Oragnizarea controlului financiar in Romania

Oragnizarea controlului financiar in Romania

Controlul financiar este definit ca o componenta a controlului economic bazat pe asigurarea echilibrului financiar si realizarea eficientei economico-financiare, avad drept obiect actele si operatiunile emise si infaptuite de agentii economici, institutiile publice,precum si alti participanti la viata economico- financiara a statului.

Avand in vedere aceste considerente , in cursul efectuarii controlului, subiectul activ are ca obiectiv urmarirea masurii in care actele si operatiunile care fac obiectul examinarii indeplinesc conditiile de legalitate, operativitate, eficienta, economicitate si realitate.

Acest control se realizeaza sub diferite forme.

Primul este un control specializat prin care se urmareste sa se previna inregistrarea fenomenelor negative si disfunctionalitatea in economie prin incalcarea dispozitiilor legale. Acesta se exercita de catre conducatorul compartimentului financiar- contabil.

Se supun controlului financiar preventiv documentele si operatiunile ce se refera la drepturi si obligatii patrimoniale ale unitatii in faza de angajare si de plata in raport cu alte pers juridice si fizice.

Controlul concomitent se exercita in timpul desfasurarii proceselor economice si financiare, simultan cu efectuarea actelor si operatiunilor legate de aceste activitati, cu scopul de a interveni pt corectarea, diminuarea sau eliminarea deficientelor si ilegalitatilor.

In primul rand, este de mentionat faptul ca in perioada capitalismului ascendant, muncitorii fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, nu puteau fi supusi la plata impozitelor reale. In schim, ei suportau gruel impozitelor indirecte care le afecta din plin puterea de cumparare.

In al doilea rand, trecerea la impozitele personale a devenit o necessitate, deoarece impozitele indirecte erau tot mai apasatoate pt cei cu venituri mici, iar impozitele reale prezentau, dupa cum s-a vazut, o serie de carente. Ca atare, se simtea nevoia introducerii unui sistem de impozite care sa elimine neajunsurile semnalate mai inainte sa se asigure impunerea progresiva a veniturilor sau a averii, introducerea minimuli neimpozabil si acordarea unor inlesniri contribuabililor cu familii numeroase.

Drept urmare,s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in functie de marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui platitor, ceea ce de fapt a marcat trecerea la sistemul impozitelor personale.

Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si,respectv, a impozitelor pe avere.

a.     Impozitele pe venit:

Au putut fi introduce atunci cand s-a inregistrat o suficienta dferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Acest moment este marcat de cresterea numarului muncitorilor si functionarilor, care realizau venituri sub forma salariilor, a industriasiilor, comerciantilor si bancherilor care realizau venituri sub forma profitului si a proprietarilor funciari care care obtineau venituri sub forma rentei.

In calitate de subiecte ale impozitului pe venit,apar,asadar , persoanele fizice si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse:

Impozitul pe venitul persoanelor fizice:

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege.

De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti suveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respective, uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozitabil.

Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dup ace se fac anumite cazaminte cum sunt: cheltuielile de productie, dobanzile platite pt creditele primate, primele de asigurare platite, cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si de somaj, precum sila casele de pensii, pierderile din activitatea anilor precedenti, pierderi provocate de calamitati naturale.

Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe personae nu se pot individualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la realizarea acestora, adica pe o families au pe o gospodarie.

In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe veniturilor persoanelor fizice:

1.      sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic pe venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit, fie prin instituireamaimultor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa.

2.      sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indifferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulate unui singur impozit. Se practica in tari ca SUA, Ge

Controlul ulterior este cel exercitat dupa ce actele si operatiunile economico- financiare au fost executate, realizandu-se atat de organele proprii, cat si de cele din afara unitatii prin actiuni periodice.

Dupa modul de concretizare , exista control indirect, direct, control de drept sau control de fapt, iar dupa organele care il executa se clasifica in control financiar ierarhic, control de gestiune sau control de executie.

Activitatea de control se consemneaza in anumite doc, cum ar fi raportul de control, actul de consemnare a contraventiilor, nota de prezentare a raportului de control, nota de expunere a concluziilor, in care se inscriu constatarile celui ce controleaza.

Organizarea controlului financiar al statului a fost stabilita prin prevederi legale distincte, atat pt activitatea desfasurata in cadrul guvernamental, cat si pt cea desfasurata in sfera de activitate legislativa.