Finante
Raspunderea materiala in legatura cu activitatea gestionara. Raspunderea materiala in legatura cu receptia bunurilorRaspunderea materiala in legatura cu activitatea gestionara. Raspunderea materiala in legatura cu receptia bunurilor Raspunderea materiala in legatura cu receptia bunurilor 1) in legatura cu receptia produselor la furnizor, intre delegatii unitatilor furnizoare si beneficiare: a) delegatul furnizorului raspunde: integral cand a livrat beneficiarului cantitati superioare celor inscrise in documentele insotitoare; limitat cand a livrat produse necorespunzatoare calitativ numai pentru cheltuielile suportate de unitate cu livrarea acestor produse si nu cu fabricarea lor. Raspunderea principala revine muncitorilor care le-au produs si personalului cu atributii de control de calitate; b) delegatul beneficiarului raspunde material pentru: receptia unor cantitati inferioare celor inscrise in actele insotitoare; receptia produselor cu vicii aparente, raspunderea nu se refera la intreaga paguba, ci numai la partea produsa beneficiarului, raspunderea principala fiind a unitatilor furnizoare;
e. puterea de previziune in cadrul unui orizont de timp stabilit. R: "a" Testul nr. 40Identificati formularea ce nu reprezinta judecata de luat in considerare in cadrul conceptului de eficienta alocativa al lui Pareto: a. preocupare pentru bunastarea tuturor indivizilor din societate luati in mod separat; b. unii factori neeconomici ce afecteaza bunastarea indivizilor pot fi ignorati; c. exista un consumator complet si suveranitatea producatorului; d. maximizarea utilitatii la consumator la cel mai mic cost de utilizare; e. o anumita schimbare in alocarea resurselor sporeste bunastarea la o ultima persoana, fara sa o reduca la alta persoana. R: "d" Testul nr. 41Eficienta cheltuielilor se realizeaza atunci cand:
Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in contextul de realizare a cheltuielilor publice. R: "c". Testul nr. 42Orientarile moderne cu privire la eficienta cheltuielilor publice se materializeaza in urmatoarele afirmatii: a. serviciile publice nu trebuie sa fie furnizate intotdeauna in mod liber si cu titlu gratuit; b. furnizarea serviciilor publice trebuie sa fie inlocuita cu furnizarea privata; c. furnizarea serviciilor publice poate fi restabilita la mecanismele cvasipiata prin utilizarea de cupoane sau bonuri valorice; d. furnizarea serviciilor are loc pe timpul rezidentei; e. redistribuirea dorita a veniturilor trebuie sa fie implementata prin transferuri in bani, iar nu prin avantaje in natura. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in contextul orientarilor moderne cu privire la eficienta cheltuielilor publice. R: "d". Testul nr. 43Identificati in cadrul textelor de mai jos ce presupune dimensionarea eficientei cheltuielilor publice dupa metoda analiza cost-eficacitate: a. definirea clara a metodelor folosite; identificarea resurselor posibile; determinarea costurilor si a avantajelor; b. definirea clara a obiectivelor de atins; identificarea pasilor de urmat; determinarea costurilor si a avantajelor; c. definirea clara a obiectivelor ce trebuie atinse; identificarea resurselor posibile si a mijloacelor tehnice susceptibile de a fi luate in considerare in cadrul solutiilor alternative proiectate; determinarea costurilor si a avantajelor pe care le prezinta fiecare din aceste alternative; compararea costurilor si a avantajelor mijloacelor luate in calcul; d. definirea clara a obiectivelor de atins; identificarea resurselor posibile; determinarea costurilor si a avantajelor; e. definirea clara a obiectivelor de atins; identificarea resurselor posibile; determinarea nevoilor de ansamblu si pe etape; R: "c" Testul nr. 44Structura cheltuielilor social-culturale cuprinde: a. cheltuieli pentru invatamant; b. fondurile organizatiilor fara scop lucrativ; c. cheltuieli pentru sanatate; d. cheltuieli pentru cultura, culte, actiuni privind activitatea sportiva si de tineret; e. cheltuieli pentru securitatea sociala ce includ cheltuielile cu alocatiile, pensiile, ajutoarele si indemnizatiile. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in structura cheltuielilor social-culturale. R: "b"Testul nr. 45Sursele de finantare a cheltuielilor social-culturale sunt: a. fondurile bugetare; b. pensia suplimentara; c. cotizatii sau contributii; d. fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private; e. venituri realizate de institutii social-culturale. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in sursele de finantare a cheltuielilor social-culturale. R: "b"Testul nr. 46Sistemul asigurarilor sociale cuprinde: a. asigurarile sociale de stat (pensii, trimiteri la tratamente si odihna, indemnizatii si ajutoare, unele cheltuieli cu ocrotirea sanatatii, ajutorul in caz de somaj, alocatia de sprijin, ajutorul de integrare profesionala); b. asigurarile sociale din cooperatia mestesugareasca si ale mestesugarilor cu ateliere proprii; c. fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau private; d. asigurarile sociale din asociatiile agricole (pensii, indemnizatii, ajutoare, alte drepturi de asigurari sociale); e. asigurarile sociale ale agricultorilor cu gospodarie proprie. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in sistemul asigurarilor sociale. R: "c"Testul nr. 47Principiile functionarii sistemului asigurarilor sociale se manifesta ca fiind: a. unicitatea; b. obligativitatea; c. garantarea de catre stat a drepturilor de asigurari sociale; d. cetatenii sunt ocrotiti in toate cazurile si pentru toata perioada pierderii capacitatii de munca; e. necesitatea. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in principiile asigurarilor sociale. R: "e". Testul nr. 48Asigurarile sociale pentru sanatate sunt organizate si functioneaza pe baza urmatoarelor principii: a. cuprinderea obligatorie a tuturor cetatenilor in cadrul sistemului medico-sanitar coerent de protectie sociala; b. solidaritatea sociala cuprinzatoare intre toate categoriile sociale; c. prestarea in favoarea asiguratilor a unui pachet definit de servicii medico-sanitare; d. finantarea autonoma si echilibrul financiar; e. subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in principiile asigurarilor sociale pentru sanatate. R: "e"Testul nr. 49In categoria cheltuielilor publice pentru obiective si actiuni economice se pot include: a. cheltuielile pentru combustibili si energie; b. cheltuieli pentru gospodarie comunala si locuinte sociale; c. fondurile bugetare; d. cheltuieli pentru protectia mediului; e. cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria cheltuielilor pentru obiective si actiuni economice. R: "c"Testul nr. 50Cheltuielile publice destinate protectiei mediului au urmatoarele surse de finantare: a. fondurile bugetare in cazul cand se aloca resurse pentru: investitii in domeniul protectiei mediului; avantaje fiscale; subventionarea dobanzilor bancare; finantarea activitatii de cercetare-dezvoltare in domeniului poluarii mediului; b. fonduri speciale constituite din: fondul national de mediu; fonduri in custodie; c. credite acordate de Banca Mondiala; d. sisteme de garantie-colectare a deseurilor in scopul reciclarii; e. persoane fizice autorizate. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria surselor destinate cheltuielilor pentru protectia mediului. R: "e" . Testul nr. 51Cheltuielile publice cu autoritatile cuprind cheltuielile efectuate cu: a. presedintia; b. politia; c. autoritatile legislative; d. autoritati judecatoresti; e. autoritati executive si alte organe ale autoritatii publice. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria cheltuielilor publice cu autoritatile. R: "b" . Testul nr. 52Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se include ca element al resurselor financiare publice: a. resursele administratiei de stat centrale; b. resursele administratiei locale; c. resursele asigurarilor sociale de stat; d. resursele provenite din export; e. resursele institutiilor publice cu caracter autonom. R: "d" Testul nr. 53Identificati in cadrul textelor de mai jos formularile ce nu se includ ca element al resurselor financiare private: 1. resursele financiare ale agentilor economici particulari; 2. resursele institutiilor si unitatilor fara scop lucrativ; 3. resursele institutiilor publice cu caracter autonom; 4. resursele populatiei; 5. resursele provenite din export. Precizati care dintre combinatiile de mai jos contin elemente ale resurselor financiare private: a. 1+2+3; b. 2+3+4; c. 3+4+5; d. 1+2+4; e. 2+3+5. R: "d" Testul nr. 54Printre factorii care conduc la cresterea volumului resurselor financiare destinate cheltuielilor publice se pot enunta: a. factorul economic; b. factorii monetari; c. factorii sociali; d. factorul geostrategic; e. factorii demografici. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in categoria factorilor ce conduc la cresterea volumului resurselor financiare destinate cheltuielilor publice. R: "d" . Testul nr. 55Din punct de vedere al continutului lor economic, resursele financiare publice pot fi: a. veniturile fiscale ce au un nivel limitat si sunt insuficiente; b. resursele de trezorerie asigura acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale, a golurilor de casa inregistrate la bugetele locale si a deficitelor temporare ale bugetelor fondurilor speciale; c. imprumuturile publice interne si externe; d. emisiunea de bani de catre banca centrala; e. resursele publice ale bugetului central. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in clasificarea din punct de vedere economic a resurselor financiare publice. R: "e" . Testul nr. 56Clasificarea prin prisma bugetului general consolidat are in vedere ca resursele financiare sa se grupeze in: a. resurse financiare ale bugetului de stat; b. resurse financiare ale asigurarilor sociale de stat; c. resurse financiare cu destinatie speciala; d. resurse de trezorerie; e. resurse financiare ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. Precizati care dintre variantele de mai sus nu se incadreaza in clasificarea din punct de vedere al bugetului general consolidat a resurselor financiare publice. R: "d" . Testul nr. 57Clasificarea in functie de ritmicitatea incasarilor la buget are in vedere are in vedere resursele financiare ordinare (curente) si cele extraordinare. Precizati care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria resurselor financiare ordinare sau curente: a. impozite; b. taxe; c. contributii sau varsaminte de la intreprinderile publice; d. resursele trezoreriei; e. imprumuturile publice interne si externe. R: "e" . Testul nr. 58Clasificarea in functie de provenienta opteaza pentru resurse interne si resurse externe. Precizati care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria resurselor financiare interne: a. veniturile fiscale; b. imprumuturile de stat interne; c. emisiunea de bani; d. donatii interne; e. resurse financiare extraordinare. R: "e" . Testul nr. 59Precizati care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria indicatorilor privind nivelul resurselor financiare: 1. volumul veniturilor publice, in expresie nominala si reala; 2. ponderea veniturilor publice in produsul intern brut; 3. greutatea specifica; 4. ponderea veniturilor totale pe tara, in PIB; 5. venitul mediu public pe locuitor; Specificati care dintre combinatii contine indicatorii privind nivelul resurselor financiare. a. 1+2+3; b. 2+3+4; c. 3+4+5; d. 1+2+5; e. 2+4+5. R: "d". Testul nr. 60Modificarea nominala si reala a veniturilor publice reprezinta un indicator al dinamicii veniturilor publice. Raspundeti cu "ADEVARAT" sau "FALS" la urmatoarea afirmatie: "Modificarea nominala si reala a veniturilor publice poate fi identificata in marime relativa sau absoluta". R: "ADEVARAT". Testul nr. 61Precizati care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria indicatorilor dinamicii veniturilor publice:
R: "e. Testul nr. 62Precizati care din formularile de mai jos nu fac parte din categoria caracteristicilor fundamentale ale impozitului: 1. caracterul obligatoriu; 2. caracterul neomogen al impozitului; 3. titlul nerambursabil; 4. caracterul economic; 5. lipsa contraprestatiei. Specificati care dintre combinatii contine caracteristicile impozitului: a. 1+2+3; b. 2+3+4; c. 3+4+5; d. 1+2+5; e. 2+4+5. R: "d". Testul nr. 63Impozitele si taxele se bazeaza pe urmatoarele principii: a. neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain; b. cadrul legal pentru impozitele si taxele ce constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si plata al acestora; c. certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; d. echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora; e. eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice. Identificati textul care nu se refera la principiile impozitelor si taxelor. R: "b". Testul nr. 64Precizati care din formularile de mai jos nu fac parte din definitia taxei: a. prelevare obligatorie a unei parti din veniturile persoanelor fizice sau juridice, cu sau fara posibilitatea obtinerii unei contraprestatii; b. este o suma baneasca platita de persoane fizice sau juridice catre stat ori agenti economici/institutii publice in baza unei contraprestatii efectuate de acestea in favoarea platitorului; c. nivelul taxei respective depinde de costul serviciului prestat si poate fi negociat, in raport cu mai multe criterii potrivit uzantelor; d. plata taxelor se poate face anticipat sau sfarsitul contraprestatiei fara a se percepe penalitati; e. plata taxelor este benevola in raport cu optiunile solicitantilor de servicii, respectiv daca acestia vor sau nu serviciul respectiv. R: "a". Testul nr. 65Raspundeti cu "ADEVARAT" sau "FALS" la urmatoarea afirmatie: "Contributia reprezinta suma platita de o persoana fizica sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o institutie publica ori financiara". R: "FALS"Testul nr. 66Precizati care din formularile de mai jos nu fac parte din componentele impozitului:
R: "b". Testul nr. 67Precizati care dintre formulari nu se incadreaza in formele de manifestare a impozitelor indirecte dupa criteriul trasaturilor de fond si forma: a. taxa pe valoarea adaugata; b. accizele; c. taxele vamale; d. impozitele reale; e. alte impozite indirecte. R: "d". Testul nr. 68Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza in contextul metodei de impunere in suma fixa in care se pot constata urmatoarele: a. cu cat venitul este mai mic, cu atat povara fiscala este mai mare; b. conduce la aplicarea progresiva a impozitarii; c. conduce la o impunere regresiva astfel incat pe masura ce veniturile cresc, cotele de impozit se reduc; d. povara fiscala este invers proportionala cu veniturile; e. genereaza cel mai mici cheltuieli ocazionate de stabilirea, constatarea, urmarirea si incasarea impozitelor; R: "b". Testul nr. 69Identificati in textele de mai jos pe cel care nu reprezinta un mod de incasare a impozitului: a. la sediul organului fiscal de care apartine contribuabilul; b. deplasarea organului fiscal la sediul contribuabilului; c. retinerea la sursa a impozitului datorat; d. perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale; e. perceperea impozitului in cadrul institutiei unde lucreaza. R: "e". Testul nr. 70Identificati in textele de mai jos pe cel care nu reprezinta cerinta ce sta la baza dublei impuneri juridice internationale: 1. rezidenta; 2. nationalitatea; 3. originea veniturilor; 4. specializarea firmei; 5. conditiile de impunere. Precizati care dintre combinatiile de mai jos includ toate cele trei cerinte: a. 1+2+3 ; b. 2+3+4 ; c. 3+4+5 ; d. 1+3+5 ; e. 2+4+5. R: "a". Testul nr. 71Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu reprezinta un mod de a evita dubla impunere juridica internationala: a. scutire totala; b. scutirea progresiva; c. creditarea ordinara; d. creditarea totala; e. creditarea temporara. R: "e". Testul nr. 72Mecanismul financiar reprezinta componentele de natura financiara ale mecanismului economic si, in consecinta, are o structura complexa. Identificati in cadrul textele de mai jos formularea ce nu se include in structura mecanismului financiar: a. sistemul financiar; b. pirghiile financiare utilizate de stat pentru influentarea activitatii economice; c. metodele administrative de conducere folosite in domeniul finantelor; d. sistemul de repartizare a rezultatelor muncii; e. cadrul institutional alcatuit din institutii si organe cu atributii in domeniul finantelor. R: "d" Testul nr. 73Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza la ce contine sistemul financiar ca sistem de relatii economice: a. obiectivele de politica economica urmarite pe termen lung; b. relatii ce se reflecta in bugetul de stat si in bugetele locale; c. relatiile de credit bancar; d. relatii de asigurari si reasigurari de bunuri, persoane si raspundere civila; e. relatii generatoare de constituire a fondurilor speciale extrabugetare. R: "a"Testul nr. 74Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza la ce contine sistemul financiar ca sistem de fonduri financiare: a. dupa nivelul la care se constituie putem avea fonduri: la nivel macroeconomic; la nivel mediu; la nivel microeconomic; b. dupa destinatie se pot regasi fonduri: de inlocuire si dezvoltare; de consum; de rezerva; de asigurare; c. relatii care se reflecta in bugetul asigurarilor sociale de stat, asigurarilor de sanatate si in bugetele altor actiuni ce tin de domeniul asigurarilor sociale; d. dupa forma de proprietate fondurile sunt ale: proprietatii publice; proprietatii private; e. dupa titlul cu care se fac prelevari de fonduri si plati de la acestea putem avea: prelevari cu titlu definitiv si caracter obligatoriu; prelevari cu titlu rambursabil si caracter facultativ si transferuri externe. R: "c" Testul nr. 75Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza la ce contine sistemul financiar ca sistem de institutii si organe: a. Parlament; b. Guvern; c. Ministerul de Finante; d. Trezoreria statului e. Curtea de Conturi. R: "d"Testul nr. 76Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza la scopurile urmarite prin aplicarea pirghiilor economico-financiare: a. estimarea necesarului de resurse financiare publice si a posibilitatilor de procurare a acestora la nivelul intregii societati, de autoritatile publice centrale, al unitatilor administrativ-teritoriale si altor entitati publice; b. aplicarea de dobanzi majorate de catre bancile creditoare pentru debitele nerambursate la scadenta; c. estimarea necesarului de resurse financiare si a posibilitatilor de procurare a acestora la nivel microeconomic; d. determinarea efortului financiar reclamat de realizarea unor obiective sau actiuni, a efectelor scontate de pe urma acestora si a raportului dintre efort si efect; e. constituirea fondurilor publice de resurse financiare; R: "b"Testul nr. 77Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza in metode administrative folosite in completarea parghiilor economico-financiare:
R: "b"Testul nr. 78Identificati in textele de mai jos formularea care nu se incadreaza in categoria documentele de concretizare a planurilor financiare publice: a. bugetul de stat; b. bugetele unitatilor administrativ-teritoriale; c. bugetul asigurarilor sociale de stat; d. bugetul fondurilor speciale; e. bugete de venituri si cheltuieli; R: "e"Testul nr. 79Precizati care din textele de mai jos nu se refera la organele democratiei reprezentative in domeniul finantelor publice: a. Parlamentul; b. &nb
2) in legatura cu autoreceptia raspund membrii comisiei de autoreceptie si
primire a furnizorului pentru pagubele produse unitatii furnizoare, daca au
procedat la autoreceptia unor produse necorespunzatoare calitativ sau in alte
cantitati decat cele ce le inscriu in procesul-verbal de autoreceptie.
Raspunderea apare atunci cand, beneficiarul constata lipsuri cantitative sau
calitative pentru care furnizorul este obligat la dauna fata de beneficiar.
Produsele necorespunzatoare calitativ, raspunderea principala apartine
muncitorilor si celuilalt personal din sfera productiei, membrii comisie avand
o raspundere subsidiara.
|