Primarul, viceprimarul si administratorul public

Primarul, viceprimarul si administratorul public

Din perspectiva dreptului comparat, functia de primar reprezinta o functie traditionala in administratia publica locala, nu numai din Europa, dar si din alte continente, ca de exemplu in America, unde a patruns influenta europeana.

Sub aspectul evolutiei istorice, la noi, prin Legea comunala din 1864 s-a impus solutia alegerii consiliului local si a primarului de catre locuitorii comunei rurale, iar primarul era magistratul comunal, caruia legea ii incredinta intreaga administratie a comunei, dar in acelasi timp era si delegatul puterii centrale, in comunele rurale, unde trebuia sa fie confirmat de prefect. In comunele urbane, primarul era numit de Domn, dintre primii trei consilieri care intrunisera cele mai multe voturi. Reglementarile ulterioare au consacrat solutia alegerii primarului de catre consiliu.

Legislatia actuala a optat pentru solutia alegerii primarului, la fel ca si consiliul local, si consiliul judetean, direct de catre comunitatea locala, indiferent ca este vorba de mediul rural sau urban.

Astfel, potrivit Legii nr.215/2001 privind administratia publica locala, „comunele, orasele si municipiile au cate un primar si un viceprimar, iar municipiile resedinta de judet au un primar si 2 viceprimari, alesi in conditiile legii.”

Sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si un viceprimar iar municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari

Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.

Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta de constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei

“In caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizeaza  in termen de maxim 90 de zile de la data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, in conditiile legii. ”

Potrivit Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali cu modificarile si completarile ulterioare, pe timpul exercitarii mandatului de primar, viceprimar, presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean se suspenda contractul de munca sau actul de numire a acestora in cadrul unei institutii ori autoritati publice, respectiv la regii autonome sau la societati comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale. Sunt exceptate de la suspendarea contractului de munca sau a actului de numire cadrele didactice, cecetatorii stiintifici, ziaristii cu atestat profesional, oamenii de cultura si arta.

Potrivit Legii administratiei publice locale, “primarul indeplineste o functie de autoritate publica. Primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului local; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, precum si a hotararilor consiliului judetean, in conditiile legii.

Ca urmare a modificarilor si completarilor introduse prin legea nr.286/2006, si atributiile primarului au fost grupate in mai multe categorii, asemeni celor ale consiliilor locale.

Astfel, potrivit Legii administratiei publice locale nr.215/2001 republicata vom distinge:

a). atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii: ofiter de stare civila si de autoritate tutelara, organizarea si desfasurarea alegerilor, a referendumului si a recensamantului etc.

b). atributii referitoare la relatia cu consiliul local: primarul prezinta consiliului local, in primul trimestru, un raport anual privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale; prezinta, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte si informari; elaboreaza proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale si le supune aprobarii consiliului local;

c). atributii referitoare la bugetul local: exercita functia de ordonator principal de credite; intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local; initiaza, in conditiile legii, negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale; verifica, prin compartimentele de specialitate, corecta inregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atat a sediului social principal, cat si a sediului secundar;

d). atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor: coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local; ia masuri pentru prevenirea si, dupa caz, gestionarea situatiilor de urgenta; asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobarii consiliului local si actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora; emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative etc.

e). alte atributii stabilite prin lege.

Pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor sale, primarul colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, precum si cu consiliul judetean.

Atributiile de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara pot fi delegate si secretarului unitatii administrativ-teritoriale sau altor functionari publici din aparatul de specialitate cu competente in domeniu, primarul dispunand in acest sens, de un veritabil drept de apreciere.

O inovatie adusa prin Legea nr.286/2006 o constituie posibilitatea primarilor de a angaja consilieri personali, doar unul in cazul comunelor, 3 persoane la orase si municipii, maxim 5 persoane la municipii resedinta de judet, ce formeaza cabinetul primarului. Dispozitii speciale sunt consacrate cabinetului primarului general al municipiului Bucuresti.

Legat de actele primarului, art.68 din Legea nr.215/2001 privind administratia publica locala republicata prevede ca: “in exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz. ”

Actele administrative cu caracter normativ emise de primar vor produce efecte dupa ce vor fi aduse la cunostinta publica in formele consacrate legislativ (publicare in Monitorul Oficial al judetului, publicare in presa locala sau afisare in locuri special amenajate, etc.). Actele administrative individuale emise de primar se comunica celor interesati si-si produc efecte din momentul comunicarii.

“Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou ales, putand fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav. ”

Mandatul primarului inceteaza, de drept in conditiile legii statutului alesilor locali precum si in urmatoarele situatii: daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei, datorita unei boli grave, certificate, care nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic sau daca acesta nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.

Potrivit Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali cu modificarile si completarile ulterioare, calitatea de primar inceteaza, de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele cazuri: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala; condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate; punerea sub interdictie judecatoreasca; pierderea drepturilor electorale; deces.

In toate acest cazuri, prefectul prin ordin ia act de incetarea mandatului primarului. Legea reglementeaza conditiile in care primarul poate ataca ordinul prefectului la instanta de contencios administrativ, data organizarii alegerilor pentru functia de primar fiind stabilita de Guvern, la propunerea prefectului, in maxim 90 de zile.

O noutate adusa de Legea administratiei publice locale nr.215/2001 in varianta initiala, mentinuta si in prezent a constituit-o posibilitatea inlaturarii primarului pe calea referendumului local, pe principiul simetriei juridice. Mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii, conform procedurii prevazute pentru inlaturarea consiliului local prin referendum local. Expresia “in conditiile legii” vizeaza procedura de organizare si desfasurare a referendumului stabilita prin legea speciala in materie, Legea nr.3/2000.

Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens, prefectului, de locuitorii comunei, orasului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau a neexercitarii atributiilor ce ii revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat in fiecare dintre localitatile componente ale comunei sau orasului.

Suspendarea mandatului primarului intervine de drept, numai in cazul arestarii sale preventive. Potrivit actualei reglementari, “masura arestarii preventive se comunica de indata, de catre instanta de judecata prefectului, care, prin ordin, constata suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunica de indata primarului. Suspendarea dureaza pana la incetarea arestarii preventive, iar daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzatoare perioadei in care a fost suspendat.”

Aceste prevederi se aplica si viceprimarului.

Statutul viceprimarului este succint reglementat in continutul actualei reglementari, Legea nr.286/2006 aducand modificari si cu privire la aceasta functie.

Cea mai importanta modificare, deja criticata de doctrina, vizeaza instituirea unei subordonari exprese a viceprimarului fata de primar, viceprimarul fiind calificat drept inlocuitorul de drept al acestuia, care ii poate delega atributiile sale.

Potrivit legii, viceprimarul este ales cu votul majoritatii consilierilor locali in functie, din randul membrilor acestuia.

Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotarare adoptata cu votul majoritatii consilierilor in functie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali in functie.”

Pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi pastreaza statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut.

O institutie nou creata, cu ocazia modificarilor aduse in vara anului 2006, Legii administratiei publice locale priveste functia de administrator public, creat dupa modelul existent in sistemul anglo-saxon, cunoscut sub denumirea de city manager.

Initiativa de a infiinta functia de administrator public la nivelul administratiei publice locale romanesti a vizat cresterea gradului de profesionalism in functionarea autoritatilor publice la nivel de judet, municipiu, oras si comuna.

Daca ideea ce se afla in spatele infiintarii acestei functii,-deja calificate in doctrina de specialitate, ca fiind una neconstitutionala, deoarece nu este enumerat printre autoritatile administratiei publice locale identificate de legiuitorul constituant-, ar putea fi una generoasa, aceea de a degreva primarul, om politic prin excelenta, de multitudinea de probleme pe care le ridica administrarea unei colectivitati locale, in schimb, in ce priveste statutul administratorului public, acesta este in mod evident, insuficient reglementat.

Astfel, din continutul art.112-114 din Legea nr.215/2001 republicata rezulta ca, administratorul public este o functie ce se poate regasi atat la nivelul comunelor si oraselor cat si la nivelul judetelor. In primul caz, cel care poate propune infiintarea acestei functii, consiliului local este primarul iar in cel de-al doilea caz, cel care poate propune infiintarea acestei functii, consiliului judetean este presedintele consiliului judetean.

La nivel local, numirea si eliberarea din functie a administratorului public se face de primar, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice, aprobate de consiliul local, numirea in functie avand loc pe baza unui concurs.

La nivel judetean, numirea si eliberarea din functie a administratorului public se face de presedintele consiliului judetean, pe baza unor criterii, proceduri si atributii specifice, aprobate de consiliul judetean, numirea in functie avand loc pe baza unui concurs.

La nivel local, administratorul public, poate indeplini, in baza unui contract de management (baza legala a angajarii acestuia), incheiat in acest sens cu primarul, atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local.

La nivel judetean, administratorul public, poate indeplini, tot in baza unui contract de management, incheiat in acest sens cu presedintele consiliului judetean, atributii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes judetean.

La nivel local, primarul sau la nivel judetean, presedintele consiliului judetean pot delega administratorului public, in conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

Totodata, prin lege se mai precizeaza, posibilitatea asociatiilor de dezvoltare intercomunitara, -ce au un statut insuficient reglementat, in opinia noastra-, de a decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.

Din analiza cadrului legal extrem de sintetic, aflat la baza crearii acestei functii apreciem ca nu este vorba de un functionar public, supus rigorilor Statutului functionarilor publici, ci de un angajat contractual, supus dispozitiilor Codului muncii.