ACTUALA ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALA A ROMANIEI - consideratii generale privind organizarea admoinistrativ teritoriala, organizarea administrativ teritoriala in Romania

ACTUALA ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALA A ROMANIEI

1. Consideratii generale privind organizarea admoinistrativ teritoriala

Problema organizarii administrative a teritoriului statului s-a pus din totdeauna de

cand exista stat, dar ea s-a pus cu mai multa acuitate in perioada constituirii statelor mari, centralizate, determinata fiind de nevoia unitatii de scop si actiune pe intregul teritoriu aflat sub suveranitatea statului.

La inceput, organizarea administrativa a teritoriului era mai mult o problema de ordin practic, de buna conducere de catre stat a supusilor sai, si mai putin de ordin teoretic, de fundamentare, de explicare a resorturilor politice si sociale care o determina. Abia mai tarziu, in statele moderne, centralizate, teoreticienii au incercat sa contureze sensurile si semnificatiile diferitelor formule la care statele au recurs in organizarea administrativa a teritoriului lor, definind astfel notiuni si concepte care sa imbrace, cat de cat multumitor, solutiile practice impuse de cele mai multe ori de puterea politica.

Din totdeauna insa, organizarea din punct de vedere administrativ a teritoriului a interesat, am putea spune ca in aceeasi masura, atat puterea de stat, cat si colectivitatile locale, structurile organizate ale populatiei de pe acel teritoriu.

Statul urmareste, in principal, ca prin unitatile administrativ-teritoriale pe care le creeaza sa poata conduce si guverna mai usor societatea, iar colectivitatile locale, indifferent la ce nivel s-ar situa, tind spre o gestiune autonoma cat mai accentuata a problemelor care le privesc, atat in raport cu statul, cat si cu structurile administrativ-teritoriale organizate la nivel superior. Este si motivul pentru care, de-a lungul timpului, organizarea administrativa a teritoriului statului a cunoscut formule dintre cele mai diverse, incercand sa raspunda, cel putin pentru o anumita perioada, uneia sau alteia dintre aceste tendinte.

In diverse perioade, la diverse state aceste structuri administrative ale teritoriului au purtat denumiri diferite si au fost organizate la inceput pe unul, apoi pe doua sau trei niveluri avand, astfel, fie legaturi directe cu puterea centrala a statului, fie mediate, prin intermediul celorlalte structuri teritoriale create de stat. In toate situatiile insa raporturile juridice fata de stat au fost raporturi de subordonare ierarhica, statul pastrandu-si puteri depline asupra unitatilor administrative pe care le-a creat pe teritoriul sau.

Organizarea administrativ teritoriala in Romania

In ceea ce priveste teritoriul tarii noastre, acesta este compus administrativ din comune, orase, dintre acestea unele avand rang de municipiu si judete.

Comuna, unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale, este alcatuita dintr-unul sau, de regula, mai multe sate. In acest din urma caz, unul din sate este resedinta de comuna. In prezent, exista 2686 comune, cu o medie a populatiei de circa 4000 locuitori. Numarul satelor ce compun comunele fiind de 1309

Orasele sunt asezari umane mai complexe, cu funtii mai diverse si dotari edilitare mai bogate decat satele, numarul lor ajungand in present la 265, cu o medie de 46 000 de locuitori. Dintre acestea 103 sunt municipii.

Judetele sunt compuse din comune si orase, formand unitati teritoriale complexe.  In Tara noastra exista in prezent 41 de judete si municipiul Bucuresti cu un statut similar acestora. Fara municipiul Bucuresti, care are o suprafata foarte restransa, dar cu o populatie numeroasa, judetele au suprafata medie de 5800 km si o populatie medie de circa 550 000 de locuitori. Judetele tarii difera ca intindere, numar de locuitori, unitati geografice, resurse naturale, dezvoltare economica etc.

Regiunile de dezvoltare au fost instituite in anul 1998 prin Legea nr. 151,[1] devenind subdivizii ale Romaniei create pentru a coordona dezvoltarea regionala, necesara pentru ca Romania sa adere la Uniunea Europeana. Desi devin din ce in ce mai semnificative in domeniul de dezvoltare regionala, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavand un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre consiliile judetene si cele locale. Functia lor este de a atrage fonduri de la UE, pentru dezvoltare regionala, si de a interpreta si cerceta statistici regionale. De asemenea, regiunile de dezvoltare coordoneaza proiecte infrastructurale regionale si au devenit membre ale Comitetului Regiunilor cand Romania a aderat la UE, in 2007.

Referat: Conventie de aplicare a acordului schengen Eseu: Comportamentul politic asimilat grupurilor

Romania este impartita in opt regiuni de dezvoltare, numite dupa pozitia geografica in tara, dar si tinand cont de denumirile istorice si asezarile etnice,avand in medie, o populatie de 2,8 milioane de locuitori.  

1. Nord-Est: judetele Iasi, Botosani, Neamt, Suceava, Bacau, Vaslui

Vest: judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis.

3. Nord-Vest, Crisana: judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj

4. Centru: judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna, Brasov.

5. Sud-Est: judetele Vrancea, Galati, Braila, Tulcea, Buzau, Constanta.

6. Sud, Muntenia: judetele Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman.

7. Bucuresti si Ilfov.

8. Sud Vest, Oltenia judetele Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt, Dolj.

Judetele Romaniei