Management comparat -

MANAGEMENT COMPARAT - LICENTA

1. Domeniu de cercetare relativ nou, managementul comparat are ca obiect de studiu:

1. teoria organizatiei;

2. eficientizarea procesului de management;

3. profesionalizarea crescanda a managementului;

4. teoria motivationala;

5. extinderea programelor de formare si perfectionare a managerilor.

Care din variantele de mai jos prezinta obiectul de studiu al managementului comparat:

a) 1,2,3,4

b) 1,3,4,5

c) 1,2,4,5

d) 1,2,3,5

e) 2,3,4,5

ANS: D

2. Prin definitie, managementul comparat ca teorie si practica constituie:

a) dezvoltarea cercetarilor de management;

b) rezolvarea problemelor puse conducerii de managementul schimbarii;

c) cale stiintifica de rezolvare a problemelor puse conducerii in conditiile complexitatii,

interdependentelor si schimbarilor care caracterizeaza lumea moderna dinamica;

d) obiectivele managementului strategic;

e) dezvoltarea teoretica si pragmatica.

Care din variantele prezentate defineste corect managementul comparat ca teorie si practica?

ANS: C

3. Printr-o abordare multidisciplinara orientata pe gruparea scolilor in raport cu natura conceptelor

si metodelor utilizate precum si cu prioritatile acordate functiilor manageriale, Ion Petrescu

grupeaza teoriile asupra managementului comparat in patru scoli:

1. scoala clasica;

2. scoala psihosociologica;

3. scoala cantitativa;

4. scoala sistemica;

5. scoala comportamentista.

Identificati in variantele de mai jos raspunsul corect:

a) 1,2,3,4

b) 2,3,4,5

c) 1,3,4,5

d) 1,3,4,5

e) 1,2,3,5

ANS: A

4. Tipologia scolilor de management comparat care s-au impus in literatura de specialitate sunt:

a) scoala dezvoltarii economice;

b) scoala mediului sau environmentalista;

c) scoala comportamentista sau behaviorista;

d) scoala sistemelor inchise;

e) scoala de management comparat axata pe rolul "culturii".

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: D

5. G. Hofstede caracterizeaza cultura prin patru dimensiuni:

1. individualism/colectivism;

2. distanta fata de putere mare/mica;

3. controlul incertitudinii intens/redus;

4. masculinitate/feminitate;

5. universalism/particularism;

6. specific/difuz;

7. afectiv/neutru.

Identificati in variantele de mai jos raspunsul corect:

a) 2,4,6,7

b) 2,3,4,5

c) 1,2,3,4

d) 4,5,6,7

e) 1,2,6,7

ANS: C

6. Meritul de a fi formulat premisa fundamentala prin bine cunoscuta asertiune "managementul

este unul din factorii de baza care explica de ce o tara este bogata sau saraca" ii revine lui:

a) Negandhi-Prasad;

b) Farmer-Richman;

c) Harold Koontz;

d) John Child;

e) Geert Hofstede.

ANS: B

7. Dimensiunile know - how-ului managerial european pot fi redate astfel:

a) sub aspectul continutului include un ansamblu de cunostinte si experiente profund

dinamice, complexe si moderne;

b) managerii de anumite culturi, preiau cunostinte si experiente din alte culturi si apeland la

competente teoretico-metodologice, le adapteaza conditiilor concrete ale modelului de care

apartin;

c) managerii asigura legatura intre sursele de noi cunostinte si practica, constituindu-se in

factori de accelerare a procesului de transfer de cunostinte si experiente;

d) in cadrul procesului de transfer de cunostinte pot sa apara bariere interpersonale si

intersistemice;

e) in procesul de transfer de cunostinte pot sa apara doar bariere interpersonale.

Identificati varianta de raspuns care nu constituie o caracteristica a dimensiunii de know-how

managerial.

ANS: E

8. Teoria stiintifica a managementului comparat indeplineste numeroase functii care pot fi

sistematizate in felul urmator:

a) constituirea echipei multiculturale de cercetare;

b) sintetizeaza si rezuma intr-un limbaj propriu un vast material de informatie;

c) capacitatea de mijlocire a comunicarii cunostintelor, precum si de organizare si de

sistematizare a acestora;

d) posibilitatea de a oferi explicatii pentru o serie extinsa de evenimente sau fenomene si de a

prevedea caile si modalitatile concrete de desfasurare a fenomenelor;

e) asigurarea interventiei active si a controlului desfasurarii evenimentelor de management

comparat.

Identificati varianta care nu reprezinta functie specifica teoriei stiintifice a managementului

comparat.

ANS: A

9. Particularitatile cercetarilor de management comparat sunt:

1. caracterizate de o complexitate ampla generata de faptul ca implica componente

manageriale apartinand mai multor culturi;

2. se opereaza cu elemente de echivalenta prin apelare la concepte si metode care permit

formularea unor concluzii corecte;

3. necesita antrenarea unui numar mic de investigatori pe o durata mare de timp;

4. necesita investigatii de management comparat deosebit de costisitoare;

5. operatiunile de proiectare si organizare este complexa si dificila.

Care din variantele de mai jos constituie particularitati ale cercetarilor de management comparat:

a) 1,2,3,4

b) 2,3,4,5

c) 1,2,4,5

d) 1,2,3,5

e) 1,3,4,5

ANS: C

10. Principalele caracteristici ale studiilor comparative sunt:

a) vizeaza identificarea elementelor de universalitate;

b) delimiteaza comportamentele specific culturale de cele universale;

c) utilizand echipe de cercetatori plurinationale, au ca obiectiv sa investigheze fenomenele si procesele manageriale dintr-o singura tara;

d) apeleaza la o metodologie de mare complexitate;

e) ofera solutii de o calitate substantiala.

Care din variantele prezentate nu constituie caracteristica a studiilor comparative?

ANS: C

11. Cauzele principale ale integrarii europene sunt:

1. aparitia si adancirea contradictiei dintre posibilitatile de sporire a productiei si capacitatea

restransa de absorbtie a pietelor nationale;

2. necesitatea valorificarii optime a potentialului de care dispune capitalul prin asigurarea

unui spatiu adecvat de plasament;

3. interesele agentilor economici dintr-o regiune data de a se apara cu forte comune impotriva

amenintarilor concurentilor internationali mai puternici;

4. cresterea preocuparilor in domeniul dezvoltarii manageriale;

5. constituirea companiilor transnationale, care determina eforturi de optimizare la nivel

superior a dimensiunilor de scara.

Care din variantele de mai jos constituie cauze principale ale integrarii europene:

a) 1,2,3,4

b) 2,3,4,5

c) 1,3,4,5

d) 1,2,3,5

e) 1,2,4,5

ANS: D

12. Principalele criterii ce trebuie indeplinite de statele candidate in vederea aderarii la Uniunea

Europeana sunt urmatoarele:

1. criterii politice;

2. criterii legate de stabilitate politica;

3. criterii economice;

4. criterii de acquis comunitar;

5. criterii formale si informale.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta criterii ce trebuie indeplinite de statele candidate in

vederea aderarii la Uniunea Europeana:

a) 1,3,4

b) 1,2,4

c) 1,4,5

d) 1,3,5

e) 3,4,5

ANS: A

13. Criteriul de acquis comunitar constituie:

a) capacitatea de a face fata concurentei si fortelor de piata din cadrul Uniunii;

b) stabilirea institutiilor care garanteaza democratia;

c) respectarea drepturilor si protectia minoritatilor;

d) capacitatea de a-si asuma obligatiile de membru, inclusiv acceptarea obiectivelor Uniunii

politice, economice si monetare;

e) un cadru de dialog economic direct si multilateral.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: D

14. Prin procesul managerial european se intelege:

a) activitatea subiectilor managementului reuniti intr-o anumita structura spre atingerea

scopurilor economiei europene;

b) activitatea subiectilor managementului reuniti intr-o anumita structura spre atingerea

scopurilor economiei europene pe calea realizarii anumitor functii cu utilizarea unor

metode corespunzatoare si a principiilor managementului european;

c) concretizarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune;

d) punerea de acord a nevoilor in schimbarea procesului cu posibilitatile structurii

manageriale;

e) totalitatea cunostintelor de care dispune la un moment dat managerul cu scopul realizarii

obiectivelor propuse.

Care din variantele prezentate defineste procesul managerial european?

ANS: B

15. Indicati care din variantele de mai jos definesc conceptul de management european:

a) managementul european are la baza diversitatea si complexitatea culturala, sociala,

economica si politica a contextului in care actioneaza;

b) managementul european trebuie sa puna accentul pe elementele de natura informala;

c) managementul european reprezinta studiul si analiza managementului in diferite medii si

ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate diferite in diferite tari;

d) managementul european este inainte de toate, o disciplina economica de sinteza, care in ultimul timp, se angajeaza tot mai pregnant in domenii de activitate situate dincolo de limitele economicului, avandu-se in vedere rezolvarea problemelor si luarea deciziilor la toate nivelurile organizatiilor, prin care sa se distinga identitatea europeana a strategiilor, precum si a planificarii, implementarii si evaluarii schimbarilor;

e) managementul european presupune un accent mai mare pus pe extinderea proceselor

dincolo de granitele unei tari.

ANS: D

16. Esenta managementului european este data de:

a) abordarea mediului afacerilor din Europa;

b) definirea misiunilor si strategiilor firmei care sa depaseasca granitele unei tari;

c) crearea unei identitati a organizatilor bazate pe valori economice si sociale prin promovarea

comunicarii;

d) transferul european de know - how managerial pe fondul varietatii contactelor cu angajatii din filialele existente in zona unor culturi diferite de cea in care s-a nascut si evolueaza organizatia - mama;

e) politicile de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul tarilor membre ale

Uniunii Europene.

In ce consta esenta managementului european?

ANS: D

17. Principalele dimensiuni caracteristice ale culturilor manageriale europene sunt:

1. participarea la decizii a salariatilor organizatiei;

2. inovatia si performanta;

3. increderea in fortele proprii;

4. atitudinea in raport cu riscul;

5. induvidualismul;

6. tendinta spre realizare personala;

7. intuitia la locul de munca;

8. atitudinea fata de conflict;

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta principalele dimensiuni caracteristice ale culturilor

manageriale europene:

a) 1,3,4

b) 3,6,7

c) 1,4,5

d) 1,3,5

e) 3,4,5

ANS: B

18. Se doreste ca intre dimensiunile economice si sociale ale modelului social european sa existe

un echilibru, in care scop se insista pe urmatoarele actiuni:

a) consolidarea modelului social-european, prin diversificarea serviciilor de interes general si

a formelor de protectie sociala;

b) accesul liber la serviciile sociale reprezinta unul din drepturile de baza al cetateanului;

c) promovarea solidaritatii, in general si in special cu acele popoare ale lumii care nu au

nevoie de sprijinul Uniunii Europene;

d) intensificarea procesului de crestere, dezvoltare si bunastare sociala prin integrarea in ceea

ce priveste problema mediului inconjurator;

e) extinderea bazei legale pentru dialogul social, astfel ca societatea civila sa accepte

principalele orientari de politica sociala.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: C

19. Continutul notiunii de comportament managerial este legat, in principal de urmatoarele

aspecte:

a) maximizarea obiectivului propus, prin alegerea celei mai bune modalitati de utilizare a

resurselor;

b) asigurarea functionarii coerente a procesului managerial si a structurilor economice ale

firmei;

c) luarea in consideratie a tuturor constrangerilor, cu accent pe definirea relatiilor concrete

dintre firma si piata, precum si a consecintelor generate de constrangerile mediului social si

ale politicilor economice promovate de stat;

d) nivelul de crestere al veniturilor;

e) elaborarea unor politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta, care

vizeaza fie cresterea cantitatii vandute, fie scaderea costului de productie, fie simultan

realizarea ambelor obiective.

Care din variantele prezentate nu constituie aspect al continutului notiunii de comportament

managerial?

ANS: D

20. In baza unei abordari culturale de detaliu, Geert Hofstede constata ca impartirea culturii

manageriale in Uniunea Europeana trebuie facuta pe cinci grupe culturale:

1. engleza, in care se includ Marea Britanie si Irlanda;

2. nordica in care sunt cuprinse Suedia, Danemarca, Finlanda, Olanda;

3. germanica cu Germania si Austria;

4. latina, cuprinzand Franta, Belgia, Luxemburg, Spania, Portugalia, Italia;

5. sud - estica in care intra Franta, Belgia, Luxemburg;

6. sud - estica in care intra Grecia.

Care din variantele de mai jos prezinta corect impartirea culturii manageriale in Uniunea

Europeana dupa Geert Hofstede:

a) 1,2,3,4,5

b) 2,3,4,5,6

c) 1,2,4,5,6

d) 1,3,4,5,6

e) 1,2,3,4,6

ANS: E

21. Crearea si implementarea unui model de management european presupune depasirea

urmatoarelor dificultati:

1. conceptul de constituire a lumii pe blocuri economice;

2. identitatea nationala a marilor companii europene;

3. tendinta spre internationalizare a companiilor europene;

4. increderea acordata structurilor guvernamentale;

5. conflictele de interese in interiorul economiei europene;

6. crearea unei identitati a organizatiei.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta dificultati in crearea unui model de management

european:

a) 1,2,4,5

b) 1,2,3,6

c) 1,2,3,5

d) 2,3,4,6

e) 2,4,5,6

ANS: C

22. Pentru transformarea viziunii firmei si orientarea acesteia spre competitivitate se parcurg

urmatoarele etape:

1. cresterea dimensiunii sociale a afacerilor;

2. evaluarea starii prezente;

3. scaderea dimensiunii sociale a afacerilor;

4. implicarea tuturor managerilor si compartimentelor la actiunile stabilite;

5. implementarea, respectiv realizarea proiectelor si a tuturor activitatilor prevazute in planul

strategic.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale transformarii viziunii firmei si

orientarea acesteia spre competitivitate:

a) 1,3,4

b) 1,2,4

c) 1,4,5

d) 1,3,5

e) 2,4,5

ANS: E

23. Indicati care din variantele de mai jos definesc conceptul de intreprindere in context

managerial european:

a) intreprinderea europeana are la baza diversitatea si complexitatea culturala, sociala,

economica si politica a contextului in care actioneaza;

b) intreprinderea europeana trebuie sa puna accentul pe elementele de natura informala;

c) intreprinderea europeana reprezinta studiul si analiza managementului in diferite medii si

ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate in diferite tari;

d) intreprinderea europeana reprezinta unitatea economica de baza, principala, in cadrul

economiei Uniunii Europene, unde au loc conducerea, organizarea si gestionarea factorilor

de productie, in vederea obtinerii de bunuri si servicii necesare existentei umane;

e) intreprinderea europeana presupune un accent mai mare pus pe extinderea proceselor

dincolo de granitele unei tari.

ANS: D

24. Principalele trasaturi ale intreprinderii europene, ca centru de organizare a afacerilor, sunt:

1. existenta patrimoniului si asigurarea autonomiei si independentei depline in gestionarea

acestuia;

2. caracterul dinamic, complex si diversificat;

3. elaborarea unei politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta;

4. inegalitatea din planul distributiei fortei de munca si a cifrei de afaceri intre diferitele

categorii de intreprinderi europene;

5. existenta unei mari rivalitati a culturii intreprinderii nationale;

6. organizarea procesului de productie, realizata prin manageri;

7. maximizarea profitului si realizarea pietei unice si a monedei unice.

Care din combinatiile de mai jos intra in categoria trasaturilor intreprinderii in sistemul economic

al Pietei Unice Europene, ca centru de organizare a afacerilor:

a) 1,2,4,5,7

b) 1,2,3,5,6

c) 1,2,3,4,6

d) 2,3,5,6,7

e) 1,3,5,6,7

ANS: A

25. Principalele caracteristici ale intreprinderii europene abordate ca sistem sunt:

1. reprezinta un sistem socio -economic;

2. se manifesta ca un sistem dinamic, deschis si complex;

3. reprezinta un sistem probabilistic, autoreglabil si autoorganizatoric;

4. permite atingerea unui obiectiv;

5. influenteaza intregul proces de asigurare a productiei cu resurse.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici ale intreprinderii europene, abordata ca

sistem?

a) 1,2,4

b) 1,2,5

c) 1,2,3

d) 2,3,5

e) 1,3,5

ANS: C

26. Necesitatea abordarii mediului ambiant pentru managementul intreprinderii europene poate fi

argumentata in felul urmator:

a) cunoasterea evolutiei mediului ambiant contribuie la integrarea armonioasa a intreprinderii

europene in sistemul economic al Pietei Unice Europene, prin modificarea factorilor de

mediu;

b) luarea in considerare a factorilor de mediu influenteaza negativ ansamblu de asigurare a resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care intreprinderea europeana are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa normala;

c) contribuie la succesul procesului de elaborare a strategiilor si politicilor de intreprindere,

prin fundamentarea stiintifica a acestuia;

d) luarea in considerare a factorilor de mediu influenteaza intregul ansamblu de asigurare a

resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care intreprinderea europeana

are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa normala;

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

e) cunoasterea si influentarea evolutiilor factorilor de mediu ajuta la asigurarea unor

subsisteme organizatorice si informationale eficace, la adoptarea si aplicarea de decizii

pertinente.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: B

27. In contextul dezvoltarii europene durabile, aplicarea practicilor pentru extinderea

intreprinderilor mici si mijlocii tine seama de principiul precautiei, potrivit caruia:

a) dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii trebuie sa identifice caile de crestere a

bunastarii si folosirea resurselor naturale comune, astfel incat resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite in mod rational, evitandu-se

epuizarea acestora;

b) se impune respectarea cu prioritate a mediului si a conditiilor impuse de protectia acestuia;

c) se urmareste utilizarea unor tehnici adecvate de analiza;

d) sa se previna perturbarile exogene, investitiile excesive, cresterea costului fortei de munca,

saturarea cererii, nesiguranta investitiilor;

e) sa se asigure deschiderea spre noi oportunitati, prin crearea unor sisteme de relatii reciproc

profitabile.

Care din variantele prezentate definesc principiul precautiei pentru extinderea intreprinderilor mici

si mijlocii in contextul dezvoltarii durabile europene?

ANS: A

28. Principiile fundamentale si definitorii pentru modelul britanic de management sunt:

1. cultul pentru vestigiile trecutului si conservarea maretiei trecutului;

2. considerarea clasei de mijloc ca resursa de promovare in functii de management;

3. manifestarea individualismului in procesul decizional si a traditionalismului in actiune;

4. extinderea relatiilor manageriale formalizate, bazate pe incredere reciproca;

5. controlul juridic al actiunii manageriale nu este exercitat de tribunalele ordinare.

Care din variantele de mai jos constituie particularitati ale modelului britanic de management:

a) 2,3,4,5

b) 1,3,4,5

c) 1,2,4,5

d) 1,2,3,4

e) 1,2,3,5

ANS: D

29. Pe planul activitatii manageriale in Marea Britanie, se constata prezenta in management a:

1. rezistentei la schimbare;

2. traditionalismului;

3. conservatorismului;

4. tendintei spre schimbare;

5. individualismului accentuat.

Identificati varianta de raspuns corecta:

a) 1,2

b) 1,3

c) 1,5

d) 2,5

e) 2,3

ANS: E

30. Rezistenta la schimbare a modelului britanic de management, manifestata printr-o retinere fata

de stilul de management american, este generata de trei surse de natura manageriala:

1. atitudinea si profesionalismul managerilor britanici caracterizat prin teama de risc si nivelul

moderat de calificare profesionala;

2. stilul specific managementului britanic bazat pe criterii individualizate de evaluare a

personalului, dependenta de increderea si loialitatea subordonatilor si alocarea defectuoasa

a resurselor;

3. structura sociala a managementului, bazata pe recrutarea potrivit apartenentei de clasa si

caracterizata de faptul ca elita manageriala ignora creativitatea si initiativa personalului cu

statut social inferior;

4. cultura manageriala este puternic influentata de valorile clasei de mijloc;

5. capitalismul britanic a preferat castiguri speculative rapide.

Care din combinatiile de mai jos prezinta cele trei surse de natura manageriala care genereaza

rezistenta la schimbare a modelului britanic de management:

a) 1,2,3

b) 2,3,4

c) 2,3,5

d) 1,2,4

e) 1,3,4

ANS: A

31. In prezent, intreprinderile britanice considera ca o prima resursa strategica:

a) personalul organizatiei;

b) cultura organizationala;

c) managerii;

d) metodele si tehniciile manageriale;

e) materiile si materialele de care dispune intreprinderea.

Care din variantele prezentate constituie resursa strategica cea mai importanta in intreprinderile

britanice?

ANS: A

32. Studiul lui Holsftede ne permite sa intelegem mai bine valorile si stilul managerial britanic:

1. pastreaza o distanta redusa fata de putere;

2. suporta mai usor decat altii incertitudinea;

3. sunt cei mai individualisti;

4. sunt cei mai colectivisti;

5. se inscriu alaturi de Germania pe o cultura preponderent masculina.

Identificati varianta corecta de raspuns:

a) 1,2,3,4

b) 1,2,3,5

c) 2,3,4,5

d) 1,2,4,5

e) 1,3,4,5

ANS: B

33. Holdingul britanic prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

a) are o structura flexibila descentralizata, in materie decizionala, cu mijloace de coordonare

la diferite niveluri;

b) dispune de un sediu social care coordoneaza mai multe filiale;

c) managementul holdingului britanic actioneaza ca un "bancher";

d) managementul participativ este reprezentativ si la nivelul filialelor;

e) structura holdingului se caracterizeaza printr-o flexibilitate redusa.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura caracteristica holdingului britanic?

ANS: E

34. In managementul britanic regasim doua categorii de manageri:

1. manageri profesionisti, categorie predominanta cu calificare inalta din managementul de

varf;

2. specialistii cu calificare inalta din managementul de mijloc;

3. manageri profesionisti, categorie predominanta, care include pe licentiatii cu studii

superioare din managementul de varf si pe specialistii cu calificare inalta din

managementul de mijloc;

4. managerii "amatori talentati" fara a detine o pregatire universitara adecvata, dar datorita

constiinciozitatii si responsabilitatii cu care actioneaza se dovedesc eficienti in anumite

situatii concrete;

5. managerii "amatori talentati" care se considera continuatorii culturii manageriale

traditionale.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua categorii de manageri intalniti in managementul

britanic:

a) 1,2

b) 2,3

c) 3,4

d) 4,5

e) 4,5

ANS: C

35. In Anglia, abordarile managerilor fata de sindicate se grupeaza in:

1. pluraliste;

2. unilaterale;

3. centrale;

4. ramuri;

5. subramuri.

Care din variantele de mai jos prezinta corect gruparea sindicatelor din punctul de vedere al

abordarilor managerilor britanici:

a) 1,5

b) 1,4

c) 1,2

d) 2,3

e) 4,5

ANS: C

36. Trasaturile generale ale sindicatelor din Marea Britanie constau in faptul ca:

1. sunt dezbinate politic;

2. sunt mai bine organizate decat in alte tari din Uniunea Europeana;

3. atitudinea managerilor din sectorul public fata de sindicate este mai ostila decat in sectorul

privat;

4. in sectorul privat managerii sunt constituiti in sindicate;

5. in sectorul public managerii nu sunt constituiti in sindicate.

Care din variantele de mai jos prezinta trasaturi generale a sindicatelor din Marea Britanie:

a) 1,4

b) 1,3

c) 2,4

d) 1,2

e) 2,5

ANS: D

37. Organizarea administrativa a Frantei este caracterizata prin:

a) fiscalitate ridicata;

b) grad inalt de descentralizare;

c) grad inalt de centralizare;

d) management profesionist;

e) flexibilitate redusa.

Alegeti varianta care caracterizeaza organizarea administrativa a Frantei?

ANS: C

38. Pe fondul elementelor culturale specifice franceze s-a creat propria cultura a intreprinderii, pe

care au denumit-o "identitatea intreprinderii" bazandu-se pe urmatoarele constatari-cerinte:

1. intreprinderea este o comunitate organica, un loc al tensiunilor si conflictelor;

2. intreprinderea nu este o comunitate organica sau psihologica, ci este un loc al tensiunilor si conflictelor cauzate de faptul ca nu exista intreprindere fara putere;

3. activitatea economica colectiva este complexa, insotita de intreaga trena de urmari de

natura juridica, politica, psihosociala, manageriala;

4. coerenta interna a grupului uman aflat in permanenta schimbare, nu este niciodata

asigurata;

5. coruptia puterii este o tentatie permanenta;

6. imperativul de supravietuire a intreprinderii se impune in fata fortelor centrifuge.

Identificati varianta de raspuns corecta, din cele prezentate in continuare:

a) 1,2,3,4,5

b) 1,3,4,5,6

c) 2,3,4,5,6

d) 1,2,4,5,6

e) 1,2,3,4,6

ANS: C

39. Modelul traditional de management francez potrivit aprecierilor, este o "combinatie de

componente birocratice si aristocratice", cu urmatoarele trasaturi:

a) pastreaza elemente originare si evolutive ale clasei manageriale;

b) apartenenta la clasa manageriala este recunoscuta prin traditie si legislatie;

c) clasa manageriala este recompensata cu salarii mari;

d) structurile ierarhice franceze se caracterizeaza printr-o birocratizare redusa;

e) clasa manageriala este bine reprezentata in organismele puterii administrative locale si

legislative.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a modelului traditional de management

francez?

ANS: D

40. Hofstede a incadrat Franta in randul tarilor:

a) cu un individualism pronuntat;

b) distanta ierarhica peste medie;

c) cu un puternic control al incertitudinii;

d) distanta fata de putere mica;

e) un indice mediu de masculinitate.

Identificati varianta care nu constituie trasatura caracteristica Frantei?

ANS: D

41. In timp miscarea sindicala franceza a slabit, datorita mai multor cauze:

1. preluarea si indeplinirea de catre institutiile statului a numeroase obiective sindicale,

profund implicate in viata nu numai economica, dar si sociala din Franta;

2. formarea la personalul francez a convingerii ca poate obtine mai mult de la administratie

decat de la sindicate;

3. formarea la personalul francez a convingerii ca poate obtine mai mult de la sindicate decat

de la administratie;

4. neimplicarea statului;

5. fragmentarea miscarii sindicale franceze in mai multe confederatii si uniuni independente,

de natura sa-i slabeasca unitatea de actiune.

Care din variantele de mai jos constituie cauze care au dus la slabirea miscarii sindicale franceze:

a) 1,3,5

b) 1,2,5

c) 2,3,4

d) 2,3,5

e) 2,4,5

ANS: B

42. Modelul francez de management este definit de urmatoarele principii fundamentale:

a) mixul de interese publice si particulare, de grup sau individuale;

b) mentinerea unui "stil traditional si conservarea bogatiei acumulata de inaintasi";

c) "prioritate neconditionata creativitatii tehnice si tehnologice";

d) cultura organizationala - orientare strategica;

e) "competenta cadrelor"- sursa de promovare a schimbarilor.

Care din variantele prezentate nu constituie principiu fundamental in modelul francez de

management?

ANS: D

43. G. Hofstede, referindu-se la Germania sublinia:

1. prezinta un coeficient mediu de individualism;

2. distanta fata de putere redusa;

3. un control al incertitudinii mediu spre intens;

4. distanta fata de putere mare;

5. un coeficient mediu spre ridicat de masculinitate.

Care din variantele de mai jos prezinta trasaturi caracteristice Germaniei:

a) 1,2,4,5

b) 1,2,3,4

c) 2,3,4,5

d) 1,3,4,5

e) 1,2,3,5

ANS: E

44. Consiliul de supraveghere in intreprinderile germane are urmatoarele responsabilitati:

1. aproba strategia si schimburile majore de orientare strategica;

2. exercita functia de supraveghere in balansarea intereselor;

3. stabileste nivelul veniturilor;

4. numeste si demite managementul de varf;

5. sanctioneaza salariatii;

6. supravegheaza standardele de comportament etic.

Care din variantele de mai jos constituie principalele responsabilitati ale Consiliului de

supraveghere din intreprinderile germane:

a) 1,2,3,4,5

b) 1,2,3,4,6

c) 2,3,4,5,6

d) 1,2,3,5,6

e) 1,2,4,5,6

ANS: B

45. Consiliul managerial din cadrul intreprinderilor germane:

a) realizeaza planificarea strategica flexibila;

b) evalueaza performantele manageriale;

c) aproba strategia si schimburile majore de orientare strategica;

d) informeaza Consiliul de supraveghere si actionarii cu privire la situatia financiara a

intreprinderii;

e) aloca resursele si consolideaza imaginea pozitiva a firmei.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: C

46. Aparatul administrativ german are trei niveluri:

1. federal;

2. al landurilor;

3. central;

4. local;

5. al holdingurilor.

Identificati varianta care prezinta corect cele trei niveluri ale aparatului admninistrativ german:

a) 1,2,4

b) 1,2,3

c) 2,3,5

d) 3,4,5

e) 1,3,4

ANS: A

47. Alaturi de constituirea Republicii Federale Germania ca stat federal, democrat si social s-a

introdus in Germania o noua constructie federala la nivel macroeconomic si social, sub denumirea

"economie sociala de piata", care in diferite concepte reprezinta:

1. inventie geniala a marketingului politic;

2. forma a economiei de piata specifice Germaniei Occidentale;

3. idealul unei economii de piata permanent coordonate si eficiente;

4. forma a economiei de piata specifice tarilor europene;

5. forma a economiei de piata specifice Frantei.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele trei concepte ale notiunii "economie sociala de

piata":

a) 2,4,5

b) 1,2,3

c) 1,3,5

d) 2,3,5

e) 1,2,4

ANS: B

48. In plan social in modelul de management german se are in vedere:

1. sa se asigure pentru cetatenii germani egalitatea sanselor;

2. sa fie impiedicate nedreptatile;

3. sa fie protejati cei dezavantajati;

4. stimularea functiunii comerciale;

5. sa se asigure controlul preventiv asupra formarii preturilor de monopol.

Care din variantele de mai jos prezinta corect principalele aspecte vizate de modelul german de

management in planul social:

a) 1,2,3

b) 2,3,5

c) 2,4,5

d) 1,2,4

e) 1,2,5

ANS: A

49. Miracolul economic german este rezultatul managementului economiei sociale de piata

germane practicat in perioada 1950- 1990 si asigurat de dublarea in fiecare deceniu a

productivitatii muncii si generata de mai multi factori:

a) harnicia, inalta calificare si disciplina poporului german;

b) capacitatea de neasumare a riscului antreprenorial de catre intreprinzatorii germani;

c) dezvoltarea teoriei si extinderea practicii utilizarii unui management al economiei sociale

de piata orientate spre sustinerea cercetarii - dezvoltarii,

d) realizarea unor produse de inalta calitate, ca raspunsuri rapide la cerintele pietei de consum;

e) imbunatatirea conditiilor de munca a salariatilor, stimularea functiunii comerciale si a

specializarii flexibile.

Care din variantele prezentate nu constituie factor in dublarea in fiecare deceniu a productivitatii

muncii?

ANS: B

50. In cadrul structurii organizatorice a intreprinderilor germane se detaseaza doua componente

principale. Idicam mai jos mai multe raspunsuri posibile:

1. structura manageriala, conceputa ca ansamblul managerilor de nivel superior si al

subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile

manageriale, economice, tehnice si de resurse umane necesare desfasurarii activitatii

compartimentelor de productie;

2. societati deschise, care se incadreaza in categoria marilor firme;

3. societati inchise, care se incadreaza in randul firmelor mici si mijlocii;

4. societati cu raspundere limitata sau societati pe actiuni;

5. structura de productie, in compunerea careia intra ansamblul subdiviziunilor organizatorice

ale intreprinderii, in cadrul carora se desfasoara activitatile operationale de productie si

prestari de servicii.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua componente principale a structurii

intreprinderilor germane:

a) 1,4

b) 2,3

c) 3,4

d) 1,5(1,2)

e) 2,5

ANS: D

51. Structurile divizionale din intreprinderile germane prezinta urmatoarele trasaturi:

a) prevad la nivelul managementului superior un "directorat", care se deosebeste functional de

cel ce se regaseste in cadrul structurilor functionale, in sensul ca membrii directoratului

specific structurilor divizionale isi impart responsabilitatea in mod egal;

b) membrii directoratului isi subordoneaza compartimentele de la nivel central si diviziile

organizate pe domenii, pe produse sau pe zone geografice;

c) membrii directoratului in calitate de conducere superioara din cadrul organizarii structurale

divizionale isi impart in mod egal atat responsabilitatea, cat si competenta;

d) structurile divizionale folosesc la sediul central mai multe persoane si cuprind mai multe

functiuni decat la nivelul diviziei;

e) exista intreprinderi in care s-a accentuat centralizarea prin crearea de subdiviziuni.

Care din variantele prezentate nu constituie o trasatura a structurilor divizionale din

intreprinderile germane?

ANS: E

52. Procesul managerial german si in acest cadru, orientarea strategica, actiunile tactice, stilul si raporturile de lucru cu sindicatele, subordonatii, echipa manageriala, se ghideaza dupa cateva

principii fundamentale:

1. asezarea in constructia si functionarea structurilor organizationale ale intreprinderilor

germane a managementului participativ bazat pe codeterminare;

2. manifestarea concreta de catre managerii germani a profesionalismului, prin promovarea competentei si managementului pe baza de rezultate;

3. ponderea sindicatelor tinde sa se diminueze intr-o anumita masura;

4. dezvoltarea si statuarea in managementul german a principiului de pretuire a disciplinei, harniciei si creativitatii personalului organizatiei;

5. cultivarea relatiilor umane si asigurarea bunastarii sociale.

Care din variantele de mai jos prezinta principiile fundamentale ale procesului managerial german:

a) 1,2,4,5

b) 1,2,3,4

c) 1,2,3,5

d) 2,3,4,5

e) 1,3,4,5

ANS: A

53. Managerul poate fi angajat intr-o intreprindere germana, la mai multe niveluri, in functie de

pregatirea de care dispune, astfel cel de-al saselea nivel de angajare:

a) este dupa terminarea unui invatamant general, care se incheie cu un certificat de studii;

b) corespunde diplomei de doctorat, necesara posturilor de niveluri superioare ale

managementului, in marile intreprinderi germane doua treimi din managerii de nivel

superior sunt titulari ai unei diplome de doctor;

c) este marcat de obtinerea unei diplome dupa terminarea liceului sau a unei scoli tehnice si

care ii da dreptul la angajare si acela de a se inscrie la o universitate sau la un institut

politehnic;

d) corespunde unei diplome de studii politehnice, in care se include si invatamantul de

comert, cu durata de patru ani;

e) diploma de studii universitare - stadiu in care se asigura candidatului un post de nivel

superior.

Care din variantele prezentate constituie cel mai inalt nivel de incadrare intr-o intreprindere

germana?

ANS: B

54. Pregatirea personalului in cadrul intreprinderilor germane are urmatoarele caracteristici:

1. personalul care dispune de o diploma universitara sau de o scoala politehnica nu

beneficiaza de o pregatire dupa intrarea in intreprindere;

2. intreprinderile mici si mijlocii organizeaza initierea noilor angajati prin implicarea acestora in problematica activitatilor ce se desfasoara in intreprinderile respective;

3. marile intreprinderi organizeaza in interior programe complete de dezvoltare a carierei;

4. in majoritatea intreprinderilor germane managerii si subordonatii lor sunt supusi unor

evaluari anuale sau cel mult la doi ani, prilej cu care se urmaresc performantele si, pe baza lor, se elaboreaza planuri de cariera;

5. diploma de studii universitare corespunde celui de-al cincilea nivel de incadrare, nu asigura

candidatului un post de nivel superior.

Care din variantele prezentate constituie caracteristici in pregatirea personalului din intreprinderile

germane:

a) 1,2,4,5

b) 1,3,4,5

c) 2,3,4,5

d) 1,2,3,5

e) 1,2,3,4

ANS: E

55. Managementul personalului in intreprinderile germane prezinta urmatoarele caracteristici:

a) durata scazuta a timpului de lucru, Germania situandu-se din acest punct de vedere pe

primul loc in Europa si in intreaga lume;

b) productivitatea ridicata a resurselor umane, considerate una dintre cele mai inalte din

intreaga lume si cea mai bine corelata ca reducere a duratei zilei de lucru si cresterea

salariilor individuale;

c) conjunctura favorabila a pietei muncii determinata de politica bugetara si economica

profund stimulatoare dezvoltarii, incurajarea climatului favorabil investitiilor straine,

aplicarea unei politici salariale favorabile cresterii generale a productivitatii;

d) crearea unui model original de management al personalului care evidentiaza

profesionalismul si dezvoltarea competentelor specializate intr-un context social favorabil

formarii profesionale;

e) ponderea mare a managerilor de resurse umane in cadrul comitetelor directoare.

Care din variantele prezentate nu constituie o caracteristica a managementului personalului in

intreprinderile germane?

ANS: E

56. In intreprinderile germane, un rol aparte in reglementarea relatiilor dintre management si

sindicate il joaca:

a) sindicatele;

b) salariatii nesindicalisti;

c) Consiliul Muncitorilor;

d) Consiliul de Administratie;

e) partenerii sociali.

Identificati varianta corecta de raspuns.

ANS: C

57. Trasatura dominanta a modelului olandez de management consta in:

a) adoptarea de masuri progresive de politica sociala;

b) ancorarea pe probleme sociale;

c) increderea acordata structurilor guvernamentale;

d) reducerea deficitelor bugetare;

e) crearea de locuri de munca.

Care din variantele de mai sus constituie o trasatura dominanta a modelului de management

olandez?

ANS: B

58. Sistemul de management olandez este definit si caracterizat de urmatoarele principii

fundamentale:

1. asezarea consensului si armonizarii intereselor la baza instrumentului corporatist;

2. dezvoltarea unui stil managerial democratic-participativ si informational structurat;

3. manifestarea deschiderii catre internationalizare si a interesului pentru culturi manageriale

straine;

4. orientarea managementului corporatist catre actiuni de protectie si conservare a bunastarii

economice si sociale;

5. dezvoltarea unui stil managerial autoritar.

Care din variante de mai jos constituie principii fundamentale ale sistemului de management

olandez:

a) 1,2,3,4

b) 1,2,3,5

c) 2,3,4,5

d) 1,3,4,5

e) 1,2,4,5

ANS: A

59. Managementul practicat in Olanda la nivel macroeconomic, urmareste transpunerea in masuri a urmatoarelor obiective strategice:

1. dezvoltarea unui management al conflictelor sociale si orientarea componentelor acestuia spre sustinerea performantei economice in vederea amplificarii progresului si a bunastarii sociale;

2. orientarea catre actiuni de protectie si conservare a bunastarii economice si sociale;

3. redistribuirea autoritatii politice spre a se armoniza relatia intre capital si piata muncii;

4. pregatirea societatii olandeze si, in acest cadru, a firmelor, pentru era postindustriala;

5. manifestarea interesului catre internationalizare.

Specificati care sunt principalele obiective strategice ale managementului practicat in Olanda?

a) 1,3,4

b) 1,2,4

c) 1,3,5

d) 2,3,4

e) 2,3,5

ANS: A

60. Sistemul institutiilor de prosperitate sociala care gestioneaza bunastarea specific suedeza s-a creat pe urmatoarele cai:

1. crearea unui sector public special si responsabil pentru monitorizarea si asigurarea nivelului tinta de bunastare generala;

2. asigurarea regimului de protectie sociala prestabilit, a asistentei medicale, a alocatilor

familiale;

3. cresterea progresiva a ponderii contributiilor patronale, principala sursa de finantare a protectiei sociale;

4. acoperirea riscurilor si asigurarea bunastarii personale precum si a vietii decente a

cetatenilor;

5. delegarea de autoritate si decizie manageriala.

Determinati care din variantele prezentate mai jos constituie cai de realizare a bunastari specific

sistemul institutiilor suedeze:

a) 2,3,4,5

b) 1,3,4,5

c) 1,2,4,5

d) 1,2,3,5

e) 1,2,3,4

ANS: E

61. Era de aur a modelului suedez, care a permis Suediei sa treca de la saracie la bunastare a fost marcata de urmatoarele etape:

1. prosperitatea suedeza a inceput cu reforma in agricultura prin stimularea de catre stat a fermierilor;

2. ridicarea calitatii ofertei suedeze pe piata mondiala a facut ca balanta comerciala sa fie

mereu excedentara;

3. inregistrarea unor rezerve valutare impresionante;

4. neimplicarea statului in regimul de protectie sociala;

5. distribuirea inegala in societate a fondurilor destinate asigurarii unei vieti decente.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale erei de aur a modelului suedez:

a) 1,3,5

b) 1,2,3

c) 2,3,4

d) 1,4,5

e) 1,2,5

ANS: B

62. Cultura manageriala suedeza a devenit deosebit de performanta datorita urmatorilor factori:

1. orientarea firmelor spre piata internationala;

2. situarea in centrul atentiei a resursei umane inalt calificate;

3. scaderea calitatii ofertei suedeze;

4. incurajarea creativitatii;

5. promovarea inovatiei.

Care din combinatiile de mai jos constituie factori de performanta a culturii manageriale suedeze:

a) 1,2,3,5

b) 1,2,4,5

c) 2,3,4,5

d) 1,3,4,5

e) 1,2,3,4

ANS: B

63. Trasatura specifica a Suediei in relatiile cu Uniunea Europeana o constituie:

a) atitudinea deschisa si comunicativa;

b) descentralizarea puternica;

c) atitudinea retinuta, restransa a neutralitatii sale traditionale;

d) colaborarea economica;

e) armonizarea in plan cultural cat si in cel managerial.

Indicati care din variante reprezinta raspunsul corect?

ANS: C

64. Managementul macroeconomic suedez prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. elaboreaza politici corespunzatoare de sustinere a fiecarui obiectiv si programe de

reconversie profesionala rapida, de recalificare si de stimulare a mobilitatii geografice;

2. controleaza inflatia prin indexarea anuala a preturilor si cresterea salariilor medii reale ale lucratorilor;

3. se bazeaza pe o foarte puternica influenta a sindicatelor;

4. armonizeaza in interior politica economica cu cea sociala;

5. evita actionarea in spiritul unui pragmatism organizational.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi caracteristice managementului macroeconomic

suedez:

a) 2,3,4,5

b) 1,3,4,5

c) 1,2,3,5

d) 1,2,4,5

e) 1,2,3,4

ANS: E

65. In intreprinderile suedeze contemporane sunt utilizate urmatoarele metode manageriale:

1. managementul prin proiecte;

2. managementul prin bugete;

3. managementul pe produs;

4. managementul pe baza de rezultate;

5. managementul pe baza de sistem.

Care din combinatiile de mai jos intra in categoria metodelor manageriale ce sunt utilizate de

intreprinderile suedeze:

a) 1,2,4

b) 1,3,4

c) 2,4,5

d) 1,4,5

e) 3,4,5

ANS: B

66. Se constituie ca preocupari majore ale managerilor suedezi:

1. evitarea starilor conflictuale;

2. asigurarea "pacii sociale";

3. promovarea relatiilor industriale;

4. promovarea individualismului;

5. mentin calitatea relatiilor dintre forta de munca si cei care o utilizeaza.

Care din variantele de mai jos constituie preocupari majore ale managerilor suedezi:

a) 1,3

b) 1,5

c) 2,3

d) 1,2

e) 4,5

ANS: D

67. Managerii suedezi promoveaza un pragmatism organizational rar intalnit, in sensul ca:

a) isi asuma responsabilitatile pe care le incumba pozitia pe care o detine;

b) aplica cu succes principiul delegarii de autoritate si descentralizarii deciziei;

c) isi concentraza energiile creative pe amplificarea capacitatii concurentiale prin realizarea

unui raport calitate/pret al ofertei si al unui timp producator mai redus, regasit in

productivitate;

d) evita delegarea de autoritate si descentralizarea deciziei;

e) asumarea responsabilitatilor este guvernata de o etica profesionala si un mod deosebit de

cea a afacerilor care dau continutul intregului proces.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a pragmatismului organizational practicat de managerii suedezi?

ANS: D

68. Principalele trasaturi ale raporturilor management - sindicate din Suedia sunt:

a) miscarea sindicala este organizata pe centrale diferite pentru muncitori si functionari;

b) Confederatia Generala a Muncii este cea mai mare organizatie sindicala;

c) managementul de varf si conducatorii din departamentele ministeriale pot fi membri in

organizatiile de sindicat, cu conditia sa vizeze interesele muncitorilor;

d) sindicatele mentin calitatea relatiilor dintre forta de munca si cei care o utilizeaza precum si

bunastarea si securitatea tuturor membrilor societatii;

e) managementul de varf (directorii generali si directorii executivi) si conducatorii din

departamentele ministeriale nu pot fi membri in organizatiile de sindicat.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a raporturilor management - sindicate in

sistemul relational suedez?

ANS: C

69. Stilul de management practicat in intreprinderile spaniole se caracterizeaza prin relatiile

semnificative care se stabilesc intre stil si afaceri si este format din urmatoarele componente:

a) metode de stabilire a criteriilor de apreciere performantelor;

b) tacticile de delegare;

c) sistem educational complex si diversificat;

d) metodele de punere de acord a necesitatilor personalului cu realizarile obtinute;

e) metodele de realizare in practica a rolului de manager- om de afaceri.

Care din variantele prezentate nu constituie componenta a stilului de management practicat in

intreprinderile spaniole?

ANS: C

70. Principalele trasaturi ale practicii de management spaniol sunt:

a) orientarea spre performanta, prin centrare pe oameni, intreaga politica sociala fiind dirijata

spre realizarea unei productii de calitate si eficienta sporite;

b) situarea criteriului de competenta si valoare la baza procesului de promovare si salarizare;

c) dezvoltarea functiei de control, cu accent pe controlul calitatii totale;

d) acordarea unei maxime receptivitati ideilor noi, creativitatii si inovatiilor;

e) tratarea sistemului informational ca factor secundar de dezvoltare si succes a

intreprinderilor spaniole.

Care din variantele prezentate constituie trasatura a practicii de management spaniol?

ANS: E

71. In contextul spaniol, relatiile management - sindicate se caracterizeaza printr-un nivel ridicat al conflictelor generat de:

1. lipsa de reforme legislative in domeniu;

2. nivelul scazut al increderii dintre manager si salariati;

3. prezenta unor insuficiente in domeniul managementului participativ;

4. insatisfactia sindicatelor in negocierile patronat - sindicate;

5. nemultumirea angajatilor.

Care din urmatoarele variante constituie stari generatoare de conflicte in contextul spaniol:

a) 1,2

b) 2,3

c) 3,4

d) 1,5

e) 2,4

ANS: B

72. In Italia activeaza trei mari categorii de firme:

1. grupul marilor companii private;

2. companiile holding proprietate de stat, cu un mare numar de angajati;

3. intreprinderile mici;

4. identitatea nationala a marilor companii;

5. intreprinderile mici si mijlocii.

Care din combinatiile de mai jos precizeaza cele trei mari categorii de firme care activeaza in

Italia:

a) 1,2,4

b) 1,2,3

c) 1,2,5

d) 2,3,4

e) 2,4,5

ANS: B

73. In Italia exista doua categorii de manageri fiecare avind un comportament specific si anume:

1. manageri care dirijeaza activitatea intreprinderilor proprietate de stat, cu un comportament care tine seama de exigentele si atitudinile oficialitatilor si concorda cu problemele de natura politica;

2. managerii din cadrul companiilor private;

3. manageri ai marilor intreprinderi a caror selectie se face din randul specialistilor cu studii

superioare;

4. manageri ai micilor intreprinderi proveniti dintre membrii familiei proprietare;

5. manageri ai intreprinderilor mici si mijlocii.

Specificati care sunt cele doua categorii de manageri din Italia:

a) 1,2

b) 3,4

c) 2,3

d) 2,5

e) 1,4

ANS: A

74. Potrivit unui sistem de piete deschise si concurentiale in dezvoltarea si consolidarea capacitatii firmelor est-europene, actiunea vizeaza urmatoarele directii:

a) promovarea comertului interior;

b) accelerarea adaptarii intreprinderii la schimbarile structurale;

c) incurajarea unui mediu favorabil initiativei si dezvoltarii afacerilor;

d) dezvoltarea cooperarii intre intreprinderi;

e) favorizarea unei exploatari mai bune a potentialului si politicilor de inovare, cercetare si

dezvoltare tehnologica.

Care din variantele prezentate nu constituie particularitate a sistemului de piete deschise si

concurentiale in dezvoltarea si consolidarea capacitatii firmelor est-europene?

ANS: A

75. "Efectul de aderare la Uniunea Europeana" reprezinta:

a) ansamblul consecintelor dorite si nedorite, directe sau indirecte pe care le genereaza

actiunile umane intentionale, individuale si colective in procesul de aderare la Uniunea

Europeana;

b) costul aderarii cu intreaga trena de consecinte dorite de natura sa implineasca viata si sa

asigure bunastare, sanatate, liniste si siguranta;

c) orientarea internationala a programelor ce vizeaza tehnologia, serviciile de indrumare si

consultanta;

d) acordarea unui sprijin direct intreprinderilor exportatoare, prin furnizarea de informatii

asupra pietelor straine;

e) procesul de aderare la Uniunea Europeana, consultanta, asistenta pentru stabilirea de

contacte in strainatate.

Indicati varianta de raspuns corecta.

ANS: A

76. Caracteristicile afacerilor nord-americane pot fi sistematizate astfel:

a) afacerea reprezinta un produs nou, insotit de o serie de riscuri care pot fi prevenite numai

pe baza credibilitatii reciproce;

b) considerata ca o "aventura", afacerea se deruleaza, de obicei, pe termene scurte;

c) ca produs, afacerea se elaboreaza impreuna cu clientul, in care scop este nevoie de o

anumita baza-standard de date;

d) vanzarea afacerii se face de catre o persoana juridica, care tine seama de "rolul" fiecarui

"actor al afacerii";

e) considerata ca o "aventura", afacerea se deruleaza, de obicei, pe termene medii si lungi.

Care din variantele prezentate nu constituie caracteristica a afacerilor nord-americane?

ANS: B

77. Prima particularitate a contextului S.U.A in mediul afacerilor se regaseste in cele ce urmeaza:

a) dimensiunea mica a pietei externe;

b) dimensiunea mare a pietei externe;

c) dimensiunea mare a pietelor interne si externe;

d) dimensiunea mare a pietei interne;

e) dimensiunea redusa a contextului strategic.

Indicati care este prima particularitate a contextului S.U.A in mediul afacerilor?

ANS: D

78. In alegerea strategiei concurentiale in cadrul firmelor nord-americane sunt vizate doua

probleme majore:

1. atractivitatea ramurilor de activitate din punctul de vedere al profitabilitatii pe termen lung si factorii care o determina;

2. analiza mediului;

3. implementarea strategiei;

4. controlul strategic;

5. factorii determinanti ai pozitiei concurentiale relative dintr-o ramura economica.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua probleme majore vizate de firmele nordamericane in alegerea strategiei concurentiale:

a) 1,2

b) 1,5

c) 2,3

d) 3,4

e) 2,5

ANS: B

79. In intreprinderile nord-americane se practica urmatoarele tipuri de structuri organizatorice:

1. structura organizatorica functionala;

2. structura organizatorica pe produs;

3. structura organizatorica teritoriala;

4. structura organizatorica manageriala;

5. structura organizatorica matriceala;

6. structura de tip retea;

7. structura organizatorica complexa;

8. structura organizatorica familiala.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta tipuri de structuri organizatorice in intreprinderile

nord-americane:

a) 1,2,5,6,7,8

b) 1,2,3,5,6,8

c) 1,4,5,6,7,8

d) 3,4,5,6,7,8

e) 2,4,5,6,7,8

ANS: B

80. In S.U.A. intreprinderea proprietate personala prezinta urmatoarele particularitati:

a) este tipul cel mai raspandit de intreprindere in S.U.A.;

b) reprezinta cea mai simpla forma de organizare a afacerilor;

c) se caracterizeaza prin faptul ca proprietarul este unul singur care exercita un control

complet asupra operatiunilor si care poarta raspunderea pentru datoriile si obligatiile

intreprinderii;

d) acest tip de intreprindere se regaseste in agricultura, servicii si comertul cu amanuntul;

e) are dimensiuni mari, este putin profitabila, prezinta o flexibilitate ridicata, costurile

constante sunt reduse si dovedeste receptivitate mare fata de inovatii.

Care din variantele prezentate nu constituie particularitate a intreprinderilor proprietate personala

din S.U.A.?

ANS: E

81. Intreprinderile din S.U.A., alaturi de obiective strategice si tactice din domeniul economic,

includ si obiective de natura sociala:

1. practicarea unei informari corecte privitoare la calitatea si conditiile de utilizare a

produselor;

2. conceperea de masuri orientate spre protejarea mediului inconjurator;

3. asigurarea unui comportament nediscriminator in relatiile cu partenerii de afaceri;

4. oferirea de bune conditii pentru comunitatea in care functioneaza intreprinderea;

5. prin vanzarea actiunilor de care dispun proprietarii, se asigura transferul proprietatii asupra

corporatiei.

Care din variantele de mai jos constituie obiective de natura sociala ale intreprinderilor din S.U.A:

a) 1,2,3,4

b) 1,2,3,5

c) 2,3,4,5

d) 1,3,4,5

e) 1,2,4,5

ANS: A

82. Referitor la activitatea de responsabilitate sociala, legislatia S.U.A. include urmatoarele

prevederi:

a) precizeaza ansamblul obligatiilor fata de salariatii altor intreprinderi;

b) piata concurentiala sa asigure o alocare judicioasa a resurselor;

c) solicita ca firmele sa intreprinda activitati de responsabilitate sociala

d) functionarea eficienta a institutiilor publice;

e) implica reprezentatii delegati de guvernele statelor membre.

Care este principala prevedere legislativa referitor la responsabilitatea sociala a organizatiei din

S.U.A.?

ANS: C

83. In constituirea si realizarea intreprinderii suple, ca intreprindere nord-americana a viitorului,

necesitatile si interesele principalelor elemente componente se confrunta astfel:

1. salariatii isi apara siguranta postului ocupat, iar rezolvarea consta in mutarea accentului si interesului individual de la post la cariera;

2. activitatile sau functiunile sunt diminuate sub aspectul specificitatii si importantei, stare conflictuala ce se solutioneaza prin repartizarea specialistilor functionali in echipe

multifunctionale;

3. obstacolul generat de tendinta spre autonomie a companiilor componente se poate raporta printr-o rationala diviziune a muncii intercompaniilor implicate;

4. proportia intreprinderilor dinamice scade o data cu varsta lor;

5. coeficientul de creare a locurilor de munca de catre intreprinderile dinamice mici este

superior coeficientului de creare a locurilor de munca de catre intreprinderile mari.

Care din variantele de mai jos prezinta necesitatile si interesele principalelor elemente componente in constituirea si realizarea intreprinderilor suple:

a) 1,2,3

b) 1,3,5

c) 2,3,4

d) 2,3,5

e) 1,2,4

ANS: A

84. In S.U.A. principalele trasaturi ale intreprinderilor dinamice sunt:

a) intensitatea redusa a cheltuielilor si activitatilor de cercetare-dezvoltare a intreprinderilor dinamice;

b) numarul si procentul intreprinderilor dinamice mici sunt net superioare intreprinderilor

dinamice mari;

c) intreprinderile dinamice se regasesc la toate sectoarele economiei;

d) intre tari exista mari diferente in ceea ce priveste ramurile in care se constata o pondere mai

mare a intreprinderilor dinamice;

e) procentul locurilor de munca create de ele este net superior procentului lor in total firme.

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a intreprinderilor dinamice?

ANS: A

85. Factorii favorizanti cresterii functionalitatii si eficientei managementului intreprinderilor nordamericane sunt:

1. ritmul intens al conceperii si implementarii progresului stiintifico-tehnic;

2. ridicarea substantiala a nivelului de pregatire a resurselor umane;

3. interventia statului in vederea crearii unui mediu favorizant intreprinderilor nationale, care

se intensifica in conditiile unei evolutii economice complexe interne si internationale;

4. terorismul mondial;

5. dezvoltarea internationalizarii activitatilor economice si integrarii la scara regionala si de

mapamond in contextul globalizarii mondiale.

Care din variantele de mai jos prezinta factori favorizanti ai cresterii si eficientei managementului

intreprinderilor nord-americane:

a) 1,2,3,4

b) 1,2,3,5

c) 2,3,4,5

d) 1,3,4,5

e) 1,2,4,5

ANS: B

86. Cateva laturi formative ale managementului firmei nord-americane se impun a fi retinute:

a) se urmareste se dezvolte potentialul creativ al personalului firmelor concurente;

b) se asigura climatul de incredere capabil sa contribuie la invatarea din greseli, precum si din

solutionarea problemelor;

c) se influenteaza comportamente ce vizeaza cresterea nivelului de pregatire a salariatilor,

tratati ca vector principal al dezvoltarii intreprinderii;

d) se accentueaza asupra functiei educationale a managementului care asigura trecerea de la

pozitia de salariati competenti la pozitia de organizatie competenta;

e) se manifesta in organizatia bazata pe cunostinte, respectiv firma care se concentreaza

asupra perfectionarii salariatilor, pe care ii orienteaza spre inovare, anticipare si pregatire a

viitorului.

Care din variantele prezentate nu constituie latura formativa a managementului firmei nordamericane?

ANS: A

87. Principalele trasaturi economice care se constituie ca definitorii pentru S.U.A. sunt:

1. piata interna a S.U.A. este foarte mare;

2. existenta unui puternic sector bancar;

3. are la baza o legislatie cuprinzatoare foarte bine pusa la punct;

4. existenta unui sector bancar deficitar;

5. piata externa a S.U.A. este foarte mare.

Care sunt principalele trasaturi economice definitorii pentru S.U.A.:

a) 1,2,3

b) 2,3,4

c) 3,4,5

d) 1,2,5

e) 2,3,5

ANS: A

88. Potrivit incadrarii cuadrodimensionala a lui Hofstede, S.U.A. se caracterizeaza prin:

a) individualism pronuntat;

b) distanta fata de putere redusa;

c) colectivism pronuntat;

d) valoare medie raportata la dimensiunea evitarii incertitudinii;

e) masculinitate pronuntata.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: C

89. Implicarea redusa a salariatilor in problemele organizatiei din S.U.A. conduce la:

1. atitudine pasiva in munca;

2. dezinteres in realizarea obiectivelor organizatiei;

3. redefinirea finalitatii intreprinderii;

4. noua stabilitate economica;

5. neutralizarea potentialului creativ al personalului in favoarea organizatiei in ansamblul sau.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta efecte negative asupra bunului mers al organizatiei din

S.U.A.:

a) 1,2,5

b) 1,2,4

c) 1,4,5

d) 1,3,5

e) 3,4,5

ANS: A

90. Sistemul de planificare strategica a resurselor umane din firmele americane prezinta

urmatoarele componente:

a) formularea strategiei, in care se urmareste sa se asigure o sinergie intre scenariul strategic si

resursele umane;

b) precizarea contributiei resurselor umane la formularea strategiei;

c) validarea functionala a resurselor umane, cu ajutorul unor analize detaliate, specifice;

d) consolidarea functionala a resurselor, prin care se urmareste a se asigura coerenta

sistemelor de gestiune a resurselor umane si a se elabora o strategie globala in acest

domeniu;

e) formularea strategiei, in care se urmareste sa se asigure o sinergie intre scenariul strategic si resursele materiale.

Care din variantele prezentate nu constituie componente ale sistemului de planificare strategica a resurselor umane din firmele americane?

ANS: E

91. Relatiile interpersonale in contextul japonez au la baza conceptul AMAE care semnifica:

a) intreprinderea este considerata ca fiind un bun comun;

b) stare specifica de dependenta si intrajutorare intre membrii unei colectivitati;

c) lipsa intrajutorarii intre membrii unei colectivitati;

d) intregul este suma partilor;

e) capitalul este in serviciul muncii.

Indicati varianta care semnifica conceptul AMAE in contextul japonez privind relatiile

interpersonale?

ANS: B

92. Ca principale modalitati de actiune guvernamentala pentru protejarea industriilor si comertului japonez mentionam:

1. formarea de carteluri pentru obtinerea de produse complexe la preturi competitive pe piata

externa;

2. reducerea capacitatilor de productie excedentare prin stimulente financiare si de alta natura;

3. cresterea surplusului de forta de munca din anumite sectoare prin implicarea organelor

guvernamentale in transferarea sa in companiile aflate in expansiune;

4. selectia firmelor care este necesar sa supravietuiasca datorita importantei lor pentru

economia nipona;

5. finantarea unor activitati de cercetare dezvoltare;

6. finantarea programelor de pregatire si reprofilare a muncitorilor.

Care din variantele de mai jos constituie modalitati de actiune guvernamentala pentru protejarea

industriilor si comertului japonez:

a) 1,2,4,5,6

b) 1,3,4,5,6

c) 1,2,3,5,6

d) 1,2,3,4,5

e) 1,2,3,4,6

ANS: A

93. Fundamentarea si adoptarea deciziilor prin consens in managementul japonez reprezinta:

a) modalitatea cea mai specifica si eficace de exercitare a managementului japonez;

b) formularea propunerii decizionale;

c) vehicularea si dezbaterea propunerii decizionale;

d) aprobarea deciziei;

e) filozofia managementului si culturii organizationale.

Care din variantele prezentate defineste fundamentarea si adoptarea deciziilor prin consens in

managementul japonez?

ANS: A

94. G. Hofstede caracterizeaza contextul japonez astfel:

a) prin raportarea la distanta fata de putere, aceasta este spre mare;

b) prin prisma controlului incertitudinii contextul japonez se caracterizeaza printr-un grad

ridicat de intensitate;

c) sub aspectul orientarii catre sine sau catre colectivul din care face parte domina

manifestarea catre colectivism;

d) din punctul de vedere al dimensiunii masculinitate/feminitate, societatea japoneza se

caracterizeaza prin feminitate;

e) din punctul de vedere al dimensiunii masculinitate/feminitate, societatea japoneza se

caracterizeaza prin masculinitate.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: D

95. Specificitatea nipona in organizarea structurala si in utilizarea eficienta a personalului se

manifesta si rezulta din primatul acordat acestuia, dupa cum urmeaza:

a) intreprinderea in Japonia este considerata ca fiind angajaŃii;

b) filozofia managementului si culturii organizaŃionale pe care se bazeaza organizarea

structurala a intreprinderilor japoneze pleaca de la munca in echipa, in care predomina

normele privind armonia si grupismul;

c) executanŃii nu participa la soluŃionarea problemelor importante;

d) unele principii de organizare structurala imprumutate din managementul american au fost

adaptate la specificul cultural japonez;

e) executanŃii nu participa la soluŃionarea problemelor importante;

f) sistemul de inregistrare a sugestiilor influenŃeaza climatul organizaŃional general din

intreprinderile japoneze ceea ce este de natura sa dezvolte increderea si comunicarea intre

departamente, precum si intre manageri si subordonaŃi.

Identificati varianta incorecta de raspuns.

ANS: C

96. La baza strategiilor intreprinderilor japoneze sunt asezate urmatoarele principii fundamentale:

1. preocuparea de supravietuire in perspectiva unei cresteri continue, fara sa se adapteze

pretul la piata, ci de reducere permanenta a pretului si in felul acesta sa se faca presiuni

asupra cresterii cererii, cu urmari favorabile asupra cresterii continue a activitatii

productive desfasurate;

2. extinderea si permanentizarea interesului pentru activitatile concurentilor;

3. crearea si exploatarea maxima a unui avantaj concurential;

4. preocuparea de supravietuire in perspectiva unei cresteri continue, prin cresterea

permanenta a pretului;

5. conceperea unei strategii financiare si a unei politici de personal in acord cu orientarea

catre crestere si competitivitate.

Care din variantele de raspuns prezinta principiile fundamentale care stau la baza strategiilor

intreprinderilor japoneze:

a) 1,2,3,4

b) 2,3,4,5

c) 1,3,4,5

d) 1,2,3,5

e) 1,2,4,5

ANS: D

97. Managementul intreprinderilor japoneze porneste in principal de la urmatoarele premise si

convingeri:

1. succesul pe o piata in crestere rapida se masoara in principal prin ponderea de piata

ocupata;

2. investitiile trebuie sa urmeze, daca este posibil chiar sa preceada, cresterea pietei, indiferent care ar fi impactul pe termen scurt asupra profitului;

3. reducerea capacitatii de productie excedentara;

4. pretul este principalul instrument concurential pentru a cuceri sau a pastra o parte din piata, din care cauza el trebuie sa se bazeze pe costuri reduse;

5. mediul european al afacerilor a influentat si influenteaza orientarile si atitudinile din

domeniul managementului.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta premise si convingeri ale managementului

intreprinderilor japoneze:

a) 1,2,4

b) 1,4,5

c) 1,3,5

d) 3,4,5

e) 1,3,4

ANS: A

98. Metoda rotatiei posturilor, ca modalitate principala de pregatire a personalului din

intreprinderile japoneze, prezinta numeroase avantaje:

a) pregatirea personalului nu este orientata spre specializare;

b) cunoasterea temeinica si cuprinzatoare a intreprinderii;

c) constituirea rezervei de cadre de conducere generaliste, cu o bogata experienta si larga

perspectiva;

d) dezvoltarea relatiilor de prietenie in cadrul intreprinderii, consolidarea grupurilor de lucru;

e) extinderea actiunilor de experimentare a calitatilor personalului, ca baza a procesului de

rotatie si promovare a salariatilor intreprinderii.

Care din variantele prezentate nu constituie un avantaj al metodei de rotatie a posturilor?

ANS: A

99. Relatia management - sindicate in intreprinderea japoneza prezinta urmatoarele particularitati:

1. organizarea sindicatelor nipone este centrata pe profesii si nu pe intreprindere;

2. intre sindicat si management predomina dialogul cu ajutorul caruia se procedeaza la

acorduri si previziuni referitoare la intreprindere;

3. componenta esentiala a negocierilor o vizeaza salariile, discutiile au loc in luna mai, se

desfasoara intre liderii sindicali si compartimentul personal, iar, in caz de necesitate

intervine conducerea superioara a intreprinderii;

4. organizarea sindicatelor nipone este centrata pe intreprindere si nu pe profesii;

5. demonstratiile sindicale au loc in pauzele de masa; se striga lozinci sau se defileaza pe

culoare si pe caile de acces interioare cu pancarde de protest;

6. de mentionat, in mod special, ca sindicatele au in permanenta in vedere interesele

intreprinderii, pe termen lung, prin apelarea la acorduri rationale si eficiente privind

salarizarea si conditiile de munca ale salariatilor.

Care din variante de mai jos constituie particularitati ale relatiei management - sindicate in

intreprinderea japoneza:

a) 2,3,4,5,6

b) 1,2,3,4,5

c) 1,3,4,5,6

d) 1,2,4,5,6

e) 1,2,3,4,6

ANS: A

100. Kaizen este un termen managerial utilizat curent in managementul japonez, care sintetizeaza:

a) probleme care sunt de competenŃa gandirii creatoare de tip managerial;

b) esenŃa managementului japonez si vizeaza perfecŃiunea continua a managementului si a activitaŃilor firmelor, a ideilor personalului inclusiv a managerilor si a ucenicilor lor;

c) vizeaza perfecŃiunea continua a managementului si a activitaŃilor firmelor, a ideilor

personalului inclusiv a managerilor si a ucenicilor lor;

d) esenŃa managementului francez si vizeaza perfecŃiunea activitaŃilor firmelor, a ideilor

personalului inclusiv a managerilor;

e) esenŃa managementului nipon si care nu vizeaza perfecŃiunea continua a managementului si

a activitaŃilor firmelor, a ideilor personalului inclusiv a managerilor si a ucenicilor lor.

Care din variantele prezentate constituie definitia conceptului Kaizen?

ANS: B