Enumerati actele de control specifice inspectiei fiscale si discutati despre procesul verbal de control

Enumerati actele de control specifice inspectiei fiscale si discutati despre procesul verbal de control

Principalele acte intocmite sunt:

Procesul verbal de control;

Raportul de inspectie fiscala;

Nota de constatare;

Preces verbal de constatare a contraventiilor

Anexe

Procesul verbal de control

Procesul verbal de control este intocmit de catre organele fiscale de inspectie fiscala in situatiile in care verificarea nu necesita trimitera unui aviz de inspectie fiscala. Este un act de control specific controlului inopinat,controlului reciproc sau consemnarii unor fapte de natura penala. Valorificarea constatarilor controlului consemnate in procesul verbal nu se vor concretiza in emiterea unor decizii de impunere. El poate fi enexat raportului de inspectie fiscala.

Procesul verbal de control contine 3 parti: introducere, cuprins si incheiere.

Introducere - se consemneaza urmatoarele elemente:

- data intocmirii procesului verbal

- numele si prenumele membrilor echipei de inspectie fiscala;

- precizarea exacta a obiectului controlului;

- perioada supusa controlului;

- datele de identificare a contribuabilului;

- locul desfasurarii controlului;

- reprezentantul legal al contribuabilului.

Cuprinsul - sunt descrise si nuantate o serie de elemente care formeaza continutul  controlului, precum:

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

Acesti termeni se refera, in principal, la: capital propriu, fonduri proprii, expunere bruta, expunere neta, expunere mare, un singur debitor, entitate de risc, grup, persoane aflate in relatii speciale cu banca.

Principalele reglementari pentru diminuarea riscului de credit se refera la:

a) nivelul unei expuneri mari nu poate depasi 25 % din fondurile proprii ale bancii (conform articolului 9 din Normele B.N.R. nr. 12/2003 privind supravegherea solvabilitatii si expunerile mari ale institutiilor de credit, publicate in Monitorul Oficial nr. 51 din 21 ianuarie 2004);

b) suma totala a expunerilor mari nu poate depasi de 8 ori nivelul fondurilor proprii ale bancii, o expunere mare reprezinta ca valoare cel putin 10 % din fondurile proprii ale bancii. Toate expunerile mari sunt raportate Bancii Nationale a Romaniei.

c) Regiile autonome pot contracta credite in proportie de cel mult 20 % din veniturile brute realizate in anul precedent sau pot emite titluri negociabile pe piata in aceeasi limita pentru acoperirea cheltuielilor curente, atunci cand mijloacele acestora sunt insuficiente in decursul unui an;

d) valoarea totala a imprumuturilor angajate de autoritatile administratiei publice locale nu poate depasi 5 % din totalul veniturilor estimate a fi incasate de acestea pe durata anului fiscal in care se face imprumutul (venituri curente, venituri din capital si venituri cu destinatie speciala);

e) creditele (expunerea totala) pentru persoanele aflate in relatii speciale cu banca nu vor putea depasi 20 % din fondurile proprii ale bancii, iar la acordarea lor se vor aplica prevederile Normelor Bancii Nationale a Romaniei privind limitarea riscului de credit al bancilor;

f) constituirea fondului pentru riscuri bancare generale, in limita a 1 % din soldul activelor purtatoare de riscuri specifice activitatii bancare, existent la sfarsitul anului, in scopul administrarii si a riscului general de credit rezultat din ansamblul activitatii de creditare.

Totodata, conform Legii privind activitatea bancara articolul 24, litera d, bancile comerciale vor organiza functionarea Comitetului de administrarea riscurilor ca organ de sinteza consultativ care urmareste permanent riscul si toate pozitiile de bilant, in special riscul lichiditatii, riscul de credit, riscul ratei dobanzii, riscul de capital si riscul valutar. Pentru limitarea riscului de credit, Comitetul de administrare a riscurilor acorda o atentie deosebita gestionarii imprumuturilor mari, sistemului de urmarire si control al intregului portofoliu de credite, limitelor maxime de expunere pe ramuri, clienti, tipuri de credite, constituirii de provizioane, corelate cu calitatea in evolutie a creditelor acordate si cu dobanzile neincasate.

O alta reglementare importanta pentru gestionarea riscurilor bancare o constituie cea privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Riscurilor Bancare. Aceasta (CRB) reprezinta un centru de intermediere care gestioneaza, in numele bancii centrale, informatia de risc bancar pentru scopurile utilizatorilor, in conditiile pastrarii secretului bancar.

Informatia de risc bancar, potrivit reglementarii, cuprinde datele de identificare a unui debitor si operatiunile in lei si in valuta prin care bancile se expun la risc fata de acel debitor, respectiv:

- acordarea de credite;

- asumarea de angajamente de catre banca, in numele debitorului, fata de o persoana fizica sau juridica nebancara;

- asumarea de angajamente de catre banca in numele debitorului, fata de alta banca.

Prin aceasta reglementare sunt definite cateva notiuni care sunt relevante pentru importanta functionarii Centralei Riscurilor Bancare. Astfel:

- riscul individual reprezinta suma valorilor operatiunilor raportate la CRB de catre o persoana declaranta pentru un debitor; acest risc reprezinta expunerea unei banci fata de un debitor si se determina de persoana declaranta;

- persoana recenzata reprezinta debitorul, respectiv persoana fizica sau juridica inscrisa in baza de date a CRB;

- riscul global este suma riscurilor individuale raportate de toate persoanele declarante pentru aceeasi persoana recenzata;

- persoanele declarante sunt centralele bancilor, persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor straine;

- persoana acreditata este angajatul autorizat de conducerea persoanei declarante sa transmita si sa receptioneze la Centrala Riscurilor Bancare informatiile de risc bancar.

Importanta functionarii Centralei Riscurilor bancare rezida in aceea ca poate transmite oricarei persoane declarante informatii referitoare la creditele restante pe ultimii 2 ani si informatii referitoare la riscul global, pentru fiecare debitor. Aceste informatii sunt oferite in termen de cel mult o zi bancara, de la data primirii cererii de consultare a bazei de date a CRB, ceea ce are o mare insemnatate in selectarea clientilor si limitarea riscului de creditare.

Dintre masurile adoptate de Banca Nationala a Romaniei, in vederea imbunatatirii calitatii prudentiale bancare se remarca:

- politica prudenta in autorizarea de noi banci

- cresterea exigentei in sanctionarea bancilor

- continuarea perfectionarii profesionale a supraveghetorilor bancari

- implementarea si perfectionarea unui sistem de avertizare timpurie, care in decursul anului 2000 s-a transformat intr-un sistem uniform de rating bancar si avertizare timpurie.

4. Monitorizarea creditelor sensibile

Creditele sensibile sunt cele detinute de clientii identificati prin urmatoarele caracteristici:

a) degradarea situatiei financiare prin:

- probleme survenite in activitatea firmei sau a altor entitati ale grupului din care face parte clientul cu risc de contaminare;

- evolutie negativa a pietei;

- schimbarea conducerii sau a actionarului principal;

- probleme sociale;

- conduita tranzactionala necorespunzatoare (litigii comerciale, titluri executorii);

- politici periculoase (supra-stocaje, dezechilibre financiare mai mari decat echivalentul cifrei de afaceri medii lunare realizate pe baza ultimului exercitiu financiar sau mai mult de echivalentul profitului net anual etc.).

b) inregistarea de restante si necesitatea provizionarii angajamentelor.

Monitorizarea creditelor sensibile se face, in prima faza, de catre consilierii de clientela, prin vizitele efectuate la clienti sau intalnirile cu acestia, intocmindu-se un raport de intalnire. Lunar, toate aceste rapoarte sunt prezentate celulei de urmarire si controlorilor de risc, care supravegheaza evolutia creditelor sensibile si intocmesc trimestrial fise de risc pentru Centrala bancilor. Aceasta analizeaza si valideaza propunerile pentru trecerea unui credit din categoria "sensibil" intr-una din categoriile "sanatos" sau "neperformant".

Evaluarea situatiei clientilor se face pe baza informatiilor din interiorul bancii, vizitelor la client efectuate de consilierii de clientela sau a informatiilor financiare din situatiile depuse la Administratia financiara. Verificarea garantiilor constituite urmaresc legalitatea acestora, gradul de acoperire a angajamentelor clientului, valabilitatea politelor de asigurare, existenta si mentinerea integritatii fizice si functionale a garantiilor materiale (ipoteci si garantii reale mobiliare).

Activitatea de urmarire a creditelor acordate are drept scop cunoasterea si actionarea in sensul limitarii/diminuarii riscurilor la care este expusa banca  drept urmare a derularii activitatii de creditare, inc

-descrierea faptelor constatate;

- prevederile actelor normative incalcate, cu precizarea exacta a acestor acte, a articolului si  a aliniatului;

- consecintele producerii deficientelor;

- precizarea persoanelor care se fac vinovate de savarsirea acestor deficiente;

- precizarea masurilor operative luate pentru remediarea deficientelor pe parcursul controlului;

- punctul de vedere al contribuabilului sau al reprezentantului acestuia, in sinteza.

Incheierea -partea procesului verbal in care se fac precizari cu privirela :

- faptul ca au fost restituite contribuabilului toate documentele puse la dispozitia echipei de inspectie fiscala

-numarul de exemplare in care procesul verbal a fost intocmit (min.3);

- numarul din Registrul Unic de Control sub care procesul verbal este inregistrat.

- numele,prenumele si semnatura membrilor echipei de inspectie fiscala;

- numele, prenumele si semnatura contribuabilului sau a reprezentantului acestuia