Administratie
Studiu despre opinii si practici din organizatii, pentru profesionisti in managementul resurselor umaneStudiu despre opinii si practici din organizatii, pentru profesionisti in managementul resurselor umane Managementul angajatilor
femei si barbati Cel putin un angajat din 2 munceste peste
programul normal de lucru ca urmare a unor situatii urgente. Doar 6,47% dintre
angajatii care muncesc peste program se afla in aceasta situatie pentru ca au
prea multe responsabilitati pentru postul pe care il ocupa. Peste 50% dintre manageri
considera ca un angajat care munceste peste program este mai apreciat de
conducere. Peste 50% dintre manageri au dificultati in a-si lua 1-2 ore libere
pentru a se ocupa de probleme familiale. Managerii, in mai mare masura decat
angajatii, declara ca au dificultati in a-si lua ore libere pentru rezolvarea
problemelor familiale, intr-o luna de lucru
obisnuita.Cel putin un angajat din 4 se gandeste deseori, atunci cand este la
locul de munca, la diverse probleme de familie/personale. Cel putin un angajat
din 3 se gandeste deseori, atunci cand este cu familia/in timpul liber, la
problemele de la locul de munca. Ce spun datele acestui studiu? ca multi manageri: - Considera ca, de cele mai multe ori, in profesii precum relatiile cu publicul, resurse umane, financiar, sunt preferate femeile, iar in cele tehnice si in conducerea organizatiilor sunt preferati barbatii. - Considera ca barbatii
sunt mai buni directori, reactioneaza mult mai rapid, se gandesc mai mult decat
femeile la modalitatile in care sa obtina profit. -considera ca pentru a avea un loc de munca
bun, iti trebuie: varsta sub 40 de ani, experienta-calificare, studii, aspect
placut - declara femeile, sau studii, calificari, recomandarea de la locul de
munca anterior, aspect adecvat, bani sau relatii - declara barbatii. -Considera ca barbatii la angajare negociaza aspecte materiale, in timp ce femeile vor sa afle despre stabilitatea locului de munca si despre relatiile dintre colegi. Diferentele de gen in leadership Numeroase studii au
urmarit legatura dintre diversitatea de gen in componenta top-managementului
unei organizatii si rezultatele financiare ale acesteia, respectiv impactul
diversitatii de gen la nivel de business. Aspectele descoperite sunt foarte
interesante. Prima clarificare care este necesara este aceea ca relatia dintre cele doua variabile studiate este una de corelatie si nu de cauzalitate. Cu alte cuvinte, orice rezultat al acestor studii poate arata doar coexistenta acestor aspecte si nu faptul ca prezenta femeilor in top management duce la/cauzeaza indicatori financiari ridicati pentru organizatie.Analiza pe termen scurt si lung (4 ani) a performantei financiare a 353 de companii de succes americane a avut urmatoarele rezultate (Catalyst – The Bottom Line: Connecting Corporate Performance and Geander Diversity): Companiile cu cea mai mare prezenta
a femeilor la nivel de top management au rezultate · Diferentele in performanta
financiara a companiilor exprimata prin ROE se pastreaza Desi femeile reprezinta 51% din populatia totala si 46,5% din populatia activa, doar 11% din boardurile manageriale au in componenta femei si doar 4% din cei mai bogati oameni din lume sunt femei. Comportamentele tipic masculine sunt considerate importante pentru calitatea de leader. Persoanele care au aceste comportamente fara a avea si comportamente mai suportive (considerate mai feminine) sunt percepute intr-un grad mai ridicat leaderi decat alte categorii.Femeile adopta astfel comportamente specific masculine pentru a putea reusi ca leaderi, chiar daca acest model are si avantaje si dezavantaje pentru ele (risca sa fie percepute ca mai putin feminine). Posesia caracteristicilor feminine pare sa nu diminueze insa sansele de a deveni leader, atat timp cat ele sunt insotite de comportamente masculine. Acelasi comportament de leader este insa evaluat mai favorabil cand este atribuit unui barbat decat cand este atribuit unei femei. De ce sunt mai multi barbati decat femei in functii de conducere? -Datorita atitudinilor unei femei fata de leadership. Femeile considera
masculinitatea un predictor al succesului ca leader mai mult decat o fac
barbatii! -Datorita increderii in
sine a unora dintre femei. Leaderul orientat pe
sarcini asteapta ca angajatii sa respecte regulile si
procedurile, sa b)monitorizarea si corectarea performantei subordonatilor. Caracteristicile feminine
par sa fie mai potrivite leadership-ului transformational, atat de
promovat in ultimul timp, decat celui tranzactional. Anticipam ca, in grupuri mixte, un barbat
va prelua conducerea. Avem tendinta sa interactionam social
in moduri care intaresc aceste asteptari. Studiile arata ca stilurile de leadership adoptate de femei sunt cel putin la fel de eficiente ca ale barbatilor. Stilul mai degraba transformational adoptat de femei coreleaza semnificativ cu eficienta ca leader. Femeile in pozitii de management se concentreaza mai ales in domenii ca resurse umane, financiar, educatie – domenii considerate mai degraba non-strategice.Accesul dinspre middle management spre top este mai facil pentru persoane care vin din departamente care “aduc castiguri” sau cu “putere” mai mare la nivel strategic – vanzari,tehnic – domenii considerate tipic masculin. Exista opinii potrivit carora, desi exista oportunitati, femeile nu le “vaneaza” cu aceeasi forta ca barbatii. Femeile au tendinta de a nusi promova calitatile care le-ar recomanda pentru o astfel de pozitie. Studii calitative
arata ca femeile adopta des rolul de leader informal,lucrand la
coeziunea echipei “din culise”. De asemenea femeile au tendinta de a evita
titulatura de lider,in favoarea unor denumiri mai putin oficiale:
“facilitator”, “organizator”, O alta strategie este asumarea tuturor
responsabilitatilor cu implicatii in calitatea performantei
in ambele arii.O bariera pentru afirmarea femeilor care isi
asuma si rolul de sotie/mama este lipsa lor de la locul de
munca, pe perioada concediului de ingrijire a Mai exact, diferentele de gen in negociere apar cu precadere in situatii de ambiguitate – in privinta ariei de negociere si a standardelor pe care trebuie sa le indeplineasca intelegerea finala.In privinta autoritatii, femeile trebuie sa negocieze pentru lucruri pe care barbatii le primesc de la sine,o data cu noua functie. Cand negociaza
pentru ele insele sau in situatii ambigue, femeile sunt mai putin
eficiente ca negociatori. Modul sau scopul in care femeile negociaza
difera. In unele situatii femeile sunt mai retinute in a
initia negocieri pentru aspecte de genul compensatiilor, alteori
negocierile depind mult de situatie: diferentele de gen se observa
mai pregnant in situatii in care femeile negociaza pentru ele
insele,cand criteriile sunt ambigui sau cand exista stereotipuri de gen. Femeile care negociaza:
·sunt apreciate ca avand
o performanta mai ridicata; Ce negociaza femeile? In cadrul unui studiu
s-au analizat cei mai importanti factori considerati ca
favorizanti pentru succesul unei femei intr-o pozitie de leadership
14. Rezultatele au aratat ca aspectele pe care o femeie trebuie
sa le negocieze pentru a obtine autoritatea tin de: · Suprapunerea pe rol
si suportul din partea celorlalti (52%): negocierea titlului
official, job description, relatiile de raportare, asteptarile
din partea sefilor ierarhici si asteptarile proprii. CONCLUZII
Promovare.Scarile de salarizare lungi tind sa dezavantajeze femeile si sa creeze diferente de salarizare intre persoane care fac aceeasi munca. Un standard larg acceptat este acela de a stabili o perioada de 5 ani intre minimul si maximul treptelor de salarizare, cu mici variatii in functie de natura muncii desfasurate si de profilul de educatie necesar atingerii diverselor niveluri de competenta. In multe organizatii, nivelurile de recomp, care sa urce la puncte
fixe/standard pe o scala financiara a salariatilor evolueaza la intamplare,
fara a fi planificate. Un astfel de proces, nestructurat, poate conduce la
dezvoltarea unor sisteme de recompensare financiara inechitabile, greu de
inteles, costisitoare si care provoaca demotivare si insatisfactie in randul
angajatilor. Va puteti
da seama daca exista probleme in organizatie uitandu-va la
sumele pe care le-ati platit ca recompense pentru
performanta, pentru femei, si barbati in decursul
ultimului an. Daca descoperiti ca exista o
tendinta ca persoanele dintr-un anumit grup sa fie favorizate
comparativ cu altele, atunci ar trebui sa vedeti de ce se
intampla acest lucru. Sistemele de recompensare a performantei au avut drept rezultat anumite disparitati in sistemele de salarizare, care s-au dovedit a defavoriza in general femeile, persoanele cu dizabilitati si grupurile etnice. Confidentialitatea/discretia cu care managementul trateaza aceste chestiuni permite aparitia unor judecati subiective sau arbitrare, bazate pe prejudecati sau stereotipuri. Daca se foloseste un sistem de bonusuri de recompensare a performantei, acesta ar trebui sa fie deschis si obiectiv, in conformitate cu evaluarea performantei (este necesar si un sistem eficient de evaluare a performantei). Femeile si barbatii ar trebui sa aiba acces egal la oportunitatile de dezvoltare si de crestere a competentelor. De asemenea, ar trebui sa se acorde atentie deosebita criteriilor folosite, astfel incat acestea sa nu favorizeze atribute “masculine” sau “feminine”. De exemplu, abilitatile de leadership sunt intrucatva percepute ca fiind “masculine”, in vreme ce “cooperarea” sau “comunicarea” sunt percepute ca fiind abilitati feminine. Tintele de performanta stabilite ar trebui sa fie accesibile in mod egal barbatilor si femeilor, angajatilor full-time si part-time. Criteriile legate de prezenta si flexibilitate pot fi adesea indirect discriminatorii. Sistemul de evaluare a performantei ar trebui sa fie transparent, astfel incat angajatilor sa le fie usor sa inteleaga cum sunt evaluati si punctati in relatie cu criteriile de performanta. De asemenea, ar trebui sa existe o procedura organizationala de solutionare a eventualelor contestatii. Angajatii cu norma redusa sunt in general femei si sunt concentrate mai ales in posturi cu salarizare mai slaba. In continuare femeile sunt cele care isi intrerup cariera mai des decat barbatii, in special pentru a avea grija de copii/alte persoane din familie. Acest lucru are un impact negativ asupra castigurilor salariale la care se pot astepta atunci cand reintra pe piata muncii. Pentru evitarea acestor situatii, diversele mecanisme implicate in functionarea politicii de salarizare ar trebui evaluate din perspectiva posibilelor efecte defavorizante in ceea ce priveste termenii si conditiile, statutul, experienta in munca, acordarea diverselor beneficii si schemele de bonusuri pentru recompensarea performante. Femeile tind sa aiba perioade mai scurte petrecute pe piata muncii si isi intrerup serviciul mai des decat barbatii. Nu este corect sa va bazati politica salariala pe durata experientei de munca a angajatilor; concentrati-va mai degraba pe abilitatile si experienta efectiv necesara pentru postul respectiv. Scopul salarizarii ar trebui sa fie recompensarea competentelor si a experientei si nu recompensarea capacitatii de rezista neintrerupt pe piata muncii. ANEXE OG 137/2000 Ordonanta nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare Guvernul Romaniei Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 431 din 2 septembrie 2000 In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit. S pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta. CAPITOLUL I Principii si definitii Art. 1. - (1) In Romania, ca stat de drept, democratic si social, demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane reprezinta valori supreme si sunt garantate. (2) Principiul egalitatii intre cetateni, excluderea privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi: a) dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui alt organ jurisdictional; b) dreptul la securitatea persoanei si la obtinerea protectiei statului impotriva violentelor sau maltratarilor din partea oricarui individ, grup sau institutie; c) drepturile politice, si anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viata publica si de a avea acces la functii publice; d) alte drepturi civile, in special: (i) dreptul la libera circulatie si la alegerea resedintei; (ii) dreptul de a parasi tara si de a se intoarce in tara (iii) dreptul de a obtine cetatenia romana (iv) dreptul de a se casatori si de a-si alege partenerul; (v) dreptul de proprietate; (vi) dreptul de mostenire; (vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie; (viii) dreptul la libertatea de opinie si de exprimare; (ix) dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica e) drepturile economice, sociale si culturale, in special: (i) dreptul la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile si satisfacatoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfacatoare. (ii) dreptul de a infiinta sindicate si de a se afilia unor sindicate; (iii) dreptul la locuinta (iv) dreptul la sanatate, la ingrijire medicala, la securitate sociala si la servicii sociale; (v) dreptul la educatie si la pregatire profesionala (vi) dreptul de a lua parte, in conditii de egalitate, la activitati culturale; f) dreptul de acces la toate locurile si serviciile destinate folosintei publice. (3) Orice persoana juridica sau fizica are obligatia sa respecte principiile egalitatii si nediscriminarii. Art. 2. - (1) In prezenta ordonanta, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex sau orientare sexuala, apartenenta la o categorie defavorizata sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice. (2) Orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care le genereaza, favorizeaza sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o comunitate, fata de alte persoane, grupuri de persoane sau comunitati, atrage raspunderea contraventionala conform prezentei ordonante, daca nu intra sub incidenta legii penale. (3) Dispozitiile sau, dupa caz, reglementarile unei persoane fizice sau juridice, care genereaza efectele enuntate in alin. (2), antreneaza raspunderea contraventionala a persoanei fizice sau juridice, daca nu intra sub incidenta legii penale. (4) Masurile luate de autoritatile publice sau de persoanele juridice de drept privat in favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunitati, vizand asigurarea dezvoltarii lor firesti si realizarea efectiva a egalitatii de sanse a acestora in raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunitati, precum si masurile pozitive ce vizeaza protectia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare in sensul prezentei ordonante. (5) In intelesul prezentei ordonante eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizeaza prin: a) instituirea unor actiuni afirmative sau a unor masuri speciale pentru persoanele si grupurile de persoane apartinand minoritatilor nationale, pentru comunitatile minoritatilor nationale, respectiv in vederea protectiei grupurilor defavorizate, atunci cand acestea nu se bucura de egalitatea sanselor; b) sanctionarea comportamentului discriminatoriu prevazut in dispozitiile alin. (2) si (3). Art. 3. - Dispozitiile prezentei ordonante se aplica tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum si institutiilor publice cu atributii in ceea ce priveste: a) conditiile de incadrare in munca, criteriile si conditiile de recrutare si selectare, criteriile pentru realizarea promovarii, accesul la toate formele si nivelurile de orientare profesionala, de formare profesionala si de perfectionare profesionala b) protectia sociala si securitatea sociala c) serviciile publice sau alte servicii, accesul la bunuri si facilitati; d) sistemul educational; e) asigurarea libertatii de circulatie; f) asigurarea linistii si ordinii publice. Art. 4. - In intelesul prezentei ordonante, categorie defavorizata este acea categorie de persoane care fie se afla pe o pozitie de inegalitate in raport cu majoritatea cetatenilor datorita originii sociale ori unui handicap, fie se confrunta cu un comportament de respingere si marginalizare datorita unor cauze specifice cum ar fi o boala cronica necontagioasa ori infectarea HIV, statutul de refugiat sau azilant. CAPITOLUL II Dispozitii speciale Sectiunea I Egalitatea in activitatea economica si in materie de angajare si profesie Art. 5. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, conditionarea participarii la o activitate economica a unei persoane ori a alegerii sau exercitarii libere a unei profesii de apartenenta acesteia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala, respectiv de convingerile, sexul sau orientarea sexuala, de varsta sau de apartenenta acesteia la o categorie defavorizata. Art. 6. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, discriminarea unei persoane pe motiv ca apartine unei rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia, intr-un raport de munca si protectie sociala, manifestata in urmatoarele domenii: a) incheierea, suspendarea, modificarea sau incetarea raportului de munca b) stabilirea si modificarea atributiilor de serviciu, locului de munca sau a salariului; c) acordarea drepturilor sociale, altele decat cele ce reprezinta salariul; d) formarea, perfectionarea, reconversia si promovarea profesionala e) aplicarea masurilor disciplinare; f) dreptul de aderare la sindicat si accesul la facilitatile acordate de acesta; g) orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei in vigoare. Art. 7. - (1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzul unei persoane fizice sau juridice de a angaja in munca o persoana pe motiv ca aceasta apartine unei rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau categorii defavorizate ori datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia. (2) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, conditionarea ocuparii unui post, prin anunt sau concurs lansat de angajator sau de reprezentantul acestuia, de apartenenta la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, de varsta, de sexul sau orientarea sexuala, respectiv de convingerile candidatilor, cu exceptia situatiei prevazute la art. 2 alin. (4). (3) Persoanele fizice si juridice cu atributii in medierea si repartizarea in munca vor aplica un tratament egal tuturor celor aflati in cautarea unui loc de munca, vor asigura tuturor persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca accesul liber si egal la consultarea cererii si ofertei de pe piata muncii, la consultanta cu privire la posibilitatile de ocupare a unui loc de munca si de obtinere a unei calificari, si vor refuza sprijinirea cererilor discriminatorii ale angajatorilor. Angajatorii vor asigura confidentialitatea datelor privitoare la rasa, nationalitatea, etnia, religia, sexul, orientarea sexuala sau a altor date cu caracter privat care privesc persoanele aflate in cautarea unui loc de munca. Art. 8. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, discriminarea angajatilor de catre angajatori in raport cu prestatiile sociale pe care le acorda acestora, datorita apartenentei angajatilor la o rasa, nationalitate, comunitati lingvistice, origine etnica, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata ori datorata varstei, sexului, orientarii sexuale sau convingerilor acestora. Art. 9. - Prevederile art. 5-8 nu pot fi interpretate in sensul restrangerii dreptului angajatorului de a refuza angajarea unei persoane care nu corespunde cerintelor si standardelor uzuale in domeniul respectiv, atata timp cat refuzul nu constituie un act de discriminare in sensul prezentei ordonante. Sectiunea a II-a Accesul la serviciile publice administrative si juridice, de sanatate, la alte servicii, bunuri si facilitati Art. 10. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea asigurarii serviciilor publice administrative si juridice, pentru o persoana fizica, un grup de persoane sau o persoana juridica, datorita apartenentei acesteia/acestuia ori a persoanelor care administreaza persoana juridica la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale. Art. 11. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane la serviciile de sanatate publica - alegerea medicului de familie, asistenta medicala, asigurarile de sanatate, serviciile de urgenta sau alte servicii de sanatate -, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza. Art. 12. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzul de a vinde sau de a inchiria un teren sau un imobil cu destinatie de locuinta, de a acorda un credit bancar sau de a incheia orice alt tip de contract cu o persoana sau un grup de persoane, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza. Art. 13. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane la serviciile oferite de hoteluri, teatre, cinematografe, biblioteci, magazine, restaurante, baruri, discoteci sau orice alti prestatori de servicii, indiferent daca sunt in proprietate privata sau publica, ori de companiile de transport in comun - prin avion, vapor, tren, metrou, autobuz, troleibuz, tramvai, taxi sau prin alte mijloace -, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza. Art. 14. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea acordarii pentru o persoana sau pentru un grup de persoane a unor drepturi sau facilitati, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza. Sectiunea a III-a Accesul la educatie Art. 15. - (1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane la sistemul de educatie de stat sau privat, la orice forma, grad si nivel, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza. (2) Prevederile alineatului precedent se aplica tuturor fazelor sau la etapelor din sistemul educational, inclusiv la admiterea sau la inscrierea in unitatile ori institutiile de invatamant si la evaluarea ori examinarea cunostintelor. (3) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, solicitarea unor declaratii doveditoare a apartenentei acelei persoane sau acelui grup la etnia respectiva, care sa conditioneze accesul unei persoane sau al unui grup de persoane la educatie in limba materna. Exceptie face situatia in care in invatamantul liceal si universitar candidatii concureaza pe locuri special acordate pentru o anumita minoritate si se impune dovedirea, printr-un act din partea unei organizatii legal constituite a minoritatii respective, a apartenentei la aceasta minoritate. (4) Prevederile alin. (1), (2) si (3) nu pot fi interpretate in sensul restrangerii dreptului unitatii ori institutiei de invatamant de a refuza inscrierea sau admiterea unei persoane ale carei cunostinte si/sau rezultate anterioare nu corespund standardelor sau conditiilor de inscriere cerute pentru accesul in institutia respectiva, atat timp cat refuzul nu este determinat de apartenenta persoanei in cauza la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia. (5) Prevederile alin. (1) si (2) nu pot fi interpretate in sensul restrangerii dreptului unitatii ori institutiei de invatamant pentru pregatirea personalului de cult de a refuza inscrierea unei persoane al carei statut confesional nu corespunde conditiilor stabilite pentru accesul in institutia respectiva. (6) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice ingradiri pe criterii de apartenenta la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata in procesul de infiintare si de acreditare a institutiilor de invatamant infiintate in cadrul legislativ in vigoare. Sectiunea a IV-a Libertatea de circulatie, dreptul la libera alegere a domiciliului si accesul in locurile publice Art. 16. - (1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice actiuni constand in amenintari, constrangeri, folosirea fortei sau orice alte mijloace de asimilare, stramutare sau colonizare de persoane, in scopul modificarii compozitiei etnice, rasiale sau sociale a unei zone a tarii sau a unei localitati. (2) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice comportament constand in determinarea parasirii domiciliului, in deportare sau in ingreunarea conditiilor de viata si de trai cu scopul de a se ajunge la renuntarea la domiciliul traditional al unei persoane sau al unui grup de persoane apartinand unei rase, nationalitati, etnii sau religii, respectiv al unei comunitati, fara acordul acestora. Constituie o incalcare a prevederilor prezentei ordonante atat obligarea unui grup de persoane apartinand unei minoritati nationale de a parasi localitatea, aria sau zonele in care locuieste, cat si obligarea unui grup de persoane apartinand majoritatii de a se stabili in localitati, arii sau zone locuite de o populatie apartinand minoritatilor nationale. Art. 17. - (1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice comportament care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau a unui grup de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza. (2) Prevederea alin. (1) nu poate fi interpretata in sensul restrangerii dreptului autoritatilor de punere in aplicare a planurilor de sistematizare si amenajare a teritoriului, atat timp cat mutarea se face in conditiile legii, iar masura luata nu este determinata de apartenenta persoanei sau grupului de persoane in cauza la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia/acestora. Art. 18. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, interzicerea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane in locurile publice, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o alta categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza. Sectiunea a V-a Dreptul la demnitatea personala Art. 19. - Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incindenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia/acesteia. CAPITOLUL III Sanctiuni Art. 20. - (1) Contraventiile prevazute la art. 5-8, 10-14, art. 15 alin. (1), (2), (3), (6), art. 16, art. 17 alin. (1), art. 18 si 19 din prezenta ordonanta se sanctioneaza cu amenda intre 500.000 lei si 10.000.000 lei, daca discriminarea vizeaza o persoana fizica, respectiv cu amenda intre 1.000.000 lei si 20.000.000 lei, daca discriminarea vizeaza un grup de persoane sau o comunitate. (2) Sanctiunile se aplica si persoanelor juridice. (3) Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute la cap. II din prezenta ordonanta se fac de catre membrii Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator. (4) Actualizarea cuantumului amenzilor prevazute in prezenta ordonanta se va face in conformitate cu prevederile art. 7• din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 21. - (1) In toate cazurile de discriminare prevazute in prezenta ordonanta persoanele discriminate au dreptul sa pretinda despagubiri proportional cu prejudiciul suferit, precum si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun. (2) Cererea de despagubire este scutita de taxa judiciara de timbru. (3) La cerere, instanta poate dispune retragerea, de catre autoritatile emitente, a autorizatiei de functionare a persoanelor juridice care, printr-o actiune discriminatorie, cauzeaza un prejudiciu semnificativ sau care, desi cauzeaza un prejudiciu redus, incalca in mod repetat prevederile prezentei ordonante. Art. 22. - (1) Organizatiile neguvernamentale care au ca scop protectia drepturilor omului au calitate procesuala activa in cazul in care discriminarea se manifesta in domeniul lor de activitate si aduce atingere unei comunitati sau unui grup de persoane. (2) Organizatiile prevazute la alin. (1) au calitate procesuala activa si in cazul in care discriminarea aduce atingere unei persoane fizice, daca aceasta din urma mandateaza organizatia in acest sens. CAPITOLUL IV Dispozitii finale Art. 23. - (1) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei ordonante in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se constituie Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului. (2) Structura organizatorica si celelalte atributii ale Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii vor fi reglementate prin hotarare a Guvernului. Art. 24. - Prezenta ordonanta intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISaRESCU Contrasemneaza: Ministru delegat pe langa primul-ministru pentru minoritatile nationale, Eckstein Kovacs P Ministrul muncii si protectiei sociale, Smaranda Dobrescu Ministru de stat, Ministrul sanatatii, Hajdu Gabor p. Ministrul educatiei nationale Adrian Miroiu, secretar de stat Ministrul finantelor, Decebal Traian Remes p. Ministrul functiei publice, Ioan Onisei, secretar de stat Bucuresti, 31 august 2000. Nr. 137. BIBLIOGRAFIE Studii cu caracter general,tratate,monografii in ordine alfabetica 1. Bulai, Ana (2001), Personaje feminine. Analiza asupra rolurilor sociale ale femeii in Romania in raport cu cercetarea. Bucuresti: Editura S.N.P.S.A. 2. Ciobanu, Bacanu-Maria (1993), O perspectiva socio-culturala asupra tranzitiei in Romania in sociologia romaneasca. Bucuresti: Editura Academiei Romane 3. Ciobanu, Bacanu-Maria; Alexandrescu, Petrus; Cucu-Oancea, Oana (2002), Cultura, identitatea nationala si educatia in dezvoltarea durabila a societatii romanesti. Bucuresti: Editura Paralela 45 4. Dragomir, Otilia; Miroiu, Mihaela (1998), Lexicon feminist. Iasi: Editura Polirom 5. Draganu, Tudor (1998), Drept constitutional si institutii politice. Tratat elementar, vol. I. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica 6. Gatens, Moira (2001), Feminism si filozofie. Perspective asupra diferentei si egalitatii. Iasi: Editura Polirom 7. Grunberg, Laura (2002), Revolutia in sociologia feminista. Repere teoretice, contexte romanesti. Iasi: Editura Polirom 8. Manoiu, Florica; Epureanu, Viorica (1961), Asistenta sociala in Romania. Bucuresti: Editura All 9. Mihailescu, Stefania (2002), Din istoria feminismului romanesc. Iasi: Editura Polirom 10. Mihut, L.; Laurintzen, B. (1998), Modele de politica sociala. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica 11. Miroiu, Mihaela (2002), Patriarhat si emancipare in istoria gandirii romanesti. Iasi: Editura Polirom 12. Pasti, V.; C. Ilinca (2001), O realitate a tranzitiei. Discriminarea de gen. Bucuresti: Editura I.S.D. 13. Pasti, Vladimir (2003), Ultima inegalitate. Relatiile de gen in Romania. Iasi: Editura Polirom 14. Rusu, Suzana (2004), Cariera ta 15. Spanu, Mariana (1998), Introducere in asistenta sociala a familiei. Editura Tehnica: Chisinau 16. Ureche, Sorina-Diana (2006), Situatia femeii in Romania. Studiu de caz. Bucuresti Legislatie 1. Carta Sociala Europeana (European Social Charter) 2. Conventia ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (CEDAW) 3. L202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati 4. L215/2000 a Administratiei Publice Locale 5. O.G. 137/2000 privind prevenirea si combaterea tuturor formelor de discriminare cu modificarile si completarile ulterioare Resurse bibliografice electronice 1. Barometre de Opinie Publica www.osf.ro 2. Guvernul Romaniei www.guv.ro 3. Institutul National de Statistica www.insse.ro 4.
Ministerul Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei www.mmssf.ro
|