Involutia sistemului de Invatamant - creste abandonul scolar

Codasii Europei

La evaluarile PISA din 2001, Romania se situa pe locul 34 din 43 tari participante, sub media OECD. Mai precis, scorurile elevilor la citire situeaza Romania pe locul 34, fiind devansata de 31 de tari si devansand doar 6 tari.

La matematica, Romania ocupa locul 34, fiind devansata de 30 de tari si devansand 8 tari.

La stiinte, Romania se afla pe locul 32, fiind devansata de 29 de tari si devansand 8 tari. In ceea ce priveste diferentele pe gen in performanta elevilor, modelul general evidentiaza faptul ca, in medie, in fiecare tara fetele au atins performante mai bune decat ale baietilor la citire/lectura. Si Romania se incadreaza in modelul general.

Conform evaluarilor PISA realizate in 2003, Romania a inregistrat rezultate ingrijoratoare privind nivelul de alfabetizare.

Pe o scala de la 1 la 5 (unde 1 este nivelul cel mai redus), peste 40% dintre elevii in varsta de 15 ani cuprinsi in esantion inregistrau un nivel de alfabetizare de nivel 1 sau mai scazut.
Aceleasi rezultate dezastruoase s-au inregistrat si la testul TIMSS (Tendinte Internationale in Studiul Matematicii si al Stiintelor).

Conform rezultatelor anchetei TIMSS realizata in 2003, privind rezultatele la matematica, Romania se situeaza la un nivel mediu in raport cu celelalte tari participante. Performantele elevilor de 15 ani la matematica nu au inregistrat variatii semnificative de la prima ancheta TIMSS din 1995 (scor inregistrat – 474) la cea din 1999 (scor inregistrat – 472) si 2003 (scor inregistrat – 475).

Rezultatele anchetei din 2003 arata ca aproape jumatate dintre tinerii de 15 ani cuprinsi in esantion ating performante medii la matematica, in timp ce 24% dintre acestia obtin performante de nivel inalt sau avansat. Performantele elevilor la matematica inregistreaza unele diferente in functie de criteriul sex, fetele prezentand un avantaj de 4 puncte, in 2003, in raport cu baietii. Desi usor mai scazute fata de performantele inregistrate la matematica, rezultatele la stiinte situeaza Romania la mijlocul clasamentului tarilor participante. Ca si in cazul matematicii, performantele elevilor de 15 ani la stiinte nu au inregistrat variatii semnificative de la prima ancheta TIMSS din 1995 (scor inregistrat – 471) la cea din 1999 (scor inregistrat – 472) si 2003 (scor inregistrat – 470). Aproape jumatate dintre tinerii de 15 ani cuprinsi in esantion ating performante medii la stiinte, in timp ce 22% nu reusesc sa atinga nici macar un nivel scazut de performanta (ultimul, pe o scala de 4 trepte).

Romania prezinta inca mari diferente intre elevii provenind din mediul urban si cei din rural.

Cei 47% elevi de clasa a VIII-a din mediul rural obtin scoruri mai mici, atat la matematica (–48 puncte), cat si la stiinte (–38 puncte). De asemenea, se constanta discrepante intre performantele elevilor provenind din scolile inalt performante si cei provenind din scoli slab performante. Scolile inalt performante sunt in general acele scoli care dispun in mai mare masura de resurse materiale. 2006- Romania a participat la faza de pilotare a studiului TIMSS. Comparatii privind evolutia performantelor elevilor la matematica si stiinte vor fi posibile abia la finalul lui 2007.

Peste 15.000 de unitati de invatamant inca au WC in curte

Poate cea mai importanta problema cu care se confrunta la ora actuala invatamantul este cea a starii imobilelor. Fie ca sunt revendicate, fie ca sunt intr-un grad accentuat de degradare, multe din scolile din Romania ar trebui inchise. Numai daca aducem aminte de banalele WC-uri ne dam seama ca in peste 60% dintre unitatile de invatamant nu ar trebui sa se mai tina cursuri. Potrivit MEdC, la ora actuala, 15.504 unitati scolare au grupul sanitar in curte. In privinta alimentarii cu apa, observam ca 40 % dintre scoli sunt racordate la retea. Restul fie dispun de o fantana (47%), fie nu au nicio sursa de apa (13%). Trebuie mentionat de asemenea ca in 74% dintre scoli se folosesc pentru incalzire sobele pe baza de lemne.
Statul da 486 de euro pe an pentru un elev

Costul mediu per elev/student a inregistrat in 2005 o crestere cu peste 13 puncte procentuale in comparatie cu anul precedent. Conform datelor furnizate de Directia Buget Finante, Investitii si Patrimoniu (DGBFIP) din cadrul MEdC, ajungand la o valoare de 486 de euro. Trebuie mentionat ca in 2001 statul dadea pentru un elev doar 259 de euro. Aceste date nu includ si costurile specifice nivelului superior de educatie. Aceasta stare de fapt se explica atat prin cresterea fondurilor alocate educatiei, cat si prin scaderea ppulatiei scolare totale, de la 4.539 mii in 2001 la 4.361 mii elevi/studenti in 2005.

Creste abandonul scolar

Pe parcursul perioadei 2000-2005, abandonul scolar (calculat prin metoda „intrare-iesire“) a inregistrat un trend continuu ascendent, atat pe ansamblul invatamantului primar si gimnazial, cat si pe cele doua cicluri ale acestuia. Cresterea este, la nivelul celor doua cicluri, de la 0,6% in anul scolar 2000/2001 la 1,5% in 2003/2004 si, respectiv, 1,7% in 2004/2005. Se observa, asadar, ca si la nivelul anului scolar 2004/2005 continua o tendinta ingrijoratoare privind participarea la educatie si eficienta interna a acesteia. In acelasi interval (2000-2005), in invatamantul primar cresterea a fost de la 0,6% la 1,3%, iar in gimnaziu de la 0,6% la 2,0%. Se observa, astfel, ca in intervalul de referinta, rata abandonului scolar anual a crescut de aproximativ trei ori pe ansamblul nivelului primar si gimnazial, respectiv in ciclul gimnazial si de peste doua ori in invatamantul primar. Luand in considerare numai ultimul an al perioadei de referinta, pentru fiecare ciclu se constata o rata mai ridicata a abandonului in mediul rural, comparativ cu zonele urbane: 1,4%, respectiv 1,3% la nivelul invatamantului primar si 2,2%, respectiv 1,8% in gimnaziu. Evaluarea pierderilor scolare pe baza altei metode – analiza cohortelor aparente de elevi – evidentiaza faptul ca de-a lungul perioadei 2000-2005 fiecare cohorta – inclusiv cea care a finalizat studiile in anul scolar 2004/2005 – a pierdut pe parcursul unui ciclu de invatamant – prin abandon, repetentie, migratie, deces – peste 10-12% din efectivul de intrare in sistemul de educatie, ceea ce reprezinta aproape 25% pe parcursul invatamantului obligatoriu. Cohortelor de elevi care finalizeaza ciclul primar, respectiv gimnazial in anul scolar 2004/2005 le corespunde cea mai ridicata rata a pierderilor de pe parcursul intregului interval analizat: 11,3%, respectiv 14,7%. Abandonul scolar (care include, totusi, migratia si cazurile de deces, pe langa abandonul propriu-zis), estimat prin aplicarea unei corectii datelor care reflecta pierderile scolare pe cohorta, reflecta aceeasi situatie: rata abandonului scolar la nivelul acelorasi cohorte este de 9,4%, respectiv 11,9%. Rata de parasire timpurie a sistemului de educatie a scazut in 2005 cu peste doua puncte procentuale fata de 2004. Cu toate acestea, perspectiva atingerii tintei stabilite de UE – reducerea valorii acestui indicator la maximum 10% pana in 2010 – este inca problematica daca luam in considerare tendintele ascendente inregistrate de abandonul scolar in ciclul primar si gimnazial.

Romania aloca cel mai mic procent din PIB pentru Educatie

Cheltuielile sociale publice, cat si cheltuielile pentru educatie au crescut in termeni reali in perioada 2000-2005, in principal datorita cresterii constante a PIB-ului in perioada de referinta. Bugetul alocat Educatiei in 2005 a fost de 11.160.609 lei, 13% reprezentand venituri proprii (Strategia MEdC pentru perioada 2006-2008 Potrivit reprezentantilor MEdC, exista totusi dificultati in a evalua cheltuielile publice pentru educatie deoarece lipsesc la nivelul statisticilor oficiale date privind executia bugetara pentru acest an. Cheltuielile publice pentru educatie reprezinta aproximativ 5% din PIB in cazul majoritatii statelor europene, inclusiv noile state membre. In 2002 cel mai ridicat procent se inregistreaza in cazul Danemarcei, iar media inregistrata de statele membre ale Uniunii Europene este de 5,2%. In comparatie cu celelalte state membre ale UE, in 2002, Romania, alaturi de Bulgaria, avea cel mai scazut procent alocat pentru educatie dintre toate tarile membre sau in curs de aderare la Uniunea Europeana: 3,5, respectiv 3,6% din PIB.

Proiecte pentru 2007

Ministerul Educatiei si-a propus pentru 2007 sa investeasca circa 1.500 de milioane de lei. Cea mai mare parte a fondurilor se va folosi pentru constructia de noi spatii de invatamant si spre reabilitarea celor existente. Mai precis, 720 de milioane de lei vor fi investiti in costruirea a 28 de campusuri scolare noi, in reabilitarea altor 92 si in 82 de scoli de arte si meserii. De asemenea, se mai are in vedere construirea a inca 410 gradinite si reabilitarea altor 340. Proiectul de buget pentru 2007 mai prevede alocarea a 177 de milioane de lei pentru informatizare, 141 de milioane de lei pentru dotarea laboratoarelor si 78 de milioane de lei pentru mobilier scolar.

9.000 de angajati au parasit sistemul numai in 2005

Analiza evolutiei efectivelor de personal arata faptul ca, per ansamblu, sistemul de educatie a pierdut aproximativ 9.000 de angajati in 2005, in comparatie cu anul precedent. In cazul invatamantului primar si gimnazial se observa o scadere de peste 4%. Aceeasi evolutie negativa se inregistreaza si in cazul invatamantului secundar superior, respectiv scoala post-liceala, scaderea fiind de aproximativ 3%. Singurele niveluri unde exista o usoara crestere fata de anul precedent, de aproximativ 2%, sunt cel prescolar si cel superior. Evolutia efectivelor de personal, in cazul tuturor nivelurilor de invatamant, este perfect convergenta cu evolutia efectivelor de elevi. Astfel, singurele niveluri unde se inregistreaza o crestere a efectivelor de personal (prescolar si superior) sunt cele in care si efectivele de copii/studenti au crescut. Si in cazul personalului didactic se poate remarca faptul ca la nivelul ansamblului sistemului de invatamant se inregistreaza o scadere de aproximativ 1,7% in comparatie cu anul precedent (4.827 de persoane). Ponderea cadrelor didactice in totalul personalului din sistemul de educatie este de 72,6%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare in comparatie cu anul precedent. Invatamantul primar si gimnazial continua sa inregistreze cea mai ridicata pondere dintre nivelurile de invatamant (78,9%). De asemenea, invatamantul superior are in continuare cea mai scazuta pondere (56,9%), chiar daca se poate remarca o crestere cu peste doua puncte procentuale in comparatie cu cea inregistrata anul precedent. Peste o treime dintre cadrele didactice (34,79%) isi desfasoara activitatea in mediul rural.