Principiile bugetelor locale

Principiile bugetelor locale

1. Principiile generale ale bugetelor locale

a)       Principiul echilibrului veniturile publice la nivel local trebuie sa fie egale cu cheltuielile publice locale in scopul asigurarii echilibrului dintre nevoile  si resursele colective. Presupune ca veniturile sa acopere integral cheltuielile prevazute in bugetul local. In situatia in care veniturile nu acopera cheltuielile, deficitul bugetului local urmeaza sa fie acoperit din imprumuturi contractate de autoritatile publice locale si din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prevazute prin legea bugetului de stat.

b)       Principiul realitatii bugetele locale trebuie sa evidentieze nivelul efectiv al resurselor ce pot fi procurate pe plan local, precum si cel al nevoilor colectivitatii. Potrivit acestui principiu trebuie avute in vedere variantele cele mai prudente in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele dezechilibre care ar putea aparea pe parcursul executiei bugetare.

c)        Principiul anualitatii veniturile si cheltuielile bugetelor locale sunt aprobate pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar; - operatiunile de incasari si plati efectuate in contul unui buget local, apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv. Implica aprobarea bugetului local de catre autoritatile publice locale competente in fiecare an, perioada de un an fiind cea pentru care acestea acorda "autorizatia" de a se incasa veniturile si de a se efectua cheltuielile aprobate prin buget.

d)      Principiul publicitatii transparenta, la nivelul bugetelor locale, este asigurata prin:

dezbaterea publica de catre autoritatile publice locale a proiectelor de buget, a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu ocazia aprobarii acestora;

publicarea in presa locala, precum si afisarea la sediul primariei si a Consiliilor Judetene bugetelor si a conturilor anuale de executie a acestora.[1]

Presupune aducerea la cunostinta opiniei publice a acestuia. Astfel, proiectul bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei inainte cu 15 zile de a fi supus aprobarii consiliului local. Dezbaterea sa se face in sedinta publica, primarul putand cere consultarea cetatenilor prin referendum in problemele privind bugetul local. De asemenea, hotararea prin care se aproba bugetul trebuie adusa la cunostinta publica, in conditiile Legii administratiei publice locale, ca orice alta hotarare cu caracter normativ.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

2 Principiile specifice bugetarii locale

a)       Principiul autonomiei locale dreptul autoritatilor publice locale de a elabora, aproba si executa propriile bugete; Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, activitatile publice. Acest drept se exercita de catre consiliile locale si primari, precum si de catre consiliile judetene. Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului, dupa caz. In consecinta, competentele si raspunderile ce revin autoritatilor administratiei publice locale in domeniul finantelor publice locale sunt depline si exclusive, exceptiile trebuind sa fie expres prevazute de lege. Tot ca o consecinta a autonomiei financiare de care se bucura autoritatile publice locale, acestea au dreptul, in limitele legii, de a avea initiative in acest domeniu. Avand autonomie functionala, unitatile administrativ-teritoriale nu mai sunt incluse cu toate veniturile si cheltuielile lor in bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le varsa, respectiv le primesc de la acest buget.

b)      Principiul subsidiaritatii se manifesta prin coborarea nivelului de luare a deciziilor, a competentelor si a responsabilitatilor cat mai aproape de autoritatile alese la nivel local si de cetatenii care le-au acordat increderea prin alegeri;

c)       Principiul aditionalitatii - consta in aceea ca fondurile sau veniturile administratiei (judetene) superioare nu trebuie sa inlocuiasca fondurile care se pot constitui la nivelul autoritatilor administrativ-teritoriale locale. Asemenea fonduri trebuie sa fie numai aditionale, adica adaugate, suplimentate veniturilor proprii ale administratiei publice a diferitelor diviziuni teritorial-spatiale, cum sunt regiunile, judetele, municipiile, orasele si comunele.

d)      Principiul proportionalitatii - cere ca resursele financiare, veniturile, dar si cheltuielile unitatilor administratiei publice locale sa fie acordate proportional competentelor si responsabilitatilor stabilite de legile ce privesc administratia publica locala.[2]

e)       Principiul unitatii bugetare presupune necesitatea ca toate veniturile si cheltuielile bugetare sa fie inscrise intr-un singur document, si anume bugetul local.

f)        Principiul universalitatii bugetare potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile publice trebuie sa figureze in bugetul local cu sumele lor totale, brute, nici un venit si nici o cheltuiala neputandu-se realiza in afara cadrului bugetar. Deoarece obtinerea veniturilor publice determina anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile respective sa se inscrie in buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor totala, iar nu direct diferenta dintre acestea, pentru a se putea cunoaste si controla suma exacta a cheltuielilor publice.

Parerea mea este ca nu se poate pronunta faptul ca, principiul echilibrului  este un principiul general, deoarece, chiar daca cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv, intalnim cazuri cand exista deficit bugetar (mai rar excedent bugetar).