Finante
Inregistrarea si scoaterea din evidenta a platitorilor de taxa pe valoarea adaugata
Inregistrarea
si scoaterea din evidenta a platitorilor de taxa pe
valoarea adaugata (1) Orice persoana impozabila care
realizeaza operatiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu
drept de deducere trebuie sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata la organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala
in urmatoarele situatii:
a) la infiintare, in mod obligatoriu, daca declara ca urmeaza sa realizeze o
cifra de afaceri peste plafonul de scutire prevazut de dispozitiile Codului
fiscal referitoare la taxa pe valoarea adaugata;
b) la infiintare, daca declara ca urmeaza sa realizeze o cifra de afaceri sub
plafonul de scutire prevazut de dispozitiile Codului fiscal referitoare la taxa
pe valoarea adaugata, dar opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe
valoarea adaugata;
c) dupa infiintare, in mod obligatoriu, daca depaseste plafonul de scutire
prevazut de dispozitiile Codului fiscal referitoare la taxa pe valoarea
adaugata, in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care a depasit acest
plafon;
d) dupa infiintare, daca cifra de afaceri realizata este sub plafonul de
scutire prevazut de dispozitiile Codului fiscal referitoare la taxa pe valoarea
adaugata, dar doreste sa opteze pentru aplicarea regimului normal de taxa pe
valoarea adaugata.
(2) Persoanele care realizeaza in
exclusivitate operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, iar potrivit
Codului fiscal pot opta pentru taxarea acestora, trebuie sa solicite
inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.
(3) Cifra de afaceri declarata
organului fiscal este cea determinata conform dispozitiilor Codului fiscal
privitoare la T.V.A.
(4) In cazul persoanelor
inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, codul de identificare
fiscala este precedat de litera 'R'.
(5) Data inregistrarii ca platitor
de taxa pe valoarea adaugata este:
a) data comunicarii certificatului de inregistrare in situatiile prevazute la
alin. (1) lit. a) si
b) si, dupa caz, la alin. (2);
b) data de intai a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila face
optiunea pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata in
situatiile prevazute la alin. (1)
lit. d);
c) data de intai a lunii urmatoare celei in care persoana impozabila solicita
luarea in evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in situatiile prevazute
la alin. (1) lit. c)
si, dupa caz, la alin. (2).
(6) Orice persoana impozabila
inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care, ulterior
inregistrarii, realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere,
trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea
adaugata, in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care realizeaza
exclusiv astfel de operatiuni. Scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata se va face incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei
in care persoana impozabila are obligatia sa solicite aceasta scoatere din
evidenta.
(7) Orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe
valoarea adaugata trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa
pe valoarea adaugata in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de
la data actului in care se consemneaza situatia respectiva. Scoaterea din
evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata se va face incepand cu data
de intai a lunii urmatoare depunerii declaratiei de mentiuni.
|
|
|
|
indicatorul de
sensibilitate la rata dobanzii
ISD = ASD / PSD
Ultimele doua forme de reprezentare a "gap" permit compararea sensibilitatii
pentru diferite institurii financiare. Daca valoare "gap" este pozitiva, institutia financiara are o sensibilitate fata
de active. In acest caz si GAPrelativ este pozitiv, iar indicatorul
de sensibilitate la rata dobanzii este mai mare ca 1.
Daca valoarea "gap" este negative, institutia
financiara are o sensibilitate fata de passive. In acest caz, GAPrelativ este negativ, iar indicatorul de
sensibilitate la rata dobanzii este mai mic ca 1.
Instituriile financiare care sunt sensibile la
active vor inregistra o crestere a marjei nete de dobanda cand rata dobanzii pe
piata creste, si vor inregistra o scadere a marjei nete de dobanda cand ratele
dobanzii scad pe piata.
In oglinda, institutiile financiare care sunt
sensibile la passive, vor inregistra o scadere a marjei nete de dobanda cand
creste rata dobanzii pe piata, deoarece prin cresterea ratei dobanzii pe piata
creste costul surselor de finantare. De asemenea, institutiile financiare care
sunt sensibile la passive vor inregistra o crestere a marjei nete de dobanda
cand scade dobanda pe piata ( scade costul surselor de finantare).
Managementul sensibilitatii activelor
si pasivelor (gap management)
Aceasta
metoda poate fi abordata in management ofensiv sau defensiv.
A.
In cazul
unui management
ofensiv al activelor si pasivelor, strategia include doua etape:
Previzionarea schimbarilor ratelor dobanzii pe piata
Ajustarea portofoliului de active si passive sensibile la
dobanda, pentru a profita de schimbarile de rata a dobanzii pe piata. Astfel,
previzionarea unei cresteri a ratelor dobanzii pe piata conduce la trecerea
societatii bancare catre un gap pozitiv (sensibilitate fata de active; rezulta
o crestere a marjei nete cand cresc ratele de dobanda pe piata). In caz
contrar, cand este previzionata o scadere a ratelor dobanzilor pe piata,
societatea bancara se va orienta catre un gap negative (sensibilitate fata de pasive;
rezulta o crestere a marjei nete cand scad ratele de dobanda pe piata)
In cazul previziunii de crestere a ratelor de
dobanda pe piata, o institutie financiara cu un gap pozitiv (mai multe active
sensibile la dobanda fata de pasive sensibile la dobanda) va inregistra o
crestere a marjei nete. Profitul va creste deoarece veniturile obtinute pe baza
activelor sensibile la dobanda vor creste mai mult decat costurile de atragere
a resurselor (pasive sensibile la dobanda).
Ar putea sa scurteze scadenta activelor sale prin
vanzarea titlurilor de valoare pe termen lung folosind fondurile obtinute
pentru a cumpara titluri de valoare pe termen scurt. De asemenea, poate creste
nivelul creditelor acordate cu rate variabile ale dobanzii. Aceste ajustari de
portofoliu vor creste volumul activelor sensibile la dobanda, ceea ce se va
reflecta in cresterea veniturilor prin aceste active.
O alta strategie, in cazul cresterilor de rata a
dobanzii ar putea fi marirea exigibilitatii surselor de finantare (pasive).
Acest lucru se poate efectua prin vanzarea de certificate de deposit pe termen
lung. Folosind o astfel de strategie, efectul de crestere a ratei dobanzii pe
piata asupra costurilor surselor de finantare va fi mai redus, contribuind la
crestrerea marjei nete.
B. In cazul unui management
defensiv, nu se urmareste obtinerea unui profit din schimbarile de rata
a dobanzii pe piata, ci prevenirea unor efecte negative asupra profitabilitatii
existente. Astfel, bancile isi gestioneaza riscul de rata a dobanzii. In acest
caz, GAP = 0 (ASD=PSD)
Un management
ofensiv urmareste o crestere a profitului, iar un management defensiv urmareste reducererea volatilitatii marjei nete
de dobanda (gestionarea riscului de rata a dobanzii).In managementul defensive
principalul obiectiv il reprezinta mentinerea unui echilibru intre activele si
pasivele sensibile la dobandaiv>
 |
|
Finante
|
|
|
Referate pe aceeasi tema
|
|
| Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
|
| |
