Independenta profesionala - piatra de incercare

Independenta este "piatra de incercare' a profesiei de auditor. De obicei, situatiile care implica adoptarea unor decizii etice sunt cele din zona "gri', in care nu exista un mod predefinit de a actiona. De exemplu, prin raportare la normele de conduita profesionala, este relativ usor de adoptat o decizie etica in conditiile unei oferte de audit al situatiilor financiare provenite de la compania in care este angajata sotia auditorului. Nu acelasi lucru se intampla in situatia in care oferta provine de la o companie in care actionarul majoritar este cel mai bun prieten al auditorului. in astfel de circumstante, auditorul trebuie sa-si exercite rationamentul profesional pentru a adopta o decizie etica. Astfel, in lipsa unui reper clar de actiune, independenta profesionala a auditorilor risca sa fie afectata ca urmare a unor presiuni externe.

Fara o independenta profesionala de necontestat, opinia auditorului ni, poate fi decat suspecta. Teoretic, factorii care permit determinarea gradului de independenta sunt: integritatea si obiectivitatea auditorului. Practic, intre independenta, integritate si obiectivitate exista o relatie de interdependenta.

Integritatea implica nu doar onestitate si desfasurarea corecta a activitatilor, ci si sinceritate. Normele de conduita etica adoptate de organismul profesiei contabile americane statueaza ca integritatea este o trasatura de caracter fundamentala pentru recunoasterea profesionalismului. Integritatea constituit calitatea din care deriva increderea publica si este criteriul fundamental pe care ui membru al profesiei il utilizeaza in judecarea deciziilor sale. De asemenea integritatea se refera la abilitatea unei persoane de a rezista presiunilor si de a f capabil sa-si pastreze independenta si obiectivitatea.

Obiectivitatea este atitudinea mentala de a privi toate aspectele relevanti ale unei probleme, este o calitate care da valoare serviciilor profesionistului. Obiectivitatea constituie o caracteristica distinctiva a profesiei, prin care se impune impartialitate si detasare de conflictele de interes. Respectare; independentei elimina relatiile care pot afecta obiectivitatea unui auditor ii indeplinirea responsabilitatilor sale profesionale.

Auditorii, ca si profesionistii din alte domenii, ofera clientilor lor servicii specializate bazate pe cunostintele si experienta lor profesionala. Clientii, precum; si ceilalti utilizatori, se bazeaza pe informatiile furnizate de auditori tocmai pentu ca ei cred ca auditorii prezinta integritate profesionala, independenta si obiectivitate. in mod cert, opinia unui auditor are o relevanta minora daca acest conditii nu sunt indeplinite.

Adesea, prin natura activitatii desfasurate, auditorii sunt pusi in situatii ii care se exercita presiuni diverse asupra lor. Aceste presiuni pot afecta obiectivitate! lor. Desi se face referire la lipsa unei prevederi explicite cu privire la ui comportament etic corespunzator in astfel de situatii, trebuie recunoscut faptul ca ni se poate si nu este practic sa se defineasca toate cazurile posibile care genereaza astfel de presiuni. Totusi, normele de conduita etica profesionala traseaza principiile universale si prezinta situatiile cu caracter general care pot ghida auditorul ii identificarea presiunilor si evitarea cazurilor de incompatibilitate cu principiile independenta, respectiv integritate si obiectivitate.

Spre exemplu, auditorii nu trebuie sa accepte sau sa ofere daruri sau servicii care ar putea avea o influenta semnificativa asupra judecatii profesionalei celor cu care intra in contact profesional. In schimb, valoarea de la care aceste daruri sau servicii sunt considerate ca fiind exagerate se stabileste in mod diferentiat, de la tara la tara. Cert este ca auditorii trebuie sa evite situatiile care ar discredita pozitia lor profesionala.

Codul de conduita etica profesionala prezinta o serie de situatii incompatibile cu imaginea de independenta a auditorului, cum ar fi:

detinerea unor actiuni in capitalul companiei client;

auditorul nu detine actiuni la clientul auditat, ci actiuni la o alta societate comerciala care a investit masiv in compania clientului auditat;

auditorul este garant al unui administrator al clientului sau situatia materiala a auditorului poate fi afectata in vreun mod oarecare de situatia materiala a clientului;

auditorul detine actiuni la o banca ce a acordat un imprumut semnificativ clientului auditat;

auditorul a contractat imprumuturi de la un client sau actionar al acestuia sau de la orice alta persoana care are un interes in compania auditata;

detinerea de actiuni la o societate in participatie care este asociata cu un client sau cu un angajat al clientului sau.

In plus, normele americane extind situatiile prezentate mai sus de la perioada acoperita de situatiile financiare auditate, la perioada in care misiunea de audit s-a desfasurat efectiv pana in momentul exprimarii opiniei in cadrul raportului de audit.

SEC precizeaza in propriile sale norme ca nu recunoaste independenta unui auditor daca acesta nu este de facto independent. Prevederile normelor sale merg chiar mai departe, stipuland ca independenta auditorului este prejudiciata inclusiv in situatiile in care, nu in mod necesar auditorul, dar o persoana apropiata acestuia are interese in compania auditata. Desi aparent, prevederile acestor norme dau impresia de derizoriu, ele nu fac decat sa sublimeze importanta acordata aparentei de independenta pe care auditorul trebuie sa o conserve. De exemplu, nici un partener din cabinetul de audit nu trebuie sa detina nici macar o singura actiune la compania auditata, sau la o alta societate cu care aceasta este asociata in vreun fel.

Referat: Riscul tehnico-inovativ Referat: Prezentarea societatii comerciale - obiectivele agentului economic

Este de asemenea interesanta prevederea normelor americane de audit conform careia, daca auditorul nu a incasat onorariile de la clientul sau dupa o perioada mai mare de un an, independenta auditorului este pusa sub semnul intrebarii. Se creeaza astfel impresia generala ca onorariile neincasate de auditor sunt privite ca un capital de lucra al clientului. Mai mult decat atat, in aceste conditii, se poate prezuma ca plata onorariilor pentru perioadele anterioare este conditionata de tipul opiniei reflectate in raportul auditorului.

Literatura de specialitate recomanda o serie de masuri care pot fi adoptate pentru a proteja independenta auditorului. Iata cateva dintre acestea:

comunicarea cu auditorul succesor;

rotatia personalului din echipa de audit;

transferul unor responsabilitati de audit catre sectorul public;

aplicarea unor referinte contabile general acceptate;

restrictionarea prestarii serviciilor de consultanta manageriala in paralel cu serviciile de audit in favoarea aceluiasi client.

Studiile realizate de Goldman, Barlev si Shockley au scos in evidenta serie de factori care au un impact semnificativ (negativ sau pozitiv) asupra imaginii de independenta a auditorului. Acesti factori pot fi sintetizati dupa cum urmeaza:

serviciile conexe furnizate, in special serviciile de consultant manageriala;

competitia in cadrul profesiei de audit;

perioada de timp in care auditorul presteaza servicii pentru acelasi client;

marimea cabinetelor de audit;

flexibilitatea standardelor contabile;

sanctiunile profesionale prevazute si severitatea aplicarii lor;

responsabilitatea auditorului fata de terti;

teama auditorului de a-si pierde clientela sau reputatia.

Serviciile conexe furnizate, in special serviciile de consultant manageriala. Este recunoscut ca, prin prestarea unor servicii de consultant manageriala, valoarea auditorului in fata clientului creste si, in consecinta, sporeste si dependenta clientului de auditor. Analizat dintr-o astfel de perspectiva, acei factor are un impact pozitiv asupra independentei auditorului. Pe de alta parte, prin prestarea unor servicii de consultanta manageriala, auditorul se implica in afacerii clientului sau₉ devenind astfel parte interesata. Mai mult decat atat, exista pericol conditionarii opiniei de audit de prestarea serviciilor de consultanta manageriala I scopul de a suplimenta veniturile auditorului. Din acest punct de vedere, este lesne de inteles ca prestarea serviciilor de consultanta manageriala are o influent negativa asupra independentei auditorului. Pentru a analiza cat mai corect acei factor trebuie sa se tina cont si de marimea cabinetului de audit.

Competitia in cadrul profesiei de audit De regula, acest factor est considerat ca avand o influenta negativa asupra independentei deoarece, in astfel de circumstante, auditorul este mai reticent in a formula o opinie nefavorabil clientului sau, Atitudinea auditorului pare sa fie justificata de faptul ca, pe o piata concurentiala, clientul ar putea gasi usor un alt auditor care sa-i servesc interesul. Pe de alta parte, efectul benefic al competitiei profesionale asupra imaginii de independenta consta in scurtarea perioadei de timp in care un auditii presteaza servicii pentru acelasi client.

Perioada de timp in care auditorul presteaza servicii pentru acelasi client. in masura in care un auditor presteaza servicii pentru acelasi client o perioada indelungata de timp, atunci el poate avea tendinta de a se identifica cu managementul companiei respective, atitudine care are consecinte negative asupra independentei sale. Rotatia cabinetelor de audit are un impact pozitiv asupra independentei auditorului, deoarece:

este verificata activitatea auditorului precedent;

se incurajeaza inovatiile in audit;

se descurajeaza munca de complezenta.

Efectele pozitive ale mentinerii unui auditor pe o perioada mai indelungata de timp constau in reducerea costului auditului si cresterea eficientei procesului de audit, deoarece auditorul isi cunoaste deja clientul respectiv foarte bine.

Marimea cabinetelor de audit Exista opinii potrivit carora cabinetele mari de audit au un grad de independenta mai mare in raport cu cabinetele mici de audit. Argumentele care sustin aceasta opinie sunt:

un cabinet mare nu este atat de dependent de un anumit client, deoarece onorariile percepute de la acesta reprezinta doar o mica parte din veniturile totale ale cabinetului;

spre deosebire de cabinetele mari, cabinetele mici de audit dezvolta relatii mai apropiate, mai personale, cu clientii lor, prin faptul ca presteaza in paralel si servicii conexe pentru clientii lor;

cabinetele mari au o mai buna compartimentare a functiilor lor si dispun de specialisti care pot fi rotiti in functie de necesitati.

In general, marimea cabinetelor de audit variaza de la dimensiuni foarte mici (cabinete individuale, de o persoana) pana la cabinete foarte mari (The Big Four). Desi interesant ca abordare, acest factor trebuie analizat in corelatie cu mediul concurential.

Flexibilitatea standardelor contabile. Se spune ca un sistem contabil flexibil il face pe auditor mai dependent de clientul sau, deoarece flexibilitatea contabila poate duce la inlocuirea unui auditor mai reticent fata de o solutie contabila adoptata de client, cu un alt auditor mai permisiv. Pe de alta parte, flexibilitatea sistemului contabil poate determina si o crestere a gradului de independenta a auditorului, deoarece, in viziunea exprimarii unei opinii fara rezerve, existenta tratamentelor alternative permite realizarea unui acord intre punctele de vedere ale auditorului si ale clientului cu privire la adoptarea unor anumite politici contabile. Cu alte cuvinte, tratamentele contabile alternative ofera solutii pertinente pentru respectarea imaginii fidele, ca baza pentru exprimarea unei opinii favorabile a auditorului.

Sanctiunile profesionale prevazute si severitatea aplicarii lor. Sa

observat ca existenta unui cod etic profesional sustine si intareste independenta auditorului. Totusi, mai mult decat atat, utilizatorii de informatii contabile vor sa aiba siguranta ca auditorul respecta codul respectiv. Aceasta siguranta apare atunci cand sanctiunile profesionale pentru abaterile de la prevederile codului etic profesional sunt puse in aplicare, generand o crestere a "costului nerespectarii' lor pentru orice auditor. Bineinteles, impactul pozitiv asupra independentei auditorului, generat de acest factor, depinde in mare masura inclusiv de sfera de aplicare a sanctiunilor profesionale si de severitatea acestora.

Responsabilitatea auditorului fata de terti. Se pare ca acolo unde exista posibilitatea ca utilizatorii informatiilor contabile auditate sa-1 faca raspunzator material pe auditor pentru eventualele sale culpe in indeplinirea mandatului sau, aceasta actioneaza ca un factor de stimulare a independentei. in aceasta privinta, exemplul practicilor din SUA este suficient de edificator, deoarece acolo un auditor poate fi pus sa plateasca toate pierderile suferite de utilizatorii informatiilor auditate, in masura in care se dovedeste ca auditorul a dovedit neglijenta profesionala sau rea-credinta.

Teama auditorului de a-si pierde clientela sau reputatia. Acest factor pare sa aiba un impact pozitiv asupra independentei auditorului, deoarece acesta se teme ca si-ar putea pierde reputatia (si, implicit, clientela) printr-o publicitate nefavorabila privind o prestatie neadecvata a serviciilor sale, ca urmare a nerespectarii principiului independentei. in timp ce reputatia auditorului este afectata imediat, pierderea clientelei are loc pe termen lung, deoarece in cele mai multe cazuri, in astfel de situatii auditorul urmareste sa compenseze pierderea reputatiei cu practicarea unor tarife mici si emiterea unor rapoarte de audit care sa-i satisfaca pe clienti. Astfel, structura clientelei se modifica in timp, declansand un cerc vicios, avand ca rezultat final discreditarea sa completa.

Aceasta analiza nu este nici exhaustiva si nici lipsita de controverse. Pentru oricare dintre acesti factori se pot gasi argumente pro si contra privind efectul lor asupra gradului de independenta a auditorilor. Analiza prezentata mai sus are ca obiectiv doar evidentierea complexitatii conceptului de independenta.