Asistenta sociala
Saracia si excluziunea socialaSARACIA SI EXCLUZIUNEA SOCIALA Fenomenul saraciei si disparitatile in veniturile populatiei Combaterea excluziunii sociale Categorii de persoane care necesita masuri speciale de protectie sociala Fenomenul saraciei si disparitatile in veniturile populatiei Tranzitia in Romania a fost insotita de o crestere exploziva a saraciei. In prima jumatate a anilor 90 saracia a crescut, iar la mijlocul ultimei decade a cunoscut o perioada scurta de declin. Totusi, incepand cu anul 1997 saracia a cunoscut o crestere atingand maximul perioadei in anul 2000 (35%). Incepand de atunci, dimensiunea saraciei a scazut ajungand la cea. 28,9% in anul Evolutia saraciei in Romania 2000-2005
Una dintre principalele caracteristici ale saraciei in Romania este profunzimea redusa, media veniturilor persoanelor sarace, fiind cu aprox. 22% mai mica decat pragul de saracie. Urmare politicilor sustinute ale Guvernului Romaniei dinamica saraciei a inregistrat o scadere constanta in ultimii ani, care s-a mentinut si in anul 2005. In perioada 2004 - 2007 se constata o stabilizarea a nivelului ratei saraciei relative in jurul intervalului de 18% – 19%, respectiv in anul 2004 rata saraciei relative inregistra o valoare de 17,9%, iar in anul 2006 aceasta se situa la valoarea de 18,6%, inregistrand totusi o usoara crestere fata de anul 2005 cand rata saraciei se situa in jurul valorii de 18,2%. In anul 2007, rata saraciei relativeare o scadere usoara fata de 2006 ajungand la nivelul de 18,5%. Combaterea excluziunii sociale Definitia procesului de excluziune sociala Excluziunea sociala este un termen mult mai vast decat saracia deoarece include nu numai lipsa mijlocelor materiale ci si imposibilitatea accesului la diverse retele sociale, economice, politice, culturale. Adoptarea in anul Analizand comparativ numarul de cereri de ajutor social se observa ca acestea au avut o tendinta de crestere pana la finele anului 2004, dupa care numarul a inceput sa scada ajungand la sfarsitul anului 2007 sub nivelul anului 2002 cu aproximativ 26%.
Unul dintre cele mai recente instrumente de realizare a obiectivelor strategice cuprinse in Planul National de Actiune Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale il constituie Legea nr.116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale. Obiectul legii il constituie garantarea accesului efectiv, in special al tinerilor, la drepturile fundamentale precum si instituirea unor masuri de prevenire si combatere a marginalizarii sociale si mobilizarea institutiilor cu atributii in domeniu. La elaborarea actului normativ au fost luate in considerare reglementarile comunitare in domeniu, respectiv Rezolutia nr.89/1031 a Consiliului ministrilor afacerilor sociale precum si Conventia OIM nr.117/1962 si Carta Sociala Europeana revizuita, ratificate de Romania. Pentru unitatea programelor antisaracie derulate de institutii ale administratiei centrale, locale si ale societatii civile, a fost infiintata Comisia Guvernamentala Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) - organism guvernamental aflat sub directa coordonare a primului ministru care a functionat pana in 2006 cand s-a infiintat Comisia Nationala privind Incluziunea Sociala in cadrul mecanismului national pentru promovarea incluziunii sociale in Romania . Saracia este redusa la un singur parametru, cel financiar. Pentru a combate excluziunea sociala nu este suficient doar suportul financiar, ci trebuie dezvoltat un larg complex de forme de suport. Alaturi de combaterea saraciei statul modern al bunastarii a dezvoltat un complex de activitati orientate spre promovarea incluziunii sociale. Obiectivul nu este numai eliminarea saraciei, ci mult mai amplu, construirea unei societati de coeziune, in care toti membrii sai sa duca o viata sociala prospera. Romania, alaturi de celelalte tari aflate in tranzitie prezinta o situatie diferita: Nu avem inca o economie care sa functioneze rezonabil si care sa asigure majoritatii populatiei un standard acceptabil de viata; Nu avem un sistem de servicii sociale suficient de bine dezvoltat si organizat. Saracia severa afecteaza un segment larg al colectivitatii. Serviciile sociale fundamentale sunt serviciile care asigura securitatea populatiei, invatamantul, sanatatea si desi au facut progrese notabile sunt inca departe de a depasi crizele cu care se confrunta si care, cumulate nu pot asigura o viata colectiva echilibrata si sigura. Cauzele, reprezinta efectele unui sistem care nu s-a organizat suficient si nu este capabil inca sa functioneze in mod normal si satisfacator. Definirea saraciei se face adesea din doua perspective distincte: - din perspectiva consumului (satisfacerea nevoilor); - din perspectiva activitatii, a functionarii normale (conditii minime); Concept : - saracie absoluta - idea de subzistenta; - saracie relativa - conditii minime acceptabile; Definirea excluderii sociale: a) excludere sociala - incapacitatatea unuia sau mai multor sisteme, dintre care: sistem democratic legal care presupune integrare civica; piata muncii care presupune integrare economica; sistemul statului bunastarii care presupune integrare sociala; sistemul familiei si comunitatii care presupune integrare interpersoane. b) excluziune sociala - situatia de esec a realizarii depline a drepturilor cetatenesti; Politica de evitare si absorbtie a excluziunii si marginalizarii sociale, este cea de promovare a incluziunii sociale. Pentru prima data in istoria postdecembrista, problemele sociale sunt grupate de un organism guvernamental unic responsabil in domeniu, capabil sa reconstruiasca intr-un mod structurat si coerent sistemul de protectie si asistenta sociala. Aceasta viziune moderna de natura a elimina fragmentarile politice este asigurata de MMFPS. Se porneste, firesc de la ideea ca nevoile indivizilor sunt complex structurare, de tip integrat, si ele nu pot fi gandite si solutionate pe 'bucatele'.Familia, indiferent de tipul ei, include intr-o forma sau alta toate nevoile persoanelor, incepand cu cele ale copilului si sfarsind cu cele ale varstnicului, ea fiind locul unde se poate crea si masura bunastarea individului. Grupurile aflate in situatii de nevoi extreme care se confrunta adesea chiar cu lipsa conditiilor elementare de viata sunt: Familiile cu multi copii si cu venituri foarte mici, lipsite de locuinta sau cu conditii proaste de locuit, cu probleme legate de deplasarea la scoala in mediile rurale, neparticipare la scoala; Familiile monoparentale lipsite de suport mai ales cu doi sau mai multi copii; Copiii si femeile abuzate, victime ale violentei in familie sau alungate din locuinta; Copii abandonati in strada sau folositi pentru cersit; Tinerii care la 18 ani parasesc centrele de plasament; Persoanele cu nevoi de resocializare si reintegrare sau recuperare: delincventi juvenili; Persoanele cu capacitate limitate sau distorsionate de viata sociala normala si responsabile: familii dezorganizate, incapabile sa sustina dezvoltarea copiilor, sa solutioneze conflictele; Copiii strazii: in ciuda unor incercari notabile de schimbare, pe ansamblu situatia lor este departe de a fi solutionata datorita lipsei unor servicii specializate care sa duca la reintegrarea lor normala in familie si comunitate; Persoanele cu handicap; O mare parte a populatiei de romi, care inca se confrunta cu probleme extreme de grave; Victimele unor catastrofe naturale; Somerii pe termen lung, mai ales in zone defavorizate economic; Varstnicii, ale caror resurse financiare si personale sunt insuficiente pentru o viata autonoma demna;
|