Managementul productiei - grile rezolvate

Managementul productiei - grile rezolvate

TRUE/FALSE

1. Algoritmul Johnson consta in identificarea lotului care are cel mai mic timp de prelucrare pe un utilaj si acesta se va plasa pe primul sau pe ultimul loc in ordonantare, daca este primul sau al doilea utilaj. Se procedeaza in acest mod pana se - stabileste ordinea exacta de lansare in fabricatie. A

2. Algoritmul Johnson consta in reprezentare grafica in spatiul cu doua dimensiuni: pe doua perpendiculare se reprezinta operatiile facute asupra a doua loturi; se hasureaza zonele in care loturile ar trebui prelucrate simultan, dupa se cauta un drum ce porneste din origine si ajunge in coltul diagonal opus, alcatuit numai din drepte orizontale, verticale sau inclinate la 45 grade. F

3. Rezolvarea cu algoritmul Akers este o reprezentare grafica in spatiul cu doua dimensiuni: pe doua perpendiculare se reprezinta operatiile facute asupra a doua loturi; se hasureaza zonele in care loturile ar trebui prelucrate simultan, dupa se cauta un drum ce porneste din origine si ajunge in coltul diagonal opus, alcatuit numai din drepte orizontale, verticale sau inclinate la 45 grade. A

4. Rezolvarea cu algoritmul Akers consta in identificarea lotului care are cel mai mic timp de prelucrare pe un utilaj si acesta se va plasa pe primul sau pe ultimul loc in ordonantare, daca este primul sau al doilea utilaj. Se procedeaza in acest mod pana se - stabileste ordinea exacta de lansare in fabricatie. F

5. Algoritmu1 Gimer - Thompson permite prelucrarea a mai mult de doua loturi. Pentru a usura prelucrarea datelor se introduce notiunea de secventa (pasi de calcul). Algoritmul isi propune stabilirea unei solutii satisfacatoare si nu cautarea cu orice pret a solutiei optime, deoarece doar pentru analiza lansarii a cinci loturi pe cinci utilaje trebuie analizate variante. A

6. Productivitatea masurata la nivel de intreprindere se calculeaza in functie de ansamblul eforturilor necesare realizarii unei productii vandabile la clienti A

7. Proces de conversie reprezinta procesul de transformare a intrarilor - forta de munca, capital, teren si management - in iesiri: bunuri si servicii A

8. Productia cuprinde ansamblul activitatilor de transformare dintr-o intreprindere;A

9. Sarcina managerului comercial este administrarea procesului de transformare a intrarilor in iesiri. F

10. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie pentru indeplinirea scopurilor organizatiei. F

11. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie pentru indeplinirea stategiei organizatiei. F

12. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie pentru indeplinirea scopurilor si strategiei organizatiei. A

13. Fluctuatiile aleatoare in sistemul de operatiuni sunt influente neplanificate sau necontrolabile care cauzeaza diferenta dintre productia reala si cea estimata A

14. Pentru studierea relatiei dintre om si mediul de munca a fost creata o disciplina stiintifica numita "economia". F

15. Pentru studierea relatiei dintre om si mediul de munca a fost creata o disciplina stiintifica numita "ergonomia". A

16. Fiabilitatea reprezinta aptitudinea produsului de a functiona in conditii specificate un timp dat fara a se defecta. A

17. Capabilitatea reprezinta aptitudinea produsului de a functiona in conditii specificate un timp dat fara a se defecta. F

18. Organizarea muncii isi propune sa asigure usurarea eforturilor muncitorilor, inlaturarea monotoniei muncii si dezvoltarea profesionata a omului in procesul muncii, cu scopul cresterii productivitatii muncii. A

19. Organizarea productiei isi propune sa asigure usurarea eforturilor muncitorilor, inlaturarea monotoniei muncii si dezvoltarea profesionata a omului in procesul muncii, cu scopul cresterii productivitatii muncii.F

20. Capacitatea de munca a omului este suma disponibilitatilor fizice si senzoriale desfasurarea muncii.A

21. Capacitatea de munca a omului este suma defectelor fizice si senzoriale utilizate in desfasurarea muncii.F

22. Reducerea capacitatii de munca constituie oboseala, care poate fi fizica, senzoriala, cerebrala si ea apare datorita consumului de energie.A

23. Reducerea capacitatii de munca constituie anduranta, care poate fi fizica, senzoriala, cerebrala si ea apare datorita consumului de energie.F

24. Productivitatea este eficienta cu care se cheltuieste munca omeneasca.A

25. Bugetarea veniturilor este eficienta cu care se cheltuieste munca omeneasca.F

26. Biroul International al Muncii considera ca productivitatea este influentata de factori generali; factori tehnici si factori umani.A

27. Biroul International al Muncii considera ca eficacitatea este influentata de factori generali; factori tehnici si factori umani.F

28. Strategiile de imbunatatire a calitatii pot fi orientate pe produs, orientate pe procese, sau orientate pe sistem. A

29. Strategiile de inrautatire a calitatii pot fi orientate pe produs, orientate pe procese, sau orientate pe sistem.F

30. Intelegerea conceptului KAIZEN implica o comparatie intre doi termeni utilizati de japonezi, Kaizen si Kairyo. A

31. Intelegerea conceptului Ishikawa implica o comparatie intre doi termeni utilizati de japonezi, Kaizen si Kairyo. F

32. Kaizen este o imbunatatire continua si in toate domeniile iar Kairyo este o imbunatatire obtinuta prin inovare. A

33. Ishikawa este o imbunatatire continua si in toate domeniile iar Kairyo este o imbunatatire obtinuta prin inovare.F

34. Managementul orientat pe rezultate conduce la diversificarea pietelor de desfacere marind mai repede cantitatea decat calitatea.A

35. Managementul orientat pe obiective conduce la diversificarea pietelor de desfacere marind mai repede cantitatea decat calitatea.F

36. In literatura japoneza se pune accent pe utilizarea diagramei Kaizen (diagrama cauza - efect), in scopul imbunatatirii calitatii; diagrama incearca sa identifice toate cauzele ce duc la un anumit efect.F

37. In literatura japoneza se pune accent pe utilizarea diagramei Ishikawa (diagrama cauza - efect), in scopul imbunatatirii calitatii; diagrama incearca sa identifice toate cauzele ce duc la un anumit efect.A

38. Capabilitatea este capacitatea unui proces tehnologic de a realiza piese cu caracteristici in limitele de toleranta prescrise.A

39. Fiabilitatea este capacitatea unui proces tehnologic de a realiza piese cu caracteristici in limitele de toleranta prescrise.F

40. Principala activitate a controlului tehnic de calitate este verificarea caracteristicilor calitative ale produselor.A

41. Principala activitate a productiei este verificarea caracteristicilor calitative ale produselor.F

42. Controlul statistic de receptie se bazeaza pe notiunea de risc, legata de probabilitatea de acceptare sau respingere a loturilor.A

43. Controlul total de receptie se bazeaza pe notiunea de risc, legata de probabilitatea de acceptare sau respingere a loturilor.F

44. Fractia defectiva reprezinta raportul dintre numarul de piese defecte dintr-un esantion (d) si marimea esantionului (n):.A

45. Fractia de fiabilitate reprezinta raportul dintre numarul de piese defecte dintr-un esantion (d) si marimea esantionului (n):.F

46. Controlul statistic al fabricatiei are rolul de a decide daca se poate continua fabricatia sau este necesara efectuarea unor reglaje pentru a preveni aparitia rebuturilor. A

47. Controlul statistic al vanzarilor are rolul de a decide daca se poate continua fabricatia sau este necesara efectuarea unor reglaje pentru a preveni aparitia rebuturilor. F

48. Oboseala este un fenomen de rupere a materialului la solicitari obisnuite, datorita modificarii structurii sale in timp. A

49. Redundanta este un fenomen de rupere a materialului la solicitari obisnuite, datorita modificarii structurii sale in timp. F

50. Capacitatea de munca a omului este suma disponibilitatilor fizice si senzoriale utilizate in desfasurarea muncii. A

51.   Capacitatea de recuperare a omului este suma disponibilitatilor fizice si senzoriale utilizate in desfasurarea muncii. F

MULTIPLE CHOICE

1. Sistemul de operatiuni reprezinta:

a) partea care realizeaza produsele organizatiei

b) procesul de transformare a intrarilor - forta de munca, capital, teren si management - in

iesiri: bunuri si servicii

c) o parte a unei organizatii care produce bunurile fizice sau serviciile organizatiei

a. a + b

b. a +b + c

c. b + c

d. a + c

2. Proces de conversie reprezinta:

a. partea care realizeaza produsele organizatiei

b. o parte a unei organizatii care produce bunurile fizice sau serviciile organizatiei

c. procesul de transformare a intrarilor - forta de munca, capital, teren si management

- in iesiri: bunuri si servicii

3. Principalele elemente comune ale proceselor de operatiuni de bunuri sau servicii:

a) au un proces de conversie

b) unele isi iau mijloacele de productie din acest proces, produsele rezultand din

conversia mijloacelor de productie

c) se desfasoara in aceeasi firma in mod integrat

d) utilizeaza acelasi personal specializat in cadrul procesului de conversie

a. a + b

b. a + d

c. b + c

d. c +d

4. Elementele comune ale proceselor de operatiuni de bunuri sau servicii:

a) se desfasoara in aceeasi firma in mod integrat

b) utilizeaza acelasi personal specializat in cadrul procesului de conversie

c) obtin feedback informational in legatura cu activitatile din sistemul de operatiuni

d) dupa ce bunurile si serviciile sunt produse, sunt convertite in bani (sunt vandute)

pentru a obtine mai multe resurse necesare mentinerii functionarii procesului de

conversie

a. a + b

b. b + c

c. c + d

d. b + c

5. Productia cuprinde :

a) ansamblul activitatilor de rutina dintr-o intreprindere;

b) ansamblul activitatilor de transformare dintr-o intreprindere;

c) ansamblul activitatilor de transformare si vanzare dintr-o intreprindere.

a. a + b

b. a

c. b + c

d. b

6. Care este scopul general al sistemelor de operatiuni:

a. obtinerea unor produse de calitate

b. crearea unui tip de valoare adaugata

c. satisfacerea consumatorilor

7. Valoarea adaugata se realizeaza atunci cand:

a) se produce mai mult decat este necesar consumului propriu al intreprinderii

b) se genereaza fluxuri financiare suplimentare necesarului intreprinderii

c) produsele valoreaza mai mult pentru consumatori decat suma mijloacelor de productie

individuale

a. a

b. a + b

c. b +c

d. c

8. Valoare adaugata este obtinuta atunci cand se combina mijloacele de productie intr-un produs

sau serviciu si reprezinta:

a. procesul prin care se genereaza fluxuri financiare suplimentare necesarului

intreprinderii

b. cresterea valorii iesirilor in comparatie cu suma valorilor intrarilor

c. procesul prin care se produce mai mult decat este necesar consumului propriu al

intreprinderii

9. Fluctuatiile aleatoare in sistemul de operatiuni sunt:

a) influente neplanificate sau necontrolabile care cauzeaza diferenta dintre productia

reala si cea estimata

b) avantaje/dezavantaje obtinute de firma ca urmare a conjuncturii

favorabile/nefavorabile a pietei

c) evenimente neprevazute aparute in functionarea intreprinderii

a. a + b

b. a

c. b

d. b + c

10. Feedback - ul, in sistemul de management al operatiunilor, reprezinta:

a) capacitatea managerului de a luat decizii ca urmare a unor evenimente negative din

firma

b) informatii in procesul de control care ii permit managementului sa decida daca

activitatile organizatiei trebuie modificate

c) capacitatea de reorganizare si restructurare rapida a productiei

a. a + b

b. a + c

c. b

d. c

11. Tehnologia se defineste ca fiind:

a) nivelul de experienta tehnica al fabricii, echipamentului si cunostintelor [si produsului] in procesul

de conversie

b) capacitatea de prelucrare a materialelor si materiilor prime utilizate in intreprindere

c) experienta tehnica a managerilor implicati in procesul de productie

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

12. Pentru a face distinctia dintre operatiunile de productie si servicii, luam in considerare

caracteristici cum ar fi:

a) natura tangibila /intangibila a productiei

b) numarul de salariati

c) consumul de produse

d) capacitatea de productie

e) forma juridica de organizare

a. a + b

b. a +b + c

c. b + c

d. a + c

13. Pentru a face distinctia dintre operatiunile de productie si servicii, luam in considerare

caracteristici cum ar fi:

a) capacitatea de productie

b) natura activitatii (posturi)

c) gradul de contact cu clientul

d) forma juridica de organizare

a. a + b

b. b + c

c. c + d

d. a + d

14. Pentru a face distinctia dintre operatiunile de productie si servicii, luam in considerare

caracteristici cum ar fi:

a) capacitatea de prelucrare a materialelor si materiilor prime utilizate in intreprindere

b) experienta tehnica a managerilor implicati in procesul de productie

c) participarea clientului la procesul de conversie

d) masurarea randamentului

a. a + b

b. b + c

c. c + d

d. b + c

15. Cele mai raspandite tipuri de abordari intalnite in managementul industrial sunt:

a) abordarea morfologica, tipologica, functionala si sistemica;

b) abordarea tipologica, functionala si organizationala;

c) abordarea morfologica, tipologica, sistemica si situationala.

a. a

b. b + c

c. b

d. c

16. Abordarea morfologica :

a) pune in evidenta insusirile definitorii si dominante;

b) considera intreprinderea un organism complex aflat in continua transformare si

evolutie;

c) incearca in special reliefarea structurii de organizare si a verigilor componente.

a. a

b. b + c

c. c

d. a + c

17. Abordarea tipologica :

a) pune in evidenta doar insusirile definitorii si dominante;

b) considera intreprinderea un organism complex aflat in continua transfornare si

evolutie;

c) incearca in special reliefarea structurii de organizare si a verigilor componente.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

18. Abordarea functionala:

a) considera intreprinderea un organism complex, aflat in continua transformare si

evolutie;

b) pune in evidenta doar insusirile definitorii si dominante;

c) incearca in special reliefarea structurii de organizare si a verigilor componente.

a. a + b

b. a + c

c. a

d. b

19. Abordarea sistemica :

a) pune in evidenta doar insusirile definitorii si dominante;

b) considera intreprinderea un organism complex aflat in continua transformare si

evolutie.

c) incearca sa propuna un model al intreprinderii, care sa evidentieze in principal,

interactiunile care au loc in cadrul ei;

a. a + c

b. b + c

c. b

d. c

20. Ce este sarcina ?

a) cea mai mica unitate de munca individuala avand un sens complet;

b) totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa);

c) reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre

realizarea obiectivelor generale precis stabilite.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

21. Ce este atributia ?

a) reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre

realizarea obiectivelor generale precis stabilite;

b) totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa)

c) reprezinta ansamblul de sarcini identice necesare pentru realizarea unui anumit

proces de munca precis conturat;

a. a + b

b. a + c

c. b

d. c

22. Ce reprezinta activitatea?

a) reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre

realizarea obiectivelor generale precis stabilite, rezultate din obiectivele fundamentale

ale unitatii;

b) activitatea este totalitatea atributiilor de o anumita natura[the,ec,admin], care determina procese de

munca cu un grad de omogenitate si similaritate ridicat;

c) totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa

a. a

b. b

c. a + b

d. b + c

23. Definiti functiunea

a) functiunea reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate

spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite, rezultate din obiectivele

fundamentale ale unitatii;

b) functiunea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica,

administrativa);

c) functiunea reprezinta ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate

spre realizarea obiectivelor generale precis stabilite.

a. a

b. b

c. c

24. Pe baza caror criterii se face gruparea activitatilor pe functiuni?

a) omogenitate, complementaritate si divergenta;

b) neomogenitate, complementaritate si divergenta.

c) omogenitate, complementaritate, convergenta;

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

25. Ce cuprinde functiunea de productie?

a) functiunea de productie cuprinde activitatile prin care se realizeaza miscarea,

transformarea si prelucrarea unor resurse primare pana obtinerea unui produs finit;17

b) cuprinde activitatile prin care se realizeara miscarea si transformarea produselor catre

benificiar;

c) reprezinta transformarea si prelucrarea unor surse primare pentru obtinerea de

semifabricate.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

26. In ce consta activitatea de P.L.U.( Programarea, lansarea si urmarirea productiei)?

a) fabricarea si executarea produselor si lucrarilor industriale conform cerintelor stabilite;

b) controlul tehnic si intretinerea

c) cantitatile de produse ce trebuie realizate, comunicarea executantilor, verificarea

realizarilor.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

27. Activitatile principale ale functiunii de productie sunt:

a) P.L.U.P, fabricatie, control, mentenanta, productia auxiliara, transportul extern;

b) P.L.U.P, fabricatie, control, mentenanta[intretinere si reparati], productia auxiliara, transportul intern;

c) P.L.U.P, fabricatie, control, intretinere, productia auxiliara, transportul extern;

a. a + b

b. a + c

c. b

d. c

28. Ce reprezinta sistemul ?

a) Sistemul este o sectiune infinita in timp si spatiu a realitatii;

b) Sistemul este un complex de factori interdependenti.

c) Sistemul este o sectiune finita in timp si spatiu a realitatii;

a. a

b. b

c. c

29. Sistemele industriale sunt cibernetice ?

a) da, deoarece prezinta legaturi feed-back intre intrari si iesiri si legaturi feed-forward;

b) nu, deoarece prezinta legaturi feed-back si nu prezinta feed-forward;

c) da, deoarece prezinta legaturi feed-bak si nu prezinta legaturi feed-forward.

a. a

b. b + c

c. a + c

d. c

30. Productia auxiliara - se asigura din :

a) surse externe: SDV - uri energia (electrica, termica, abur) si apa;

b) surse interne : SDV - uri energia (electrica, termica, abur) si apa;

c) surse atrase: SDV - uri energia (electrica, termica, abur) si apa.

a. a

b. a + b

c. b

d. b + c

31. Care sunt noile sisteme productive?

a. TMM, TIE, TEI, TQM

b. TMN, TNQ, TIP

c. MQP, TIQ, TEQ.

32. Etapele din ciclul de viata sunt:

a. aparitia, expansiunea, maturitatea;

b. aparitia, expansiunea, maturitatea, recesiunea;

c. aparitia, maturitatea, recensiunea.

33. Planul :

a) este un ansamblu coerent de obiective ce trebuie infaptuite;

b) stabileste sarcinile de executat pe fiecare loc de munca;

c) o activitate continua, in care programele existente deja se combina cu noile prognoze,

estimari.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

34. Planificarea operativa numita si programare operativa stabileste:

a) sarcinile de executat pe fiecare loc de munca;

b) sarcinile de executat pe fiecare loc de munca si ea este analizata in capitolele de

conducere operativa a fabricatiei;

c) fabricarea si executarea produselor si lucrarilor industriale conform cerintelor stabilite.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. b

35. Planificarea tactica repartizeaza :

a) resursele disponibile pentru realizarea obiectivelor;

b) obiectivele ce trebuiesc infaptuite;

c) produsele de catalog si produsele personalizate.

a. a

b. a + b

c. a + c

d. c

36. Standardele ISO 9000 definesc 3 tipuri de intreprinderi:

a) intreprinderi mari, intreprinderi mijlocii si intreprinderi mici;

b) intreprinderi complexe, intreprinderi productive, intreprinderi comerciale;

c) intreprinderi complexe, intreprinderi standardizate si intreprinderi comerciale.

a. a + b

b. a + c

c. b + c

d. b

37. Tipul produsului cerut pe piata necesita :

a) anumite repere sau subansamble;

b) restrictii ce tin de procesul respectiv;

c) un alt termen de livrare si implicit un alt orizont de planificare.

a. a + b

b. b + c

c. b

d. c

38. Timpul fizic de desfasurare al unor activitati depinde de:

a) unele restrictii ce tin de procesul respectiv;

b) aumite repere sau subansamble;

c) un alt termen de livrare si implicit un alt orizont de planificare.

a. a

b. b

c. a + b

d. b + c

39. Avantajele cumpararii sunt:

a) timpul managerilor nu mai este afectat pentru rezolvarea problemelor de fabricatie;

b) pretul este mai mare

c) se evita investitia in utilaje, dispare preocuparea de a incarca utilajele pentru o folosire

integrala;

a. a + b

b. a + c

c. b

d. c

40. Dezavantajele cumpararii sunt:

a) calitatea trebuie controlata, este necesar un timp pentru gasirea furnizorilor;

b) se evita investitia in utilaje, dispare preocuparea de a incarca utilajele pentru o folosire

integrala;

c) timpul managerilor nu mai este afectat pentru rezolvarea problemelor de fabricatie.

a. a

b. a + c

c. b + c

d. c

41. Managementul proceselor :

a) se elaboreaza pornind de la planul agregat lunar;

b) ofera capacitatea de a descoperi si preveni in mod sistematic problemele;

c) realizeaza o verificare preliminara a resurselor disponibile.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

42. Planificarea este :

a) un proces natural desfasurat preponderent;

b) o clasa de procese de productie caracterizate prin aspecte calitative comune

c) o activitate continua, in care programele existente deja se combina cu noile prognoze,

estimari, comenzi din portofoliu;

a. a + b

b. a + c

c. b

d. c

43. Planul general de productie (PGP) este :

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

a) valoric dar cunoscand costurile pe grupe de produse, el se poate indica si in unitati

conventionale;

b) o succesiune de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

c) ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea

obiectivelor generale precis stabilite.

a. a

b. a + c

c. b

d. b + c

44. Planul agregat de productie rezulta din :

a) planul general;

b) planul principal;

c) planul agregat.

a. a

b. c

c. a + b

d. a + c

45. Planul principal (MPS) se elaboreaza pornind de la :

a) planul general;

b) planul agregat lunar;

c) planificare.

a. b

b. c

c. a + b

d. b + c

46. In scopul simplificarii programarii resurselor se poate folosi un model al legaturilor dintre

activitatile productive, numit :

a) modelul input - output care descrie implicit legaturile dintre resursele necesar

desfasurarii productiei;

b) modelul planului general;

c) modelul planului de productie.

a. a

b. b

c. a + b

d. b + c

47. Sistemul se bazeaza pe :

a) ansamblul activitatilor omogene sau complementare orientate spre realizarea

obiectivelor generale precis stabilite;

b) modelul input - output care descrie implicit legaturile dintre resursele necesar

desfasurarii productiei;

c) portofoliul de comenzi, structura produselor, stocurile existente, fisierele cu

tehnologiile disponibile, fisierele cu locurile de munca existente.

a. a

b. a + c

c. b + c

d. c

48. Procesul reprezinta :

a) o succesiune de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

b) activitatile conduse de oameni si desfasurate cu mijloace de munca;

c) totalitatea operatiilor prin care are loc transformarea directa a obiectelor muncii.

a. a

b. a + c

c. b + c

d. b

49. Procesul de productie cuprinde :

a) totalitatea operatiilor prin care are loc transformarea directa a obiectelor muncii;

b) activitatile conduse de oameni si desfasurate cu mijloace de munca pentru

transformarea obiectelor muncii in produse finite;

c) activitatile care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit.

a. a + b

b. b + c

c. b

d. c

50. Procesul de productie este alcatuit din :

a) procese tehnologice, procese de munca si procese naturale;

b) procese procese de baza, procese, procese primare procese complexe;

c) procese tehnologice, procese primare, procese de munca.

a. a

b. b

c. a + b

d. a + c

51. Procesul tehnologic este o parte a procesului de productie si cuprinde :

a) activitatile manuale ale executantilor;

b) o clasa de procese de productie caracterizate prin aspecte calitative comune.

c) totalitatea operatiilor prin care are loc transformarea directa a obiectelor muncii;

a. a + b

b. b + c

c. b

d. c

52. Procesele de munca cuprind :

a) activitatile manuale ale executantilor;

b) o clasa de procese de productie caracterizate prin aspecte calitative comune.

c) o succesiune de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

a. a

b. b + c

c. b

d. c

53. Procesele de baza sunt la randul lor :

a) Procesele de reparatii, de fabricare a SDV-urilor;

b) Procesele de servire;

c) Primare (turnare, forjare), de prelucrare si de finisare (montaj).

a. a + b

b. a

c. b + c

d. c

54. Tipul de productie reprezinta :

a) amploarea pregatirii tehnice si nivelul de specializare;

b) o clasa de procese de productie caracterizate prin aspecte calitative comune;

c) complexitatea constructiva si tehnologica a produselor;

a. a

b. a + c

c. b + c

d. b

55. Practica industriala a impus trei tipuri de procese de productie:

a) de masa, de serie si individuale

b) mare, mijlocie, mica;

c) evolutia nivelului tehnic al utilajelor, gradul de mecanizare si automatizare, calificarea

fortei de munca.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

56. Cunoasterea tipului de productie este importanta deoarece :

a) el cuprinde succesiunea de activitati care contribuie la generarea unui rezultat

prestabilit;

b) el conditioneaza caracterul si amploarea pregatirii tehnice;

c) el se refera la reproiectarea proceselor strategice.

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

57. Proiectarea proceselor economice necesita intocmirea unor scheme si grafice pentru

vizualizarea lor precum:

a) graficul general al desfasurarii procesului de fabricatie, graficul detaliat al procesului

de fabricatie, schema fluxului de productie, scheme de circulatie;

b) reproiectarea proceselor strategice;

c) testarea pietei si lansarea comerciala.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

58. Modelul proceselor critice cuprinde sase procese numite :

a) procesul de inovare, procesul de schimbare, procesul de corelare, procesul de

valorizare, procesul de dezvoltare, procesul de satisfactie;

b) procesul de valorizare, procesul de dezvoltare, procesul de satisfactie, procesul de

informare, procesul tehnologic, procesul de inovare;

c) procesul de schimbare, procesul de inovare, procesul de valorizare, procesul de

dezvoltare, procesul de satisfactie, procesul de informare.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

59. Reengineering se refera la :

a) reproiectarea proceselor strategice;

b) redefinirea misiunii intreprinderii;

c) testarea pietei si lansarea comerciala.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

60. Procesul de schimbare se refera la:

a) conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala;

b) strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;

c) testarea pietei si lansarea comerciala;

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

61. Procesul de inovare se refera la:

a) complexitatea constructiva si tehnologica a produselor;

b) strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;

c) conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala.

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

62. Procesul de valorizare :

a) porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul

pre si post vanzare, crearea satisfactiei clientului;

b) porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge

pana 1a expedierea produselor finite;

c) creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea cu

clientii si controlul rezultatelor.

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

63. Procesul de satisfactie :

a) porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul

pre si post vanzare, crearea satisfactiei clientului;

b) porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge

pana 1a expedierea produselor finite;

c) creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea cu

clientii si controlul rezultatelor.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

64. Procesul de informare :

a) porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul

pre si post vanzare, crearea satisfactiei clientului;

b) porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge

pana 1a expedierea produselor finite;

c) creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea

cu clientii si controlul rezultatelor;

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

65. Amplasarea reprezinta :

a) stabilirea pozitiei relative dintre utilaje;

b) elaborarea si fundamentarea planului de productie;

c) fundamentarea variantelor de dezvoltare a sectiilor intreprinderii.

a. a

b. a + b

c. a + c

d. c

66. Clasificarea liniilor de fabricatie :

a) dupa capacitatea tehnica si dupa dimensionarea unitatilor de productie;

b) alegerea solutiei strategice optime de productie si dupa specializare.

c) dupa specializare, dupa continuitatea lucrului, dupa pozitia pieselor in timpul lucrului;

a. a + b

b. b + c

c. b

d. c

67. Veriga este :

a) un cuplu de doua masini care se succed in procesul de schimbare;

b) un cuplu de doua masini care se succed in procesul de dezvoltare

c) un cuplu de doua masini care se succed in procesul tehnologic;

a. a

b. b

c. c

d. a + b + c

68. Gama fictiva reprezinta :

a) un proces tehnologic fictiv;

b) un proces de dezvoltare fictiv;

c) un proces de informare fictiv.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

69. Efectul automatizarii se regaseste in :

a) micsorarea ciclului de fabricatie;

b) capacitatea de productie;

c) productia maxima de o anumita structura si calitate.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

70. Capacitatea de productie reprezinta :

a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea

potentialului productiv;

b) productia maxima de o anumita structura si calitate;

c) reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de

plan.

a. a

b. a + b

c. b

d. b + c

71. Capacitatea tehnica reprezinta :

a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea

potentialului productiv;

b) productia maxima de o anumita structura si calitate;

c) reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de

plan.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

72. Capacitatea de regim reprezinta :

a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea

potentialului productiv;

b) productia maxima de o anumita structura si calitate;

c) productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

73. Legea proceselor de productie este:

a) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces;

b) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de schimbare;

c) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de productie.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

74. Legile productiei exprima :

a) legaturile esentiale, cauzale, relativ stabile si repetabile ale proceselor de productie;

b) legaturile esentiale, cauzale, relativ instabile si repetabile ale proceselor de productie;

c) legaturile esentiale, cauzale, relativ stabile si repetabile ale proceselor economice.

a. a

b. a + b

c. b

d. b + c

75. Formele de organizare sunt:

a) organizare succesiva, organizare manageriala, organizare mixta;

b) organizare procesuala, organizare manageriala, organizare paralela.

c) organizare succesiva, organizare paralela si organizare mixta;

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

76. Principiul proportionalitatii presupune:

a) desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si

obiectele muncii;

b) existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;

c) ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

77. Principiul paralelismului impune:

a) desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si

obiectele muncii;

b) existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;

c) ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

78. Legea specializarii consta in:

a) procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie repartizata mereu

aceluiasi operator;

b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de

baza;

c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a

caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

79. Legea diviziunii efortului consta in:

a) operatiile repartizate unui organizator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu

efortul celorlalti organizator;

b) operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa nu fie egal cu

efortul celorlalti operatori.

c) operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu

efortul celorlalti operatori;

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

80. Legea transferului de calificare.

a) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa

fie invers proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.

b) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa

fie direct proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.

c) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului general trebuie sa fie

direct proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

81. Legea standardizarii.

a) conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa

fie repartizata mereu aceluiasi operator;

b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de

baza;

c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a

caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

82. Legea simplificarii.

a) conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa

fie repartizata mereu aceluiasi operator;

b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de

baza;

c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si

a caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

83. Conducerea operativa cuprinde :

a) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de productie;

b) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de schimbare;

c) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului economic.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

84. Programarea productiei este :

a) o succesiune de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;

b) o activitate continua , in care programele existente deja se combina cu noile prognoze,

estimari, comenzi din portofoliu.

c) activitatea ce esaloneaza in timp si in spatiu sarcinile de productie.

a. a + b

b. b + c

c. b

d. c

85. Lansarea in fabricatie este :

a) activitatea prin care se elaboreaza documentatia organizatorica ce insoteste produsul si

care se trimite la executanti;

b) activitatea ce esaloneaza in timp si in spatiu sarcinile de productie;

c) un ansamblu coerent de obiective ce trebuie infaptuite.

a. a

b. a + b

c. b

d. b + c

86. Urmarirea productiei se ocupa de :

a) culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la desfasurarea

procesului primar de productie;

b) culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la desfasurarea

procesului de productie;

c) culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor primare cu privire la desfasurarea

procesului secundar de productie.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

87. Programarea fabricatiei consta in :

a) multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti;

b) repartizarea in timp si spatiu sarcini1or de productie;

c) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale

elementare.

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

88. Lansarea in fabricatie are urmatoarele activitati principale:

a) elaborarea documentatiei organizatorice;

b) multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti;?82

c) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale

elementare.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

89. Productia trasa poate fi obtinuta

a) cu conceptul KEIZEN;

b) cu urmarirea feed-back-ului.

c) cu metoda KANBAN;

a. a

b. b + c

c. b

d. c

90. Scopul urmaririi fabricatiei este:

a) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale

elementare;

b) stabilirea stadiului productiei, interpretarea rezultatelor, introducerea unor masuri

corective;

c) multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti;

a. a

b. b

c. b + c

d. c

91. Sistemul de urmarire a; fabricatiei se caracterizeaza prin:

a) gradul de detaliere, timpul de raspuns, frecventa;

b) urmarirea feed - back;

c) urmarirea feed - forward.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

92. Principalele modalitati de urmarire a productiei sunt:

a) feed - back, feed - forward;

b) just in time;

c) pas cu pas, continuu;

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

93. Lotul de fabricatie este:

a) este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in

fabricatie, care se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur

timp de pregatire - incheiere a fabricatiei

b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti

parametri ai procesului de fabricatie

c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico - economici, in special de

corelatia ce trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile

ulterioare

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

94. Lotul optim reprezinta:

a) este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in

fabricatie, care se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur

timp de pregatire - incheiere a fabricatiei

b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti

parametri ai procesului de fabricatie

c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico - economici, in special de

corelatia ce trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile

ulterioare

a. a + b

b. b + c

c. b

d. c

95. Lotul optim este lotul de fabricatie calculat pe baza:

a) maximizarii profitului

b) minimizarii cheltuielilor de productie

c) minimizarii parametrilor programarii operative

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

96. Lotul economic este:

a) cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie,

care se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de

pregatire - incheiere a fabricatiei

b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti

parametri ai procesului de fabricatie

c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico - economici, in special de

corelatia ce trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile

ulterioare

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

97. Transportul extern (comercial) reprezinta:

a) transportul uzinal

b) transportul operational.

c) transporturile de la furnizori si catre beneficiari

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

98. Transportul dintre depozite si sectii, dintre sectii sau in interiorul sectiilor reprezinta:

a) transportul uzinal

b) transportul intern

c) transportul operational.

a. a

b. a + b

c. b + c

d. b

99. Proiectarea transportului intre sectii, inclusiv a celui dintre depozite si sectii sau intre sectii si

magaziile de piese finite are la baza:

a) planul general al intreprinderii

b) caracteristica tipologica a procesului de productie.

c) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale

elementare

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

100. Transportul operational este in stransa dependenta de:

a) caracteristica tipologica a procesului de productie.

b) procesele tehnologice ce au loc in sectia sau atelierul respectiv

c) de tipul procesului de productie

a. a + b

b. b + c

c. a + c

d. a + b + c

101. Problemele ce trebuie rezolvate pentru transportul comercial sunt:

a) criteriul costului

b) criteriul performantei

c) alegerea mijlocului de transport

d) alegerea transportatorului

a. a + b

b. b + c

c. a + d

d. c + d

102. Criteriile folosite pentru alegerea transportului comercial:

a) criteriul costului

b) caracteristica tipologica a procesului de productie.

c) criteriul performantei

a. a + b

b. a + c

c. b + c

d. a + b + c

103. Criteriul performantei in alegerea transportului constau in:

a) durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita

b) durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta

c) durata transportului, reteaua de transport existenta, siguranta oferita

d) costul transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita

a. a??

b. b + c

c. c + d

d. d

104. Materialele din depozite sau produsele din magazii formeaza un stoc. Stocul reprezinta:

a) asigurarea unei functii a echipamentului datorate aparitiei unor comenzi

b) o cantitate de resurse materiale care satisfac sunt necesare productiei

c) o cantitate de resurse materiale care satisfac cerintele obiective ale desfasurarii

procesului de productie

a. a

b. a + b

c. b + c

d. c

105. Stocul curent (Sc) reprezinta:

a) cantitatea de material necesara pentru asigurarea desfasurarii normale, continue a

procesului de productie intre doua livrari

b) cantitate de materiale destinata sa asigure desfasurarea continua a procesului de

productie in cazul eventualelor intreruperi in aprovizionare

c) asigura desfasurarea normala a procesului de productie in cazul cand aprovizionarea se

face de la un depozit central, care necesita un timp intre lansarea comenzii si aducerea

materialelor

a. a

b. a + b

c. b + c

d. a + c

106. Stocul de siguranta (Ss) reprezinta:

a) cantitatea de material necesara pentru asigurarea desfasurarii normale, continue a

procesului de productie intre doua livrari

b) cantitate de materiale destinata sa asigure desfasurarea continua a procesului de

productie in cazul eventualelor intreruperi in aprovizionare

c) asigura desfasurarea normala a procesului de productie in cazul cand aprovizionarea se

face de la un depozit central, care necesita un timp intre lansarea comenzii si aducerea

materialelor

a. a

b. a + b

c. b + c

d. b

107. Stocul de pregatire (Sp) se realizeaza la:

a) la materialele pregatite de muncitori

b) la materialele care necesita o pregatire anterioara inceperii procesului de productie

(imbatranire naturala, uscarea lemnului etc.)

c) la materialele aflate in proces de executie

a. a + b

b. b

c. b +c

d. c

108. Stocul pentru transportul intern (St):

a) cantitatea de material necesara pentru asigurarea desfasurarii normale, continue a

procesului de productie intre doua livrari

b) asigurarea unei functii a echipamentului datorate aparitiei unor comenzi

c) asigura desfasurarea normala a procesului de productie in cazul cand aprovizionarea se

face de la un depozit central, care necesita un timp intre lansarea comenzii si aducerea

materialelor

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c

109. Stocul de iarna (Si) este:

a) cantitatea de material necesara pentru asigurarea desfasurarii normale, continue a

procesului de productie intre doua livrari

b) asigurarea unei functii a echipamentului datorate aparitiei unor comenzi

c) creat pentru materialele la care datorita conditiilor climatice, aprovizionarea nu se face

in lunile de iarna

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

110. Stocul curent se fundamenteaza pe baza:

a) normativelor de productie

b) normelor de consum si a normelor stoc

c) capacitatii de productie

a. a

b. a + b

c. b

d. b + c

111. Defectul reprezinta:

a) pierderea capacitatii de productie

b) pierderea unei functii a echipamentului

c) pierderea mentenabilitatii

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

112. Defectul apare atunci cand:

a) nu mai functioneaza un utilaj

b) se observa aparitia unor neconformitati (abaterea unei caracteristici de la nivelul

prevazut)

c) se inlocuieste un reper

a. a

b. a + b

c. b

d. b + c

113. Defectul apare din cauza unor factori:

a) neprevazuti

b) materiali, umani si economici

c) aleatorii

a. a + b

b. a + c

c. b

d. c

114. Factorii materiali ce produc defectele sunt:

a) uzura fizica, rezistenta materialelor, conditiile materiale

b) uzura maeriala, conditiile fizice si naturale

c) uzura dinamica, uzura statica si oboseala materialelor

a. a + b

b. b + c

c. b

d. c

115. Uzura dinamica apare ca urmare a:

a) procesului de frecare si are drept consecinta degradarea suprafetelor, modificarea

dimensiunilor, a formei geometrice si a jocurilor;

b) influentei mediului (coroziunii)

c) influentei factorilor umani

a. a

b. a + b

c. b + c

d. b

116. Uzura statica apare ca urmare a:

a) influentei factorului uman

b) influentei mediului (coroziune)

c) influentei frecarii

a. a + b

b. b

c. a + c

d. c

117. Productivitatea masurata la nivel national reprezinta raportul dintre

a) ansamblul eforturilor necesare realizarii unei productii vandabile la clienti

b) populatia ocupata si venitul national

c) venitul national si populatia ocupata

a. a + b

b. b

c. b + c

d. c???

118. Directorul comercial al unui magazin de produse electrocasnice estimeaza vanzarile lunare de frigidere pe baza celor realizate pe 3 luni precedente. Dupa opinie se acest nr. de 3 luni permite o previziune valabila. Vanzarile realizate pe ultimele 6 luni si previziunile corespunzatoare sunt date in tabel.Sa se determine previziunea de frigidere pentru luna a-12-a.

119.La nivelul serviciului comercial ( vanzari) al unei firme producatoare de piese auto s-a introdus lisajul exponential pentru previziunea lunara a vanzarilor de cutii de viteza. Situatia vanzarilor si a previziunilor pe ultimele 11 luni e prezentata in tabel. La un coeficient de lisaj se cere sa se faca previziunea pentru luna a - 13 - a( prima a anului viitor).

120.Intreprinderea X a inregistrat urmatoarea cerere pentru racitoare cu gheata in timpul ultimelor 6 luni :

Managementul intreprinderii cere intocmirea previziunii folosind metoda mediei mobile simple pe 6 luni si 3 luni pentru a previziona vanzarile din luna iulie.

121.Firma Y a inregistrat o cerere neregulata si de obicei in crestere pentru truse de prim ajutor de unica folosinta in cadrul spitalului. Cererea pentru tuburi de plastic de pediatrie de unica folosinta in septembrie a fost de 300 buc si in octombrie de 350 buc. Procedura previziunii vechi a constat in folosirea cererii medii lunare de anul trecut ca previziune pentru fiecare luna din acest an. Cererea medie lunara de anul trecut a fost de 200 unitati. Folosind 200 unitati ca previziune pe luna septembrie si un coeficient de nivelare atunci previziunile pe lunile octombrie si noiembrie vor fi :

122.Cererea pentru componentele nr. 2710 a fost de 200 in aprilie, 50 in mai si 150 in iunie. Previziunea pentru aprilie a fost de 100 unitati. Cu un coeficient de nivelare = 0,20 si folosind nivelarea exponentiala de prim rang, stabiliti care este previziunea pentru luna iulie?

123. O piesa turnata de utilizare generala poate fi prelucrata pe trei categorii de masini unelte necesitand costurile prezentate in tabel. Selectati masina care asigura cele mai mici costuri totale pentru a realiza o productie de 1000 bucati piese.

124. O piesa turnata de utilizare generala poate fi prelucrata pe 3 categorii de masini - unelte, necesitand costurile indicate in tabel. Selectati masina care asigura cele mai mici costuri totale pentru a realiza o productie de 150 bucati piese.

125.O piesa turnata de utilizare generala poate fi prelucrata pe 3 categorii de masini - unelte, necesitand costurile indicate in tabel. Selectati masina care asigura cele mai mici costuri totale pentru a realiza o productie de 300 bucati piese.

126.Se doreste amplasarea unei noi fabrici care va primi anual loturi de materii prime din doua surse : F₁ siF_{2 .} Noua fabrica va crea bunuri finite care trebuie expediate catre 2 depozite de distributie F₃ si F₄ . In tabelul de mai jos sunt redate amplasarile celor 4 unitati existente, numarul incarcaturilor transportate si costurilor pentru a muta o incarcatura cu o unitate de distanta.

Se cere:

- Determinarea coordonatelor noii fabrici pentru o minimizare costurile anuale de transport;

- Costul anual de transport pentru noua fabrica.

127. Este cautat un amplasament pentru o fabrica temporara care va furniza ciment pentru trei amplasament existente de constructii : in centru, la un complex comercial si intr-o suburbie. Locatiile amplasamentelor existente si incarcaturile care trebuie livrate catre fiecare sunt :

Determinati cel mai bun amplasament pentru fabrica de ciment. Care vor fi costurile totale de expediere rezultate ?

128.Se cere sa se stabileasca amplasamentul optim al unei intreprinderi care minimizeaza costurile de transport cunoscand ca viitoarea intreprindere se va aproviziona cu materii prime de la doua surse A₁ siA₂ , iar produsele sunt vandute catre 3 centre de consum C_1, C_2, C_3.Se dau in tabel amplasarea centrelor de aprovizionare si de consum si greutatile transportate.

129. Pentru amplasarea unei intreprinderi au fost selectate 3 localitati L₁, L₂, L₃, care au structuri de costuri asa cum se prezinta in tabel, pentru un produs care se apreciaza ca va fi vandut cu 2 milioane lei.

Se cere:

1) Sa se gaseasca amplasarea cea mai economica pentru un volum anual de productieq= 10.000 buc;

2) Profitul corespunzator acestei localizari.

130. Amplasamentul A are costuri fixe anualeCF = 300.000 lei, costuri variabile unitare c_v = 63 lei/buc si venituri de 68 lei /buc. Costurile fixe anuale ale amplasamentului B sunt CF = 800.000 lei, costurile variabile unitare sunt 32 lei /unitate si veniturile sunt de 68 lei/ unitate. Volumul de vanzari este estimat la 25.000 unitati anual. Care amplasament este cel mai atractiv pe baza analizei pragului de rentabilitate?

131. O companie are nevoie de 50.000 de repere pe an, la costul de achizitie de 10 lei/bucata. Costurile de comanda si manevrare pentru o singura comanda este de 150 lei, iar costurile de transport reprezinta 15% pe an din costul de achizitie.

Determinati cantitatea economica de comanda .

132.O companie are nevoie de 50.000 de repere pe an la un cost de achizitie de 10 lei/buc. Costurile de comanda si manevrare pentru o singura comanda este de 150 lei, iar costurile de transport reprezinta 15% pe an, ceea ce inseamna un cost de 1,5lei/bucata pe an pentru aducerea in depozit.

Aceasta companie a decis sa produca reperele pe plan intern. Utilajele necesare producerii reperelor respective pe care compania le-a achizitionat, cu o capacitate de productie de 250.000 repere pe an.

Care este cantitatea economica de comanda (CEC) in aceasta situatie?

133. O companie utilizeaza 100.000 unitati dintr-un reper pe an, la un pret de cost de 3 lei /bucata . Costurile de transport reprezinta 1% pe luna, iar costul unei comenzi este de 250 lei / comanda.

1) Sa se calculeze CEC

2) Care ar fi valoarea CEC daca aceasta companie si-ar produce singura reperele respective cu ajutorul unei masini care ar avea un potential de productie de 600.000 de repere pe an?

134.O companie are nevoie de 50.000 de repere pe an, la costul de achizitie de 10 lei/buc.Costurile de comanda si manevrare pentru o singura comanda este de 150 lei, iar costurile de transport reprezinta 15% pe an. Este permisa epuizarea stocurilor. Atunci cand se observa epuizarea stocului si se face o noua comanda de produs, firma furnizoare a fost de acord sa o primeasca, cu conditia ca la livrare sa foloseasca un curier rapid pentru transport, la un cost de 0,75 lei/unitatea de produs. Alte costuri administrative asociate epuizarii stocului sunt estimate la 0,25 lei/unitatea de produs.

Care e CEC in aceste conditii?

135.Compania X a facut urmatoarele estimari referitoare la un reper pe care il foloseste procesul tehnologic:

Consumul anual 1.125 bucati

Costul de comanda 50 lei/ comanda

Costuri de transport 5lei/ an pentru fiecare reper

Sa se determine CEC si costul total legat de intretinerea stocului respectiv

136.Compania Z a facut urmatoarele estimari referitoare la un reper pe care il foloseste in procesul tehnologic:

- consumul anual - 1125 buc;

- costul de comanda 50lei / comanda;

- costul de transport 5lei/an pentru fiecare reper ;

In cursul unui an a fost folosita valoarea de 150 bucati pentru CEC pentru comanda de completare stocului, dar consumul real al acestui reper s-a dovedit a fii mai mare cu 20%, respectiv 1350 bucati. Sa se calculeze:

- Costul total real al stocului;

-Costul total al stocului daca nu s-ar fi folosit valoarea corecta pentru CEC.

137.O firma de productie care a lansat un nou produs a fixat un standard preliminar al muncii de 10 unitati/ora (0,1 ore/unitate). Tariful standard al muncii este de 8lei/ora. In cea de a 3-a luna de productie , au fost produse 800 unitati folosind 90 ore de munca.

Sa se determine varianta eficientei muncii.

138. O firma de productie care a lansat un nou produs a fixat un standard preliminar al muncii de 12 unitati pe ora (0,0833 ore/unitate). Tariful standard al muncii era de 8 lei/ ora. In cea de-a treia luna de productie au fost produse 800 unitati folosind 90 ore de munca.

Sa se determine variatia eficientei muncii

139. Studiul de timp al unei operatiuni realizate de 4 masini a inregistrat timpuri de ciclu de: 8,7,8,9 minute. Analistul a clasat muncitorul observat la 90%. Firma foloseste o marja admisa de 0,15. Care este timpul standard in aceasta situatie?

140. Intr-o fabrica de dulciuri a fost realizat un studiu direct asupra operatiei de topire a ciocolatei si de turnare. Doi ingineri industriali fara experienta si unul cu experienta au realizat studiul simultan. Ei au cazut de acord asupra timpilor de ciclu (prezentati in tabel) dar au avut opinii diferite asupra clasarii muncitorilor. Astfel inginerul cu experienta a clasat muncitorul la 100%, iar ceilalti ingineri fara experienta au clasat muncitorul la 80% si 110%. Firma foloseste o marja admisa de 0,15.

Determinati timpul standard folosind clasamentul muncitorilor realizat de inginerul industrial cu experienta (TS_EXP).

Gasiti timpii standard folosind clasamentul muncitor al fiecarui inginer fara experienta (TS_FE110, TS_FE80).

YES/NO

1. Sarcina este cea mai mica unitate de munca individuala avand un sens complet DA

2. Sarcinile reprezinta un ansamblul de atributii identice necesare pentru realizarea unui anumit proces de munca precis conturata NU

3. Activitatea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura, care determina procese de munca cu un grad de omogenitate si similaritate ridicatDA

4.      Activitatea reprezinta totalitatea atributiilor de o anumita natura (tehnica, economica, administrativa). DA

COMPLETION

1. Managementul operatiunilor reprezinta managementul care transforma intrarile - teren, forta de munca, capital si management - in iesiri - bunuri si servicii procesului de conversie

2. Sarcina managerului operatiunilor este _ _ _ _ procesului de transformare a intrarilor in iesiri.

administrarea

3. Obiectivul general al subsistemului de operatiuni este oferirea unor capacitati de conversie pentru indeplinirea _ _ _ _ _ _ si _ _ _ _ _ organizatiei. scopurilor strategiei

4. . productiei reprezinta repartizarea in timp si spatiu sarcini1or de productie (pe fiecare loc de munca si in fiecare unitate imp). Programarea

5. Oboseala este un fenomen de .. a materialului la solicitari obisnuite, datorita modificarii structurii sale in timp. rupere

6. Capacitateade munca a omului este ..disponibilitatilor fizice si senzoriale utilizate in desfasurarea muncii.

suma

7. Pentru studierea relatiei dintre om si mediul de munca a fost creata o disciplina stiintifica numita " ..".ergonomia

8. .. reprezinta aptitudinea produsului de a functiona in conditii specificate un timp dat fara a se defecta. Fiabilitatea

9. . isi propune sa asigure usurarea eforturilor muncitorilor (economie de munca vie), inlaturarea monotoniei muncii (pentru mentinerea capacitatii de munca) si dezvoltarea profesionata a omului in procesul muncii, cu scopul cresterii productivitatii muncii.

Organizarea muncii

10. de munca a omului este suma disponibilitatilor fizice si senzoriale desfasurarea muncii. Capacitatea

11. Reducerea capacitatii de munca constituie .care poate fi fizica, senzoriala, cerebrala si ea apare datorita consumului de energie. oboseala

12. .. este eficienta cu care se cheltuieste munca omeneasca.Productivitatea

13. Biroul International al Muncii considera ca este influentata de urmatorii factori: factori genera1i; factori tehnici ; factori umani.productivitatea

14. . de imbunatatire a calitatii pot fi orientate pe produs, orientate pe procese, sau orientate pe sistem. strategiile

15. Intelegerea conceptului implica o comparatie intre doi termeni utilizati de japonezi, Kaizen si Kairyo. KAIZEN

16. este o imbunatatire continua si in toate domeniile iar Kairyo este o imbunatatire obtinuta prin inovare. Kaizen

17. Managementul orientat pe .conduce la diversificarea pietelor de desfacere marind mai repede cantitatea decat calitatea. rezultate

18. In literatura japoneza se pune accent pe utilizarea diagramei (diagrama cauza - efect), in scopul imbunatatirii calitatii; diagrama incearca sa identifice toate cauzele ce duc la un anumit efect. Ishikawa

19. este capacitatea unui proces tehnologic de a realiza piese cu caracteristici in limitele de toleranta prescrise. Capabilitatea

20. Principala activitate a . este verificarea caracteristicilor calitative ale produselor.

controlului tehnic de calitate

21. Controlul .. de receptie se bazeaza pe notiunea de risc, legata de probabilitatea de acceptare sau respingere a loturilor. statistic

22. Fractia .. reprezinta raportul dintre numarul de piese defecte dintr-un esantion (d) si marimea esantionului (n):. defectiva

23. Controlul statistic al are rolul de a decide daca se poate continua fabricatia sau este necesara efectuarea unor reglaje pentru a preveni aparitia rebuturilor. fabricatiei