Modele teoretice referitoare la saracie - cultura saraciei

Modele teoretice referitoare la  saracie

Definitia saraciei este una multidimensionala – nu numai economica dar si sociala, politica, psihologica, culturala, morala, chiar estetica.  Studierea modelelor explicative referitoare la saracie este importanta nu neaparat ca subiect academic, ci pentru ca ne ofera cheia ideologica a strategiilor anti-saracie.

Principalele etape ale analizei sociologice a saraciei sunt urmatoarele:

modelul teoretic al problemei;

explicatia problemei;

localizarea problemei;

conceptul-cheie;

tipul de schimbare recomandat;

metoda de schimbare.

Cultura saraciei

Acest model teoretic cauta explicatia problemei in patologia grupului deviant. Fundamentele teoretice ale acestui model se pot regasi in mai multe orientari, care se intrepatrund, majoritatea originare din Statele Unite. Dintre acestea, cele mai importante sunt dinamica grupurilor, interactionismul simbolic, dar si fenomenologia sociologica a analizei foucaultiene a deviantei. Analiza grupului deviant, a mecanismelor marginalizarii si a modului in care restul societatii profita de aceasta marginalizare – este facuta magistral in

lucrarea clasica a lui W. F. Whyte:    Societatea de la coltul strazii.

Teoria etichetarii continua rationamentul teoriei stigmatizarii. Daca statutul social de sarac devine un stigmat si, indiferent de comportamentul lor, oamenii care au acest statut sunt etichetati ca devianti, atunci, aceasta eticheta va fi, treptat, incorporata in identitatea lor sociala. Chiar daca, initial, nu erau devianti, acesti oameni, sub presiunea etichetei sociale care le-a fost atribuita, vor incepe, mai devreme sau mai tarziu, sa dezvolte comportamente deviante. Astfel, saracia devine indisolubil legata de devianta si de patologie sociala. Problema saraciei este localizata, din aceasta perspectiva, mai ales in dinamica interna a grupului deviant. Tipul de schimbari recomandate va cuprinde, in mod logic, reducerea deviantei si sporirea capacitatii de adaptare sociala. Metodele de schimbare propuse se vor orienta catre asistenta sociala si terapie de grup[1].