Prefectul

Prefectul.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Guvernul numeste, prin concurs, cate un prefect[1] cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor. Prefectul este ajutat de un subprefect.

Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici.

Poate ocupa functia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care:

a) are varsta de cel putin 30 de ani pentru prefect, respectiv 27 de ani pentru subprefect;

b) indeplineste conditiile specifice prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice;

c) are studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, si o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect, respectiv 3 ani pentru subprefect;

d) a absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica, organizate, dupa caz, de catre Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, din tara sau strainatate, ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte juridice sau administrative ori a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar.

Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a Guvernului. Pentru a fi numit in functie prefectul trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata.

Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei si Internelor. Pentru a fi numit in functie subprefectul trebuie sa aiba studii superioare.

Incompatibilitati

Incompatibilitati. Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari, consilieri locali sau consilieri judeteni si nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala, o alta functie publica sau o functie ori o activitate profesionala remunerata in cadrul regiilor autonome, precum si al societatilor comerciale cu capital de stat sau privat.

Atributii. In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul indeplineste urmatoarele atributii principale:

Atributiile prefectului

a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, realizarea intereselor nationale, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;

b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

c) conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;

d) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

e) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale si judetene, prioritatile de dezvoltare teritoriala;

f) verifica legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, cu exceptia actelor de gestiune;

g) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, pregatirea si aducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de aparare care nu au caracter militar, precum si a celor de protectie civila;

h) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste, in acest sens, sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

i) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

j) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

k) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana si intensificarea relatiilor externe;

l) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;

m) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si strainatate, in vederea promovarii intereselor comune.

Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.

Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale se fac numai la propunerea prefectului, in conditiile legii.

Tutela administrativa. Ca urmare a exercitarii controlului asupra legalitatii actelor adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, precum si de presedintele consiliului judetean, prefectul poate ataca in fata instantei de contencios administrativ aceste acte in termen de 30 de zile de la comunicare, daca le considera ilegale, dupa indeplinirea procedurii prealabile, cu exceptia celor de gestiune curenta. Actiunea prin care prefectul sesizeaza instanta de judecata este scutita de taxa de timbru. Actul atacat este suspendat de drept.

Lucrare: Comportamentul politic asimilat grupurilor Referat: Structura organizationala a UE

Tutela administrativa

Procedura prealabila. Inainte de a intenta actiunea in justitie, prefectul va solicita autoritatilor administratiei publice locale si judetene, in termen de maximum 10 zile, cu motivarea necesara, sa reanalizeze actul pe care il apreciaza ca ilegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.

Actele prefectului.  Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, in conditiile legii.

Actele prefectului

Ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale si sunt contrasemnate de conducatorii acestora. Prefectii sunt obligati sa comunice aceste ordine ministerelor de resort. Ministerele pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera ilegale sau inoportune. Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate au obligatia sa comunice prefectilor, imediat dupa emitere, ordinele si celelalte dispozitii cu caracter normativ pe care le transmit serviciilor publice deconcentrate.

Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica sau de la data comunicarii, in celelalte cazuri.

Subprefectul indeplineste atributiile care ii sunt date prin acte normative, precum si cele delegate prin ordin al prefectului, in principal, in urmatoarele domenii:

a) integrarea europeana;

b) relatiile cu sindicatele si patronatele;

Atributiile subprefectului

c) respectarea legilor si a celorlalte acte normative;

d) asigurarea ordinii publice si apararea drepturilor cetatenilor.

In lipsa prefectului, subprefectul indeplineste, in numele prefectului, atributiile ce revin acestuia.

Aparatul propriu

Aparatul propriu al prefectului. Pentru exercitarea atributiilor ce ii revin prefectul are un aparat propriu de specialitate, ale carui structura si atributii se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor Functionarii publici din aparatul propriu de specialitate al prefectului beneficiaza de stabilitate in functie, in conditiile legii.

Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secretar general, functionar public de conducere. Secretarul general are studii superioare, de regula juridice sau administrative, si se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii. Numirea si eliberarea din functie a secretarului general se fac de catre Ministerul Administratiei si Internelor, la propunerea prefectului, in conditiile legii. Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, organizat de Ministerul Administratiei si Internelor, cu participarea prefectului sau a subprefectului. Eliberarea din functie se poate face, in conditiile legii, si la initiativa Ministerului Administratiei si internelor, in baza concluziilor unei anchete administrative.

In cadrul aparatului propriu de specialitate al prefectului se organizeaza si functioneaza cancelaria prefectului.

Cancelaria

Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde urmatoarele functii: director, doi asistenti, doi consilieri, un secretar, precum si un curier personal.

Personalul din cadrul cancelariei este numit sau eliberat din functie de catre prefect.

Personalul din cadrul cancelariei isi desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca, incheiat, in conditiile legii, pe durata exercitarii functiei de catre prefect.

Oficiile prefecturale

Activitatea cancelariei este coordonata de director, care raspunde in fata prefectului, in acest sens.

Oficiile prefecturale. In judetele cu o suprafata intinsa, cu localitati amplasate la mari distante de resedinta judetului sau in mari aglomerari urbane, prefectul poate organiza, cu aprobarea Ministerului Administratiei Publice, oficii prefecturale.

Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatului propriu al prefectului, in subordinea directa a acestuia, si sunt conduse de un director, ale carui numire si eliberare din functie se fac de prefect. Oficiile prefecturale se organizeaza in limita numarului de posturi legal aprobate.

BIBLIOGRAFIE

APOSTOL TOFAN, D., Drept administrativ, vol. I, editia a II-a, Editura 'CH Beck', Bucuresti, 2008.

APOSTOL TOFAN, D., Drept administrativ, vol. II, Editura „All Beck”, Bucuresti, 2004.

ALEXANDRU, I., Administratia publica. Teorii. Realitati. Perspective, Editia a IV-a, Editura „Lumina Lex”, Bucuresti, 2007.

CHAPUS, R., Droit administratif général, Tome 1, 15^e édition, Ed. Montchrestien E.J.A. Paris, 2001.

IORGOVAN, A., Tratat de drept administrativ, vol. I-II, editia a IV-a, Editura „All Beck”, Bucuresti, 2005.

MANDA, C.; C. C. MANDA, Dreptul colectivitatilor locale, Editia a IV-a, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2008.

PETRESCU, Rodica Narcisa, Drept administrativ, vol. I-II, Editura “Accent”, Cluj-Napoca, 2004.

PREDA, M.; VASILESCU, B., Drept administrativ – partea speciala –, Editura „Lumina  Lex”, Bucuresti, 2007.

PRISACARU, V., Tratat de drept administrativ roman. Partea generala, Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura „LUMINA LEX”, Bucuresti, 2002.

RIVERO, J., WALINE, J., Droit administratif, 18^eed, Ed. Dalloz, Paris, 2000

VEDINAS, V., Drept administrativ si institutii politico-administrative, Editia a III-a, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007.