Caile de atac impotriva sentintelor pronuntate de instantele de contencios administrativ

Caile de atac impotriva sentintelor pronuntate de instantele de contencios administrativ

Ca si in dreptul comun, in procedura contenciosului administrativ exista cai de atac impotriva sentintelor pronuntate in prima instanta, de tribunalele judetene si de tribunalul Bucuresti si de curtile de apel.

a) Recursul

Calea de atac impotriva sentintelor pronuntate, in prima instanta, de instantele de contencios administrativ este recursul.

Potrivit prevederilor art. 10 alin.(2), recursul impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ-fiscale se judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, iar recursul impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel.

Cererea de recurs se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii. Aceasta instanta o inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, instantei de recurs competente, respectiv Curtii de apel sau inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa caz.

Potrivit art. 20 alin.(l) din lege, hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare.

Potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, recursul se va motiva prin insasi cererea respectiva de recurs sau inauntrul termenului de 15 zile. Daca nu este motivat in termenul legal, recursul este nul. Motivele de ordine publica, pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care este obligata sa le puna in dezbaterea partilor.

Potrivit, art. 304 din C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate:

1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;

2. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii;

3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;

4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;

Recursul

5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;

6. daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut;  

7. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;

8. cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;

9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii;

In cazul admiterii recursului, instanta de recurs, modificand sau casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond, daca nu sunt motive de casare cu trimitere. Cand hotararea primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singura data, la aceasta instanta

Din practica fostei Curti Supreme de Justitie, a rezultat o generalizare a casarii cu trimitere, punandu-se accentul pe dispozitiile normei generale cuprinsa in art. 313 din Codul de procedura civila, in detrimentul normei speciale, derogatorii prevazuta de art. 15 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, care prevedea ca in cazul admiterii recursului, instanta suprema, casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond.

b) Contestatia in anulare, revizuirea hotararilor si recursul in interesul legii

Potrivit art. 21 alin din lege, impotriva solutiilor definitive si irevocabile pronuntate de instantele de contencios administrativ se pot exercita urmatoarele caile de atac prevazute de Codul de procedura civila:

1. Contestatia in anulare,

2. Revizuirea hotararilor

3. Recursul in interesul legii

1. Contestatia in anulare (art. 317 -321),

Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele aratate mai jos, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe calea  recursului:

1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;

2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.

Contestatia in anulare

Cu toate acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate, in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.

Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca.

Contestatia se poate face oricand inainte de inceputul executarii silite, iar in timpul ei, pana la implinirea termenului stabilit la Art. 401 alin. 1 lit. b) sau c).

Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.

Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia depunerii unei cautiuni. Dispozitiile Art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere.

Lucrare: Comportamentul politic asimilat grupurilor Referat: Structura organizationala a UE

Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.

Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintai.

2. Revizuirea hotararilor ( art. 322-328)

Revizuirea unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:

1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire;

2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;

3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;

4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza;

Revizuirea

5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;

6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;

7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.

Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Inalta Curte de Casatie si Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;

8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.

9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.

Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere.

In cazul pct. 7, cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice. Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta mai mare in grad la care urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima hotarare.

Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:

1. in cazurile prevazute pct. 1, 2 si 7 alin. 1, de la comunicarea hotararilor definitive, iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotararile prevazute la punctul 7 alin. 2 de la pronuntarea ultimei hotarari;

2. in cazul prevazut de pct. 3, de la cel din urma act de executare;

3. in cazurile prevazute de pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul. In lipsa unei astfel de hotarari termenul curge de la data cand partea a luat cunostinta de imprejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala, dar nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acestora;

4. in cazurile prevazute de pct. 5, din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca ori, dupa caz, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere;

5. in cazurile prevazute de pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.

In cazul pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.

Pentru motivul prevazut la Art. 322 pct. 9, termenul este de 3 luni de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Potrivit art. 21 alin 2. din Legea nr. 554/2007, constituie motiv de revizuire, care se adauga la cele prevazute de Codul de procedura civila, pronuntarea hotararilor ramase definitive si irevocabile prin incalcarea principiului prioritatii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. Cererea de revizuire se introduce in termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrata de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivata a partii interesate, in termen de 15 zile de la pronuntare. Cererea de revizuire se solutioneaza de urgenta si cu precadere, intr-un termen maxim de 60 de zile de la inregistrare.'

Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Dispozitiile Art. 403 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata.

Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.

Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare.

Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.

Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita.

Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul, cu exceptia cazului in care instanta de revizuire este Inalta Curte de Casatie si Justitie, a carei hotarare este irevocabila.

3. Recursul in interesul legii

Recursul in interesul legii

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.

11. Executarea hotararilor pronuntate de instantele de contencios administrativ

Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-au respins actiunile formulate potrivit Legii nr. 5542004 si s-au acordat cheltuieli de judecata se investesc cu formula executorie si se executa silit, potrivit dreptului comun.

Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Acestea se publica obligatoriu dupa motivare, la solicitarea instantelor, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, fiind scutite de plata taxelor de publicare.

Daca in urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze anumite operatiuni administrative, executarea hotararii definitive si irevocabile se face in termenul prevazut in cuprinsul acesteia, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii.

Executare hotarari

In cazul in care termenul nu este respectat, se aplica conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, iar reclamantul are dreptul la despagubiri pentru intarziere.

Neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate de instanta de contencios administrativ, in termen de 30 de zile de la data aplicarii amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei.

Amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere se aplica, iar despagubirile pentru intarziere se acorda de instanta de executare, la cererea reclamantului. Hotararea se ia in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor. Cererea este scutita de taxa de timbru.

Hotararea pronuntata de instanta de executare poate fi atacata cu recurs, in termen de 5 zile de la comunicare.'

Aceste prevederi se aplica, in mod corespunzator, si pentru punerea in executare a hotararilor instantelor de contencios administrativ date pentru solutionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative.

Conducatorul autoritatii publice se poate indrepta cu actiune impotriva celor vinovati de neexecutarea hotararii, potrivit dreptului comun. In cazul in care cei vinovati sunt demnitari sau functionari publici, se aplica reglementarile speciale.

BIBLIOGRAFIE

APOSTOL TOFAN, D., Drept administrativ, vol. I, editia a II-a, Editura 'CH Beck', Bucuresti, 2008.

APOSTOL TOFAN, D., Drept administrativ, vol. II, Editura 'All Beck', Bucuresti, 2004.

ALEXANDRU, I., Administratia publica. Teorii. Realitati. Perspective, Editia a IV-a, Editura „Lumina Lex”, Bucuresti, 2007.

DRAGOS, D.-C., Legea contenciosului administrativ. Comentarii si explicatii, Editura „All Beck”, Bucuresti, 2005.

IORGOVAN, A., Tratat de drept administrativ, vol. I-II, editia a IV-a, Editura 'All Beck', Bucuresti, 2005.

IORGOVAN, A., Legea contenciosului administrativ - Legea nr. 554/2004 cu modificarile si completarile la zi, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2008.

IVANOFF, Vasile Ivan, Contenciosul administrativ conform Legii nr. 554/2004, Editia a II-a, Editura „Bibliotheca”, Targoviste, 2007.

MANDA, C.; C. C. MANDA, Dreptul colectivitatilor locale, Editia a IV-a, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2008.

PREDA, M., Drept administrativ – partea generala –, editia a IV-a, „Editura Lumina  Lex”, Bucuresti, 2006.

PREDA, M.; VASILESCU, B., Drept administrativ – partea speciala –, Editura „Lumina  Lex”, Bucuresti, 2007. PRISACARU, V., Tratat de drept administrativ roman. Partea generala, Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura „LUMINA LEX”, Bucuresti, 2002.

VEDINAS, V., Drept administrativ si institutii politico-administrative, Editia a III-a, Editura „Universul Juridic”, Bucuresti, 2007.