - manager isi asuma, indeosebi in perioada debutului si a consolidarii afacerii, rolul de"om-orchestra',incercand sa realizeze functii diversificate care, frecvent, depasesc sfera cunostintelor si competentelor lui;

♦         insuficienta capitalului disponibil, propriu sau atras, ceea ce constituie un handicap semnificativ al IMM in competitia cu marile intreprinderi;

♦         dificultatile resimtite in fata reglementarilor legislativ - normative si a procedurilor birocratice existente care, frecvent, nu sunt diferentiate pentru marile intreprinderi si pentru cele mici si mijlocii, acestea din urma resimtindu-le ca pe obstacole greu de trecut.

3. Particularitati manageriale ale IMM

Caracteristicile IMM prezentate mai sus influenteaza, in masura semnificativa, managementul acestora, imprimandu-i trasaturi care il diferentiaza intrucatva de cel al marilor intreprinderi. in continuare vor fi prezentate sintetic trasaturile distinctive ale managementului IMM, care vor fi reluate si dezvoltate in capitolele 9-13.

a) Situatia de proprietar - manager a conducatorilor unei parti insemnate a IMM

O asemenea situatie prezinta, evident, o serie de avantaje

suport motivational superior pentru intreprinzator determinat de aptul ca isi conduce propria afacere;

concentrarea prerogativelor decizionale la o singura persoana, ceea ce permite evitarea riscului producerii unor distorsiuni, neconcordante decizionale etc.;

cunoasterea de catre manager a tuturor informatiilor privind mersul firmei;    - evitarea cheltuielilor pentru retribuirea unui manager.

In acelasi timp, situatia comporta si dezavantaje:

lipsa de pregatire manageriala adecvata a proprietarului firmei, aceasta fiind cauza cea mai frecventa a ratei inalte a mortalitatii intreprinderilor mici in primii ani ai existentei lor;

riscul ca proprietarul - manager sa se inconjoare de rude sau prieteni a caror prestatie in cadrul intreprinderii sa fie deficitara;

riscul persistentei in constiinta proprietarului - manager a unor modele conceptuale, actionale si atitudinale din activitatea sa anterioara, neadecvate conditiilor specifice ale functionarii intreprinderii pe care o conduce.

Pe masura ce o intreprindere mica se dezvolta ca urmare a succesului acesteia in afaceri, complexitatea managementului ei sporeste simtitor. Peste un anumit prag dimensional, se desemneaza un manager care asigura conducerea intreprinderii, iar in IMM organizate ca societati comerciale pe actiuni actionarii angajeaza manageri specialisti. De cele mai multe ori, interesele actionarilor (principals, mandanti) nu concorda cu cele ale managerilor(agents),primii urmarind maximizarea dividendelor ce le revin, iar secunzii maximizarea retributiei lor, dobandirea prestigiului profesional, amplificarea prerogativelor lor etc.

Relatiile manager - actionari genereaza costuri de natura speciala:

de supraveghere, suportate de catre actionari pentru urmarirea modului in care managerii le servesc interesele;

suportate de manageri pentru garantarea executarii obligatiilor lor potrivit contractului cu mandantii(de exemplu, suportarea de despagubiri in cazul nerealizarii obiectivelor fixate prin contract);

reziduale, care reprezinta costuri de oportunitate si corespund
pierderilor suferite de ambele parti, mandanti (actionari) si mandatari
(manageri), in caz existentei unor divergente.

b) Functia de previziune a conducerii IMM prezinta urmatoarele particularitati:

strategiile adoptate predilect de aceasta categorie dimensionala de intreprinderi sunt cele de diversificare, de stabilitate (neutrala) si de lichidare. Cand sunt in expansiune accelerata, IMM aplica strategii de crestere: de concentrare pe produs, de concentrare pe piata, de integrare orizontala; de integrare verticala; de diversificare a produselor / serviciilor, in domeniul cercetarii & dezvoltarii, strategiile inovationale aplicate frecvent de IMM sunt cea dependenta, cea imitativa si cea defensiva;

activitatile de prognoza, planificare si programare, care sunt incluse in functia de previziune, sunt mult mai putin formalizate decat in marile intreprinderi.

c)   Functia de organizare a conducerii IMM prezinta urmatoarele trasaturi:

structura organizatorica a IMM este, precumpanitor, de tip organic, in sensul ca descrierea functiilor si posturilor este generala, flexibila, specializarea functiilor este redusa, compartimentarea se face pe obiective - pe produse, pe piete, pe categorii de clienti, pe furnizori etc.,gradul de descentralizare a activitatilor    este proportional cu dimensiunea intreprinderilor,configuratia structurala este aplatizata, documentele care definesc structura organizatorica (regulamentul de organizare si functionare,fisele posturilor,organigrama)sunt absente in microintreprinderi, se intocmesc sporadic in intreprinderile mici si sunt prezente in cele mijlocii;

sistemul informational este simplu, fara proceduri si circuite informationale riguros formalizate, larg deschis spre mediul de actiune al intreprinderii, circulatia informatiilor este precumpanitor orizontala, existenta mijloacelor de prelucrare automata a datelor reduce simtitor timpul de reactie decizionala a conducerii intreprinderii;

cadrul de relatii exterioare este mai restrans decat in cazul marilor intreprinderi.

d) Functia de antrenare a conducerii IMM se caracterizeaza prin:

faptul ca IMM prezinta cadrul cel mai propice de exercitare a functiei, intrucat dimensiunile reduse ale acestei categorii de intreprinderi permite stabilirea relatiilor interpersonale stranse ale conducatorilor cu fiecare dintre subordonatii lor;

personalizarea relatiilor interumane permite conducatorilor evaluarea corecta a contributiei subordonatilor la realizarea obiectivelor intreprinderii si motivarea lor materiala si spirituala adecvata;

motivarea operativa si individualizata a salariatilor imbraca formele concrete ale i) stimularii banesti sensibil diferentiate intre salariati, ii) "imbogatirii muncii' (job enrichment) - respectiv cresterea libertatii decizionale a subalternilor privind desfasurarea muncii lor (alegerea metodelor de lucru, esalonarea actiunilor etc.), incurajarea participarii subordonatilor la luarea anumitor decizii de conducere, asigurarea dreptului subordonatilor de autocontrol al propriilor performante, implicare lucratorilor in analiza si schimbarea conditiilor fizice de munca etc., iii) participarii subordonatilor la conducere;

stilul de conducere practicat poate fi, potrivit clasificarii propuse de R. Likert^[3], exploatativ - autoritar (intalnit in intreprinderile mici nou create), binevoitor - autoritar (folosibil pe masura ce intreprinderea se dezvolta si se consolideaza) si consultativ (aplicabil mai ales in intreprinderi mici si mijlocii consolidate), la care se adauga cel participativ de grup,practicat in intreprinderile din domeniile serviciilor intelectuale - cercetare stiintifica & dezvoltare tehnologica, proiectare, consultanta - in care. Nivelul pregatirii profesionale a salariatilor este relativ apropiat.

e) Functia de coordonare a conducerii IMM prezinta urmatoarele trasaturi:

beneficiaza in aceasta categorie dimensionala de intreprinderi de conditii deosebit de favorabile de exercitare;

precumpanesc comunicatiile informale;

barierele comunicationale (care produc distorsiuni, filtraje, bruiaj blocaje) sunt aceleasi cu cele din marile intreprinderi, intrucat tin de firea umana si nu de dimensiunea firmei.

f) Functia de control a conducerii IMM se caracterizeaza prin:

exercitare facilitata de dimensiunea relativ redusa a intreprinderii;

efectuarea directa a controlului, fara intermediari;

reunirea in atributiile aceleasi persoane a celor doua laturi ale functiei de control

cea activa, corectiva, si cea pasiva, constatativa;

folosirea acelorasi metode si tehnici de control ca cele utilizate in marile intreprinderi si anume

* de control nebugetar traditional (analiza datelor statistice; analiza programului de rentabilitate; revizia contabila operationala; observarea personala);

* de control bugetar traditional (privitor la balanta de venituri si cheltuieli, bugetul de capital, bugetul cash, bugetul de materiale, bugetul de timp de lucru etc.).