Particularitati ale sistemului decizional in managementul public

PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL IN MANAGEMENTUL PUBLIC

1 Fundamentarea deciziilor administrative

In managementul public, deciziile administrative sunt adoptate atit de catre reprezentanti numiti sau alesi din institutiile administratiei de stat, cat si de catre functionari publici de conducere sau executie din institutiile publice.

Decizia administrativa poate fi definita ca un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice si/sau institutiilor publice care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane fizice sau juridice din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general.

Decizia administrativa poate fi definita si ca o manifestare de vointa a conducerii unei institutii a administratiei de stat, constand intr-o optiune, in vederea realizarii unui scop.

Particularitati ale deciziei administrative :

- Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul normativ;

- Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si executie reprezentanti alesi si/sau numiti din institutiile publice si cetateni;

- Implica un volum mare de munca ;

- Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe etape ;

- Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ;

- Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii publice de conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ;

- Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale unor posturi/functii publice in administratie; a reprezentantilor alesi si/sau numiti si a cetatenilor.

Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

1. Fundamentata stiintific

In procesul decizional din cadrul institutiei publice, pentru a asigura integrarea eficienta a activitatilor, este necesara luarea in considerare a intereselor cetatenilor si influenta celorlalte categorii de factori, pe baza studierii modalitatilor concret-istorice de manifestare in perioada actuala si in viitor.

2. Fundamentata juridic

O decizie administrativa este determinata si determina cadrul legislativ.

3. Caracter realist

Aceasta presupune rezolvarea unor situatii prin fundamentarea unei decizii administrative care implica in prealabil o evaluare cat mai completa a situatiei de fapt, respectiv a contextului national si/sau a particularitatilor inregistrate in unitatea administrativ-teritoriala unde urmeaza a fi aplicata. In acest sens, se recomanda luarea in considerare a problemelor specifice zonei si prin urmare a intereselor sociale generale locale.

4. Sa intervina in timp util

Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada determinata in care decizia trebuie fundamentata si aplicata pentru a putea fi satisfacute anumite interese sociale, generale si/sau specifice. Pentru ca deciziile sa poata fi adoptate in perioada optima de timp, este necesara o previzionare a schimbarilor sociale, a mutatiilor care pot interveni in timp in sistemul nevoilor sociale dar si in mediul international.

5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior

Presupune luarea in considerare de catre decidenti a continutului deciziilor deja adoptate pentru a nu interveni suprapuneri sau, dimpotriva, contradictii.

6. Sa fie oportuna

Pentru ca o decizie administrativa sa contribuie pe deplin la realizarea scopului pentru care a fost emisa este necesar ca managerul public si/sau reprezentantul ales/numit sa cunoasca situatia, respectiv conjunctura care a declansat procesul decizional si perioada propice pentru fundamentarea si executarea acesteia. Aceasta conditie de baza a oportunitatii deciziei administrative ridica o problema de cea mai mare insemnatate, anume, cine este cel mai competent sa sesizeze momentul potrivit pentru adoptarea deciziei administrative.

In ceea ce priveste competenta pentru adoptarea unei decizii administrative, dupa parerea noastra, este recomandabil ca problemele diferitelor colectivitati sa fie rezolvate de catre organele administratiei locale prin adoptarea deciziilor administrative corespunzatoare, iar cadrul general, format din acte normative generale si specifice, sa fie fundamentat la nivelul administratiei centrale in urma consultarilor directe cu reprezentantii de la nivel local.

Sa fie finalizata

ESEU: Dezvoltare regionala - test grila ESEU: Politicile de solidaritate, politici sociale si coeziunea europeana

Implica trecerea imediata la executarea deciziei administrative si urmarirea aplicarii acesteia.

2 Tipuri de decizii administrative

Exista o tipologie a deciziilor, determinata de specificul acestui domeniu distinct pe care il reprezinta managementul public din administratie.

1. Dupa situatia concreta la care se refera deosebim :

a) Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate si se regasesc in continutul diferitelor acte normative, integrate in cadrul general al managementului public; de obicei aceste decizii sunt rezultatul efortului comun al mai multor functionari publici si reprezentanti alesi si apar sub forma actelor normative ;

b) Decizii specifice, care se fundamenteaza in situatii concrete particulare de catre functionari publici si/sau reprezentanti care au competente decizionale si responsabilitati in acest sens.

2. Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul :

a) Decizii de nivel superior,

b) Decizii de nivel mediu,

c) Decizii de nivel inferior,

3. Dupa orizontul de timp la care se refera :

a) Decizii administrative pe termen nelimitat si in aceasta categorie sunt incluse deciziile fundamentate la nivel de parlament si guvern care imbraca forma legilor, hotararilor de guvern, ordonantelor de urgenta etc.

b) Decizii pe termen lung, fundamentate la nivel administratiei centrale si locale.

c) Decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul administratiei locale.

d) Decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care vizeaza orizonturi scurte de timp.

e) Decizii administrative pe termen scurt.

4. Dupa frecventa adoptarii:

a) Decizii periodice,

b) Decizii aleatorii,

c) Decizii unice,

5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului:

a) Decizii integrale,

b) Decizii avizate.

6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare:

a) Decizii de grup

b) Decizii individuale

Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea juridica se disting :

a) Decizii generale,

b) Decizii nominale,

c) Decizii determinate de cererea de servicii publice,

d) Decizii determinate de schimbarile in structura unei institutii publice.

8. Din punct de vedere al competentei decidentului:

a) Decizii executorii,

b) Decizii de administrare

3 Procesul de fundamentare a deciziilor administrative

Procesul de fundamentare a deciziei administrative este diferentiat in functie de tipul deciziilor in care sunt implicate mai multe persoane.

Procesul decizional cuprinde mai multe tape, dupa cum urmeaza:

1. Initierea deciziei administrative

Aceasta etapa consta in crearea unui cadru care sa determine formularea unei decizii. Cadrul este constituit din initiativele decizionale.

2. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia

Mai intai este necesar sa se stabileasca in mod precis, nevoia sociala care trebuie satisfacuta, modalitatile si mijloacele necesare pentru satisfacerea acesteia. Prin urmare, este evidenta determinarea obiectivului de infaptuit, a scopului, a modalitatilor si mijloacelor corespunzatoare.

Pe parcursul procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii unei anumite nevoi sociale.

3. Documentarea in vederea formularii deciziei administrative

Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui volum mare de informatii realiste. Cu cat acest proces este mai riguros si mai detaliat cu atat va creste si calitatea deciziei.

4. Selectarea si analiza informatiilor culese

Dupa ce s-a incheiat procesul de culegere a informatiilor urmeaza doua activitati la fel de importante : selectarea doar a informatiilorstrict corelate cu obiectivul decizional si analiza acestora.

5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale

Esentiala in aceasta etapa este conturarea unor solutii, variante clare bine fundamentate pentru problema analizata. Aceste alternative trebuie sa fie orientate asupra obiectivelor la realizarea carora participa. De asemenea, se precizeaza resursele umane, materiale, financiare, informationale atrase in aplicarea fiecarei alternative decizionale, daca decizia implica elemente de cost.

6. Adoptarea deciziei

Cunoscut fiind obiectivul decizional, in continuare se trece la alegerea variantei care corespunde cel mai bine acestuia. Procesul este deosebit de complex si presupune transmiterea propunerilor formulate-alternativelor decizionale-in timp util decidentilor pentru ca acestia sa le poata analiza si sa formuleze, fie alte variante, fie puncte de vedere pentru completarea materialelor rezultate in urma sedintelor de dezbatere atunci cand acestea sunt discutate.

Pentru ca decizia sa aiba eficienta dorita, este necesar ca la adoptarea ei sa se ia in considerare un numar cat mai mare de variabile implicate in situatia-problema care trebuie rezolvata.

Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei administrative

Aceasta se face de catre persoane specializate sau de reprezentantii institutiilor publice, care exercita functia de control in cadrul sistemului administratiei de stat la nivel central si local. Ele urmaresc in mod expres modul in care se deruleaza procesele de aplicare a continutului deciziei adoptate.

8. Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei administrative

Procesul de fundamentare a deciziilor administrative este deosebit de complex si necesitand o permanenta legatura cu realitatea sociala, cu obiectivele economice, sociale si politice ale societatii in perioade distincte de timp.

In literatura de specialitate americana a fost conceput un model de fundamentare a rationalitati maxime intr-o institutie publica, care urmareste derularea procesului decizional in trei etape distincte

Determinarea obiectivelor;

- Formularea alternativelor decizionale;

-Alegerea celei mai bune alternative;

Luarea in considerare a costului total;

Specializarea accentuata a functionarilor publici implicati.

Acest model este cunoscut sub denumirea de modelul rational-comprehensiv. Caracteristicile modelului sunt urmatoarele:

- Ofera posibilitatea identificarii modalitatilor potentiale de realizare a obiectivelor;

- Determina functionarul public sa gandeasca asupra unei situatii problema si sa foloseasca experienta sa;

- Faciliteaza procesul de identificare a variantei decizionale optime.

- Presupune specializarea functionarilor publici, care devine in cele din urma o obligatie pentru personalul institutiilor publice.

Abordarea politica a procesului decizional

Exista o serie de critici la adresa abordarii precedente, ceea ce a condus la conturarea unui alt model, care influenteaza procesul fundamentarii deciziilor administrative.

Astfel a fost conceput modelul cresterii sau modelul dezvoltarii aplicabil cu succes in institutiile in care dintre decidenti fac parte si politicieni. Modelul cresterii sau dezvoltarii ia in considerare influenta politicului asupra procesului decizional din institutiile administratiei de stat, motiv pentru care in literatura de specialitate este cunoscut ca abordarea politica.

CARACTERISTICI

v    Luarea in considerare a sistemului de obiective ale politicii

v    Formarea unei coalitii politice

v    Derularea in trei etape distincte

v    Constituirea unor pachete de probleme

v    Luarea in considerare a elementelor de cost

Abordarea legala a procesului decizional

Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor administrative presupune o procedura distincta de adjudecare. Adjudecarea este o forma de decizie constand in elaborarea unor reguli si proceduri formalizate pentru a identifica : Factorii situationali, interesele partidelor din opozitie si corelarea intereselor politice cu legislatia, pentru a servi interesul public.

Exista doua tipuri de adjudecare :

1. Prospectiva

-implica activitati din cadrul companiilor de transport, radio, televiziune si propune modificari in serviciile oferite de acestea.

2. Retrospectiva

-apare in situatiile de erori produse la nivelul organizatiilor administrative. Aceasta se manifesta atunci cand au loc abateri de la regulile si legile care guverneaza activitatea organizatiilor administrative.

Forma sub care apare, de regula, acest tip de adjudecare este plangerea sau reclamatia impotriva unui individ, a unei companii sau a unui partid.

Abordarea legala privind fundamentarea deciziilor administrative presupune luarea in considerare a interesului public pe termen lung si urmareste crearea unui pachet de legi care sa permita cunoasterea si satisfacerea interesului public.

CARACTERISTICI

v    Implicarea unei proceduri speciale de adjudecare

v    Luarea in considerare a intereselor partidelor din opozitie

v    Considerarea interesului public pe termen lung

v    Orientarea pentru crearea unor pachete de legi

v    Adaptarea permanenta a continutului pachetelor de legi la nevoile sociale generale in schimbare

Abordarile prezentate completeaza imaginea procesului de fundamentare a deciziilor administrative. Fiecare abordare poate fi aplicata partial in anumite conditii obiective si in anumite tipuri de institutii publice.