Reperege generale privind datoria publica

REPEREGE GENERALE PRIVIND DATORIA PUBLICA

1. Reglementare juridica

F Reglementarea juridica, pe forme

1.1. Reglementari financiare. Dreptul comun in domeniu il constituie Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 64/2007 cu privire la datoria publica[1]

Datoria publica locala este reglementata de Legea nr. 273/2006 cu privire la finantele publice locale, precitata, in completare, aplicandu-i-se dispozitiile OUG. nr. 64/2007, ca drept comun in domeniu.

Aplicarea uniforma a acestor reglementari are la baza Normele metodologice de aplicare emise in temeiul dispozitiilor art. 12 din OUG. nr. 64/2007.

1.2. Reglementari de drept comun Acordurile de imprumut public, precum si cele de garantare a acestora, esentialmente, acte juridice de factura contractuala, sunt supuse reglementarilor de drept substantial sub a caror incidenta intra - interne sau internationale - dupa caz.

Domeniul legii. OUG. nr. 64/2007 si Legea nr. 273/2006 constituie doar cadrul general cu privire la datoria publica si contine doar principiile administrarii acesteia. Legiuitorul a retinut in noua reglementare - OUG. nr. 64/2007 - in raport cu cele precedente[2], atat cat permite caracterul imperativ al finantelor publice.

F

2. Importanta si necesitate

Imprumuturile publice reprezinta o componenta structurala fundamentala a finantelor publice moderne, teoria si practica imprumutului public revendicandu-si statutul de disciplina de studiu de sine statatoare.

Imprumuturile publice sunt integreate echilibrului bugetar, reglementat la art. 13 din Legea finantelor publice, ce impune acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile bugetului respectiv. Cum resursele fiscale, de regula, sunt insuficiente pentru satisfacerea integrala a nevoilor publice programate, statele au conceput mijloace juridice acoperitoare.

F Avantaje si dezavantaje

Imprumutul public reprezinta un mijloc de completare a fondurilor banesti cu destinatie publica si a devenit un fenomen cu o dinamica accelerata in toatele statele, beneficiind de o reglementare juridica actuala, moderna, in raport cu dispozitiile institutiilor comunitare abilitate.

Avantajele imprumutului public rezulta din:

- consolidarea patrimoniului statului cu valorile reale create prin intrebuintarea sumelor de bani imprumutate;

- incurajarea economiilor banesti si activarea capitalurilor particulare, inlesnind astfel plasarea capitalului autohton in economia nationala.

Dezavantajele acestuia rezulta din:

- angajarea generatiilor viitoare, acestea fiind obligate sa suporte cheltuielile de rambursare contractate, mai ales, pe termene indelungate;

- reducerea capitalului particular circulant din economia nationala si implicit impiedicarea procesului normal de dezvoltare a productiei, influentarea cresterii si micsorarii capacitatii contributive a cetatenilor;

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

- reducerea consumului, fapt ce conduce la scaderea cererii si, implicit, a productiei..

Scopul pentru care acestea sunt contractate trebuie sa se inscrie in limitele legii (art. 4 din Ordonanta privind datoria publica.:

3. Notiune si terminologie

Conceptual, se impune a diferentia intre: imprumut public, credit public, datorie publica, serviciul datoriei publice.

F Terminologie: imprumut public, datorie publica, serviciul datoriei publice.

3.1. Imprumut si credit public. Intre imprumut public si credit public exista o sinonimie[3], acestea putand fi folosite cu acelasi inteles indomeniul supus analizei aici. Creditul public este integrat creditului lato sensu, cei mai multi autori abordand, ca punct introductiv, in abordarea imprumutului public, notiunea de credit, creditul in general. Cuvantul public atasat cuvantului credit are semnificatia de a-l separa de creditul privat, unul dintre criteriile de detasare fiind "calitatea debitorului", aici, statul sau autoritatile administratiei publice locale, direct sau indirect, in cazul garantiilor asumate de acestea pentru garantarea imprumuturilor contractate de enitatile prevazute de lege.

De remarcat ca in legea speciala - OUG. nr. 64/2007 - nu avem o definitie a imprumutului public si nici a speciilor acestuia - imprumutul de stat (guvernamental, in legea noua) si imprumutul public local- legea operand cu notiuni direct legate de gestiunea datoriei publice. Imprumutul de stat este actul juridic - contract, acord, tratat etc. prin care statul, prin autoritatile publice abilitate, de regula, Ministerul Economiei si Finantelor, obtine fonduri de la o persoana fizica sau juridica creditoare pe care se angajeaza sa le ramburseze impreuna cu accesoriile acestora si cu alte costuri, in perioada specificata".

Creditul public local actul juridic - contract, acord, tratat etc. prin care autoritatile administratiei publice locale obtin fonduri de la o persoana fizica sau juridica creditoare pe care se angajeaza sa le ramburseze impreuna cu accesoriile acestora si cu alte costuri, in perioada specificata".

In lege sunt utilizate expresiile de "finantare rambursabila angajata pe baze contractuale" si "finantare rambursabila garantata" in locul celei de imprumut public si imprumut garantat.

F

3.2. Datoria publica este un concept legat de creditul public, cu care nu se confunda, avand semnificatia proportiei cantitative, a cuantificarii imprumuturilor publice, fiind o rezultanta a acestora. In acceptiunea legii, datoria publica semnifica "totalitatea obligatiilor de natura datoriei publice guvernamentale si locale" (art. 2 lit. c, OUG. nr. 64/2007). Datoria publica (a Romaniei) este rezultanta imprumuturilor de stat si a celor contractate de autoritatile administratiei publice locale, cu mentiunea ca acestea din urma nu reprezinta datorii sau raspunderi ale Guvernului, serviciul aferent acestora realizandu-se exclusiv din veniturile cu care au fost garantate imprumuturile.

OUG. nr. 64/2007 reglementeaza aceasta dimensiune, cu alte cuvinte, aspectele strict financiare si bugetare. Aspectele strict juridice vizand actele juridice de imprumut si de garantie vor fi supuse reglementarilor incidente, altele decat cele sus mentionate.

Datoria publica are doua componente:

F

a. datoria publica guvernamentala - " totalitatea obligatiilor statului la un moment dat, provenind din finantarile rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin Ministerul Economiei si Finantelor, conform dispozitiilor Ordonantei de Urgenta nr. 64/2007";

F