Legatura intre stilul de conducere si eficienta - stiluri EFICIENTE sau INEFICIENTE

a) Stilul autoritar este cel in care angajatii nu sunt consultati aproape in nici o privinta la luarea hotararilor, iar in cazul in care li se da o sarcina nu sunt intrebati cu cine ar dori sa lucreze.

b) Stilul democratic este cel in care angajatii sunt consultati in luarea hotararilor, iar daca li se da o sarcina li se permite sa-si aleaga colaboratorii.

c) Stilul permisiv este cel in care predomina rutina, angajatii nu sunt consultati dar nici nu se iau hotarari importante, iar activitatile "merg de la sine".

Legatura stil-eficienta

pe termen scurt, liderii care au avut un stil de conducere democratic sau autoritar au obtinut o productivitate buna de la angajati, pe cand liderii cu stil permisiv au obtinut o productivitate slaba.

satisfactia angajatilor este mai ridicata in cazul stilului democratic, angajatii fiind mai prietenosi si mai orientati spre grup;

in cazul stilului de conducere autoritar, se inregistreaza conflicte in colectivul de lucru si un stres mai pronuntat ( agresivitate ascunsa);

eficienta stilului autoritar se mentine numai daca e completata cu un control sever; atunci cand liderul autoritar paraseste locul de munca, lucrul inceteaza, ceea ce nu s-a intamplat cu grupurile experimentale conduse democratic sau laissez-faire.

Stiluri EFICIENTE:

Stilul metodic (apeleaza la metode moderne de management, la stiinta, tehnologie  si inovare);

Stilul umanist (acorda prioritate resurselor umane, ceea ce garanteaza eficienta);

Stilul tehnicist (acorda prioritate productiei, dar intr-o maniera fundamentala cautand totdeauna solutii rationale pentru probleme tehnice; subalternii inteleg caracterul de necesitate al masurilor adoptate);

Stilul moderat (echilibru intre productie si cerintele oamenilor, colaborand cu subalternii).

Stiluri INEFICIENTE:

Stilul dezinteresat (indiferenti fata de productie, fata de oameni, fata de rezultate) ceea ce conduce la pierderea interesului oamenilor pentru productie;

Stilul paternalist (managerul exagereaza preocuparea pentru oameni, asemanator celui intalnit in relatia parinti - copii, acest stil reduce interesul participativ al subordonatilor si ii desresponsabilizeaza);

Stilul abuziv (centreaza interesul spre productie, fata de subordonati fiind distant sau chiar dezinteresat; el poate genera tensiuni si conflicte, datorita rezistentei tacite a subalternilor fata de solicitarile exagerate);

Stil indecis (managerul -  bazat pe exagerarea echilibrului intre cele doua categorii de interese - rezultate si oameni; manifesta prudenta exagerata; lipsa de fermitate in decizie).

III. Tipul de motivare, comunicare si cooperare

Stilul de conducere este impartit in 4 categorii:

stil foarte autoritar;

stil autoritar - binevoitor;

stil participativ - consultativ;

stil extrem de participativ.

Rolurile si competentele leadershipului trebuie dezvoltate, invatate si perfectionate pentru ca acestea sa raspunda cu success complexitatii lumii reale, si care ar fi cel mai potrivit loc pentru a realiza acest lucru daca nu scoala. Datorita impredictibilitatii lumii si a limitelor rationalitatii umane, este mai bine ca pentru inceput sa se formeze capacitatea oamenilor (in acest caz a elevilor), pentru ca mai apoi  acestia sa fie incurajati sa-si dezvolte  anumite mijloace de a utiliza aceste capacitati. In acest sens, scoala este locul potrivit pentru formarea acestor capacitati prin intermediul trainingurilor  pe leadership.

Lucrare: Plan de asigurare a calitatii Referat: Contract de finantare nerambursabila

In zilele noastre, companiile se asteapta ca elevii sa iasa de pe bancile scolii inarmati cu toata experienta si cunostintele necesare pentru a putea conduce compania respectiva  pe culmile succesului. Asa cum bine se stie , la nivelul pietei exista o penurie de leaderi, insa aceia care isi perfectioneaza competentele  in domeniul  leadershipului  vor avea oportunitatea sa-si construiasca  o cariera de success, pentru ca cei  ce isi asuma un rol de leader vor avea de parcurs o calatorie anevoioasa , dar plina de satisfactii.

Thomas J. Sergiovanni aspunea ca "dorinta de a imbunatatii performantele scolare a dus la

leadership birocratic (care se concentreaza pe rezultate ce urmeaza a fi monitorizate si evaluate

leadership vizionar (care se concentreaza pe motivarea oamenilor prin necesitatea schimbarii)

leadership antreprenorial (care se concentreaza pe competitia de pe piata)",  dar niciunul dintre aceste tipuri de leadership  nu este recomandat a fi folosit in scoli.

Aici, Leithwood a remarcat foarte bine ca organizarea scolara de viitor o reprezinta " comunitatea educationala de mare incredere", care se bazeaza pe combinarea necesitatii mentinerii  scopului central al invatarii cu  necesitatea de a da rezultate. Cu alte cuvinte, elevii si profesorii ar trebui invatati cum sa perfectioneze capacitatile leadershipului transformational.

Leadershipul transformational

Cele patru dimensiuni ale leadershipului transformational :

      ●  Inspiratia: motivarea urmasilor si comunicarea optimismului in ceea ce priveste scopurile  viitoare.

Individualismul concentrare pe nevoile individuale ale urmasilor.

Stimularea intelectuala: influentarea gandirii si imaginatiei urmasilor.

       ●  Influenta idealizata: comunicarea si construirea unui angajament emotional fata de viziune.

Cu alte cuvinte practici ale  leadershipului care pot avea o influenta puternica asupra  dezvoltarii unei persoane includ stimularea intelectuala , oferirea unui suport individual si a unei viziuni cu care urmasii sa se identifice.

Stilul de conducere trebuie sa fie adaptat la "varsta" si caracteristicile grupului de lucru.
Astfel, putem considera doua stiluri : orientat spre sarcina (liderul are capacitatea de a defini din punct de vedere cognitiv situatia, de a stabili si formule obiective credibile, de a sintetiza problemele ivite in cursul procesului de lucru); si orientat spre relatii (liderul constituie un liant pentru grupurile informale de angajati, este un factor cheie in prevenirea eventualelor conflicte).
In aceasta ordine de idei, Blanchard si Hersey sugereaza ca acordul dintre stilul de conducere si nevoile grupului este determinat de gradul de maturitate al respectivului grup

Astfel, membrii unui grup imatur vor avea rezultate mai bune cu un lider orientat spre sarcina. Pe masura ce grupul se maturizeaza liderul poate sa adopte un stil caracterizat simultan de ambele orientari. In grupurile cu o maturitate medie e mai eficient stilul orientat spre relatii, in timp ce pentru grupurile "imbatranite" cel mai potrivit este stilul laissez-faire (sau stilul cu scor scazut la ambele orientari.) Deci, pe toata durata vietii unui grup de munca, este indicat ca liderul sa adopte patru stiluri de conducere succesive, caracterizate de termenii : comunicare, persuasiune, participare si delegare.

Stiluri de conducere - Tannenbaum si Schmidt

Managerul ia decizii si le anunta;

Managerul ia decizii si le "vinde";

Managerul prezinta ideile si invita la intrebari;

Managerul prezinta o propunere de decizie care va fi dezbatuta

Managerul prezinta problema, asculta sugestiile, apoi decide;

Managerul defineste limitele si cere echipei/grupului sa decida;

Managerul permite echipei/grupului sa decida in limitele prescrise de constrangerile exterioare.

Stiluri de conducere - Blake si Mouton

Preocupatul

Motivantul

Pasivul

Asertivul

Administratorul

9,1 - nivelul rezultatelor ridicat, nivelul relatiilor scazut; acest tip de conducere este considerat ca  "orientat pe indeplinirea sarcinii" si personifica "spiritul antreprenorial"; este stilul 'asertiv'

1,9 - nivelul rezultatelor scazut, nivelul relatiilor ridicat - liderii isi incurajeaza oamenii, "grupul nu indivizii sunt cheia organizatiei" - este stilul 'preocupat'.

1,1 - nivelul rezultatelor scazut, nivelul relatiilor scazut - este modul pasiv de abordare, al celui care "s-a resemnat cu esecul" - este stilul 'pasiv'

5,5 - nivelul rezultatelor mediu, nivelul relatiilor mediu - acest nivel mediu semnifica ca "s-au gasit solutii satisfacatoare prin actiuni de echilibrare sau compromis" - este stilul numit 'administrativ'.

9,9 - nivelul rezultatelor ridicat, nivelul relatiilor ridicat - pentru acest tip de lider telul de baza il reprezinta "promovarea conditiilor care cuprind creativitate, morala si eficienta ridicata de catre echipe care actioneaza sinergic" - este, in fine, stilul 'motivant'.

Stiluri de conducere - Hersey si Blanch

1.Stilul "tutoral" ("Sell").

2.Stilul "mentoral" ("Participate")

3.Stilul "directiv" ("Tell")

4.Stilul "delegator" ("Delegate")