Resursele financiare ale administratiilor publice locale

Resursele financiare ale administratiilor publice locale

Veniturile si cheltuielile bugetelor locale se grupeaza pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finantelor Publice.

Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, pe surse de provenienta, iar cheltuielile, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate si paragrafe, in conformitate cu destinatia aprobata.

Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor, programele de investitii fiind aprobate ca anexe la bugetele locale.

Fondurile externe nerambursabile si imprumuturile interne si externe se cuprind in anexe la bugetele locale si se aproba odata cu acestea.

1. Veniturile proprii

In conformitate cu prevederile Legii nr.273/2006 privind finantele publice locale. veniturile proprii ale autoritatilor publice locale cuprind : impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

Veniturile proprii ale bugetelor locale si institutiilor publice subordonate acestora cuprind impozitele si taxele locale, sumele incasate din vanzarea sau concesionarea unor bunuri apartinand domeniului public sau privat al autoritatilor publice locale, fonduri publice rezultate in urma actiunilor economice a serviciilor publice de interes local.

Impozitele si taxele locale se aproba de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti in limitele si in conditiile legii.

Potrivit prevederilor Legii nr.273/2006 privind finantele publice locale, in veniturile proprii ale bugetelor locale sunt incluse si cotele defalcate din impozitul pe venit.

Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii, dezmembrarii ori dezafectarii a unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor publice, finantate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea.

Sumele incasate din concesionarea sau din inchirierea unor bunuri apartinand domeniului public ori privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, in functie de subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea acestora, in conditiile legii.

Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

Sume si cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

Pentru finantarea cheltuielilor publice, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

In prezent se aloca bugetelor locale sume defalcate din:

- impozitul pe venit, pentru finantarea cheltuielilor privind protectia sociala (ajutor social, ajutor de incalzire a locuintelor, asigurarea protectiei persoanelor cu handicap), institutiilor de cultura descentralizate, personalul neclerical, protectia copilului si pentru echilibrarea bugetelor locale;

- taxa pe valoarea adaugata, pentru finantarea cheltuielilor privind invatamantul preuniversitar de stat (cheltuieli de personal, obiecte de inventar, burse), cresele si centrele locale si judetene de consultanta agricola, precum si pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei.

Din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pe al caror teritoriu isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, o cota de 13% la bugetul local al judetului si o cota de 22% intr-un cont distinct, deschis pe seama directiilor generale ale finantelor publice judetene, la trezoreria municipiului resedinta de judet pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si al judetului.

In executie, cota de 22% se aloca de catre directiile generale ale finantelor publice judetene pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului, proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele respective.

Cota de 82% din impozitul pe venit pentru municipiul Bucuresti se repartizeaza astfel:

- 23,5% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti ;

- 47,5% la bugetul local al municipiului Bucuresti ;

- 11% intr-un cont distinct deschis pe seama Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti la Trezoreria Municipiului Bucuresti, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti.

In executie, cota de 11% se aloca de catre Directia Generala a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti, proportional cu sumele repartizate si aprobate in bugetele respective.

In situatii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.

Operatiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectueaza de Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti.

Pentru finantarea cheltuielilor publice generate de descentralizarea unor servicii publice, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cu destinatie speciala si, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi repartizate pe judete, potrivit urmatoarelor criterii:

a) capacitatea financiara determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor, in proportie de 70%, potrivit urmatoarei formule de calcul:

unde:

Sr.j - sume defalcate repartizate judetului;

Sr.tj - sume defalcate de repartizat pe total judete;

Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor incasat pe judet in anul anterior anului de calcul;

Ivm.tj - impozitul pe venit mediu pe locuitor incasat pe total judete in anul anterior anului de calcul;

Nr.loc.j - numarul locuitorilor din judet;

Nr.loc.tj - suma locuitorilor judetelor;

b) suprafata judetului in proportie de 30% . Sumele defalcate cu destinatie speciala se repartizeaza conform legii.

Referat: CHELTUIELI PENTRU AJUTORUL DE SOMAJ - legislatia in domeniul somajului prevede Referat: Gestiunea financiara a intreprinderii - obiectul si continutul finantelor

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 22%, se aloca o cota de 27% bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pentru bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, astfel:

a) 80% din suma se repartizeaza in doua etape, prin decizie a directorului directiei generale a finantelor publice judetene, in functie de urmatoarele criterii:

- populatie

- suprafata din intravilanul unitatii administrativ-teritoriale

- capacitatea financiara a unitatii administrativ-teritoriale;

b) 20% din suma se repartizeaza, prin hotarare a consiliului judetean, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala, pentru proiecte de infrastructura care necesita cofinantare locala. Hotararea consiliului judetean se comunica directorului directiei generale a finantelor publice judetene, prefectului si consiliilor locale din judet.

Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, directiile generale ale finantelor publice judetene procedeaza astfel:

a) calculeaza indicatorii 'impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe unitatea administrativ-teritoriala' si, respectiv, 'impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe ansamblul judetului', dupa urmatoarele formule:

Ivm.l = Iv.l / Nr. loc.l

Ivm.j = Iv.j / Nr. loc.j,

unde:

Ivm.l - impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul;

Iv.l - impozitul pe venit incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul;

Nr.loc.l - numarul locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala;

Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul;

Iv.j - impozitul pe venit incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul, obtinut prin insumarea impozitului pe venit incasat pe fiecare unitate administrativ-teritoriala a judetului;

Nr.loc.j - numarul locuitorilor din judet;

b) calculele rezultate se transmit, pana la data de 31 mai a fiecarui an, Ministerului Administratiei si Internelor;

c) in prima etapa se repartizeaza sumele calculate numai catre unitatile administrativ-teritoriale al caror impozit pe venit mediu pe locuitor, incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul, este mai mic decat impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul, pe baza urmatoarelor criterii:

- ponderea populatiei unitatilor administrativ-teritoriale care participa la aceasta etapa in totalul populatiei acestora, in proportie de 75%;

- ponderea suprafetei din intravilanul unitatilor administrativ-teritoriale care participa la aceasta etapa in totalul suprafetei din intravilanul acestora, in proportie de 25%;

d) sumele repartizate in prima etapa unitatilor administrativ-teritoriale sunt limitate, astfel incat media rezultata pe locuitor, calculata conform formulei de mai jos, sa fie mai mica sau egala cu impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul:

Mloc.el = [Iv.l + Sr.el] / Nr.loc.l,

unde:

Mloc.el - media rezultata pe locuitor la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, in urma repartizarii in prima etapa;

Iv.l - impozitul pe venit incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul;

Sr.el - sume repartizate pe unitati administrativ-teritoriale in prima etapa;

Nr.loc.l - numarul locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala.

Sumele ramase nerepartizate in prima etapa se reporteaza pentru etapa a doua;

e) sumele ramase nerepartizate in prima etapa se repartizeaza la toate unitatile administrativ-teritoriale din judet, in functie de capacitatea financiara a acestora, determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in anul anterior anului de calcul, folosindu-se urmatoarea formula:

unde:

Sr.e2 - sume repartizate unitatii administrativ-teritoriale in etapa a doua;

Sr.j.e2 - sume de repartizat tuturor unitatilor administrativ-teritoriale din judet in etapa a doua;

Ivm.l - impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe unitatea administrativ-teritoriala in anul anterior anului de calcul;

Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, incasat pe ansamblul judetului in anul anterior anului de calcul;

Nr.loc.l - numarul locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala;

Nr.loc.j - numarul locuitorilor din judet;

f) sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritoriala in parte in urma derularii celor doua etape de echilibrare, precum si pe judet si municipiul Bucuresti vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin inmultirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport intre suma impozitelor si taxelor locale, chiriilor si redeventelor incasate in anul financiar anterior incheiat si suma impozitelor si taxelor locale, chiriilor si redeventelor de incasat in anul financiar anterior incheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau in considerare creantele fiscale aflate in litigiu;

g) sumele retinute vor fi repartizate prin hotararea Consiliului judetean;

h) repartizarea celorlalte sume se face de catre directorul directiei generale a finantelor publice judetene sau al Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, dupa caz, prin decizie ce se comunica prefectului, consiliului judetean si consiliilor locale din judet;

i) directorii directiilor generale ale finantelor publice judetene si al Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, precum si prefectii au obligatia publicarii deciziei pe pagina de internet a institutiilor acestora.

Pentru repartizarea sumelor conform criteriilor prevazute, consiliul judetean are obligatia ca, in termen de 5 zile de la publicarea legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sa solicite in scris tuturor unitatilor administrativ-teritoriale din cadrul judetului prezentarea de cereri pentru cofinantarea programelor de dezvoltare locala care necesita cofinantare locala.

Pentru municipiul Bucuresti, din cota de 11% se aloca o cota de 25% pentru bugetul local al municipiului Bucuresti, iar diferenta se repartizeaza pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, astfel:

a) 85% din suma se repartizeaza prin decizie a directorului Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, utilizandu-se in mod corespunzator prevederile, procedura si criteriile de repartizare prevazute mai sus pentru bugetele locale;

b) 15% din suma, precum si sumele retinute prin aplicarea corespunzatoare a prevederilor algoritmilor de mai sus se repartizeaza prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru sustinerea programelor cu finantare externa, care necesita cofinantare locala. Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti se comunica directorului Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, prefectului si consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2009, la determinarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor se au in vedere urmatoarele aspecte:

a) posibilitatile de acoperire a sectiunii de functionare a bugetului local din venituri proprii;

b) dupa cuantificarea sumelor, numai acolo unde este cazul, se propun sume pentru asigurarea echilibrarii sectiunii de functionare a bugetului local;

c) standardele minime de cost pentru prestarea serviciilor publice catre populatie;

d) standardele minime de calitate pentru prestarea serviciilor publice catre populatie;

e) dupa epuizarea etapelor prezentate mai sus, in limita sumelor posibil de asigurat de la bugetul de stat, se stabilesc sume care urmeaza sa fie prevazute in sectiunile de dezvoltare ale bugetelor locale.

Transferuri consolidabile pentru bugetele locale

Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se acorda pentru investitii finantate din imprumuturi externe la a caror realizare contribuie si Guvernul si se aproba anual, in pozitie globala, prin legea bugetului de stat.

Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia (ministere, agentii), precum si din alte bugete se pot acorda transferuri catre bugetele locale pentru finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes national, judetean sau local.

Imprumuturi contractate / garantate de autoritatile administratiei publice locale

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti hotarasc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de imprumuturi interne si externe, cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor ce le compun.

Imprumuturile interne se contracteaza fara garantia statului, cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor Publice.

Imprumuturile externe se contracteaza direct sau se vor garanta de catre autoritatile administratiei publice locale numai cu avizul comisiei de autorizare a acestor imprumuturi, ale carei componenta si functionare se aproba prin hotarare a Guvernului.

Autoritatile administratiei publice locale pot beneficia si de imprumuturi externe contractate sau garantate de stat.

Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata, conform acordurilor incheiate, din veniturile proprii ale unitatii administrativ-teritoriale.

Instrumentele datoriei publice locale sunt:

- titluri de valoare;

- imprumuturi de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit.

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii ori al altor institutii specializate.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale va fi inscrisa in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare, registrul de evidenta a datoriei publice locale incluzand informatii care specifica suma totala a datoriilor autoritatilor administratiei publice locale, precum si detalierea datoriilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare, registrul garantiilor locale cuprinzand informatii care specifica suma totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale, precum si detalierea garantiilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garantiilor locale, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Orice obligatie de plata aferenta datoriei publice locale, exprimata in alta moneda decat cea nationala este calculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului si acesta va fi platit din bugetele locale si din imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.

Imprumuturile contractate de unitatile administrativ-teritoriale, precum si cele contractate de agentii economici si serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de catre acestea prin veniturile proprii.

Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita de 30% din totalul veniturilor proprii, cu exceptia cazurilor aprobate prin legi speciale.

Aceste conditiile se aplica inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din imprumuturile contractate si/sau garantate de stat pentru autoritatile administratiei publice locale.

In scopul calcularii acestei limite, pentru imprumuturile contractate si/sau garantate, cu o rata variabila a dobanzii, se va efectua calculul folosindu-se rata dobanzii valabila la data intocmirii documentatiei, iar pentru imprumuturile acordate in valuta vor fi luate in calcul la valoarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data efectuarii calculului.

Ratele scadente aferente imprumuturilor, dobanzile si comisioanele datorate de unitatile administrativ-teritoriale se prevad in bugetul local sau se pot contracta noi imprumuturi pentru achitarea ratelor scadente.

Garantarea de catre autoritatile administratiei publice locale a imprumuturilor contractate de agentii economici si serviciile publice de subordonare locala genereaza riscuri financiare, pentru acoperirea carora autoritatile publice locale constituie un fond de risc, in afara bugetului local.

Acest fond de risc se pastreaza in conturi separate deschise la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului si se constituie distinct pentru garantii locale la imprumuturi interne si, respectiv, pentru garantii la imprumuturi externe, din: sumele incasate sub forma de comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate; dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la disponibilitatile fondului; dobanzi si penalitati de intarziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata in termen de catre beneficiarii imprumuturilor garantate a comisioanelor si, respectiv, a ratelor scadente, dobanzilor si comisioanelor aferente si, in completare, din bugetul local. In cazul in care se efectueaza plati din fondul de risc aferente unor scadente neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reintregesc cu sumele recuperate de la acesta.

Nivelul comisionului de risc pe care beneficiarii de garantii trebuie sa-l achite bugetelor locale se determina de ordonatorul principal de credite si se aproba de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Acest comision se aplica asupra valorii imprumutului garantat.

Sumele aflate in fondul de risc la sfarsitul anului se regularizeaza cu bugetul local in limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenta se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

In situatia in care, pe parcursul executiei, apar goluri temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin imprumuturi fara dobanda acordate de Ministerul Finantelor Publice din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, numai dupa utilizarea fondului de rulment, valoarea totala a imprumutului care poate fi angajat de autoritatile administratiei publice locale fiind supusa urmatoarelor limite:

- nu va depasi 5% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului bugetar in care se face imprumutul;

- autoritatile administratiei publice locale nu pot angaja imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiasi an bugetar.

Daca autoritatile publice locale nu au restituit imprumutul ce le-a fost acordat din disponibilitatile contului curent al trezoreriei statului pana la 31 decembrie, directiile generale ale finantelor publice sunt autorizate sa execute contul unitatii administrativ-teritoriale in cauza.

In cadrul fondurilor externe nerambursabile, ponderea cea mai mare o detin fondurile primite de Uniunea Europeana, sub forma fondurilor de tip structural, acordate pentru pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana. Fondurile de tip structural sunt: Phare, ISPA si SAPARD.

Fondurile Phare sunt acordate pentru proiecte de dezvoltare regionala, in vederea eliminarii discrepantelor dintre regiuni si pentru asistenta tehnica pentru dezvoltare institutionala.

Fondurile ISPA se acorda pentru proiecte de dezvoltare a mediului si transporturi, iar fondurile SAPARD se acorda pentru dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale si a fermierilor privati.

Fondurile externe nerambursabile se incaseaza intreprinderi-un cont distinct, in afara bugetului local si se utilizeaza potrivit destinatiei stabilite prin acordurile de finanatare incheiate cu partenerii externi.