Raportul euro - dolar

Raportul euro - dolar

Chiar daca parintii sai nu au spus-o niciodata explicit, euro a fost creat si pentru  a clatina dolarul american de pe scaunul sau de stapan invincibil al schimburilor internationale. Dupa trei ani de viata electronica, cand a circulat numai prin conturile bancare ale guvernelor, ori intreprinderilor din 11, apoi 12 tari europene, euro a reusit cel putin din punctul de vedere a ratei de schimb sa domine dolarul.

La prima vedere, euro are aceleasi sanse cu rivalul sau, pentru ca va fi folosit in 12 tari care, adunate, din punct de vedere al populatiei si produsului economic, sunt cel putin egale cu Statele Unite. Americanii mai pot aduce in ajutor Costa Rica, Panama si Ecuador, unde "biletul verde" este singura moneda de schimb. Si totusi, nu acesta este raportul de forte.

Figura nr. 10   Populatia (milioane de locuitori)

Sursa: EUROSTAT

Tabel nr. 10  Indicatorii principalilor poli de putere

Sursa:  European Economy, Directorate General of Economic and Financial Affairs, no 5/ 2003.

Figura nr. 11 Suprafata (km patrati)

Sursa: Date EUROSTAT

Dolarul beneficiaza de o putere uriasa, in primul rand ca urmare a extraordinarelor privilegii de care se bucura. Dupa acordurile de la Bretton Woods /SUA, incepand din 1945, dolarul a devenit principala moneda de referinta in tranzactiile internationale. Cea mai mare parte din comertul mondial se deruleaza in dolari, si, de asemenea, o marfa cruciala a planetei - petrolul - se tranzactioneaza majoritar in dolari. Dolarul ramane principala moneda de rezerva a bancilor centrale din cele mai multe tari ale lumii. Pana acum 30 de ani, la orice ghiseu exchange in schimbul unui bilet verde puteai primi cateva grame de aur. De atunci insa, dolarul nu mai are nevoie de acoperire in metal pretios. El insusi a devenit "aur", din Argentina pana in Rusia, din China pana in Arabia Saudita, ori Israel, mai ales dupa caderea comunismului.

Fred Bergsten, consilierul presedintelui Clinton, expert in politica comerciala si director al renumitului Institute for International Economics (IIE) din Washington, atentiona, in ziarul "Foreign Affairs": "coliziunea care va avea loc intre dolar si euro, o coliziune intre titani, se va manifesta printr-o crestere a tensiunilor in politica comerciala si monetara". Relatiile transatlantice se afla, conform opiniei lui Bergsten, intr-o faza critica. Pe ambele parti ale Atlanticului se fac prea putine lucruri pentru a evita coliziunea printr-o strategie comuna. Bergsten acorda sanse mari de apreciere a monedei euro si spera in functionarea unei ordini monetare bipolare.

Conform economistului, Eurolandul celor 12 se compara deja cu S.U.A., in raport de productie, comert si rezerve, si va deveni si mai puternic, cand vor fi membre ale zonei euro toate statele Uniunii Europene. Daca Banca Centrala Europeana isi va consolida credibilitatea, vor avea loc transferuri ale investitorilor privati si bancilor centrale din dolari in euro. Prin urmare, euro poate deveni, pe termen mediu, rivalul sau partenerul dolarului.

Dar euro si dolarul se afla intr-o relatie labila, cu riscul de a provoca fluctuatii enorme ale cursurilor de schimb si, deci, efecte destabilizatoare asupra economiei mondiale. Dupa o perioada de apreciere a dolarului, va aparea o corectura de curs in favoarea euro, apreciata de Bergsten la 24-40%, ca urmare a deficitelor ridicate ale balantei comerciale a S.U.A. Aceasta va influenta competitivitatea Europei, dinamica cresterii economice va fi si mai puternic diminuata, ceea ce va duce la cresterea somajului. De aici pericolul unor prime conflicte comerciale. Si a avut dreptate, desi in prima faza, datorita evolutiei oscilante a euro, se parea ca nu va avea dreptate.