Implicatiile adoptarii euro de catre romania

IMPLICATIILE ADOPTARII EURO DE CATRE ROMANIA

1. Consideratii generale privind consecintele adoptarii euro de catre Romania

Literatura asociata procesului de integrare monetara europeana evidentiaza, la unison, urmatoarele categorii de avantaje asociate adoptarii monedei unice:

(a) eliminarea costurilor de schimb valutar si nevoia de acoperire derivata din acestea;

(b) eliminarea riscurilor valutare pentru investitiile transnationale in cadrul Uniunii Europene;

(c) simplificarea comparatiilor inter-firme si intre oportunitatile de afaceri;

(d) reducerea costurilor financiare si expansiunea, in consecinta, a pietelor (chiar daca, in faza initiala, anumiti factori de risc regionali ar putea persista);

(e) simplificarea deciziilor de cumparare, ca rezultat al cresterii transparentei pietei;

(f) diminuarea puterii dolarului american la nivelul tranzactiilor internationale, de natura sa reduca riscul valutar si costurile pentru companiile amplasate in zona euro;

(g) imperativul mentinerii unor rate reduse ale inflatiei, ca si acela de reorganizare si ordonare a finantelor publice. Reducerea presiunii publice asupra pietei de capital va conduce la o reducere a ratelor dobanzii in statele membre si, implicit, la amplificarea oportunitatilor de crestere economica;

(h) standardizarea sistemelor, a programelor si structurilor organizatorice pentru companiile de dimensiuni medii si mari.

Pe latura costurilor implicate, care sunt considerate tranzitorii, mentionam:

(a) preturile de vanzare vor trebui armonizate intre diferite piete, mai ales acolo unde diferentele sunt generate de riscurile de schimb valutar;

(b) in faza tranzitorie de introducere a euro, va fi mentinut un sistem dublu de preturi. Practica le va fi deja familiara romanilor, dat fiind faptul ca un sistem similar este aplicat de la introducerea in circulatie a leului nou (RON);

(c) casele de marcat si bancomatele vor trebui adaptate la noul sistem. Pentru a da o mana de ajutor acestei tranzitii, dimensiunile bancnotelor de lei noi au fost stabilite la aceiasi parametri cu bancnotele de euro;

(d) in anumite cazuri, va fi necesara modificarea contractelor pentru a introduce noua moneda;

(e) sistemele de plata si facturare vor trebui convertite in euro;

(f) sistemele de contabilitate vor trebui si ele modificate, cu elaborarea in paralel de bilanturi in lei si in euro;

(g) toate celelalte sisteme vor trebui adaptate, incluzand aici sistemele IT, pachetele software si declaratiile de lichiditate si de cash-flow-uri.

Romanii vor avea, insa, nevoie de cursuri intensive de pregatire pentru trecerea la noua moneda. Potrivit unor cercetari in domeniu, firmelor mici le vor fi necesare in jur de 3 luni de pregatire pentru adoptarea euro, pe cand companiilor mari, le vor trebui in jur de 3 ani. O suita de documente publice si legale vor fi revizuite pentru a permite adaptarea la noua moneda. In aceasta directie, introducerea leului "greu" va constitui un bun exercitiu pentru Romania, dar implicatiile trecerii la euro vor fi mult mai profunde, mai ales asupra bancilor si celorlalte institutii de credit. Pe langa costurile vizibile ale emisiunii si punerii in circulatie a bancnotelor si monedelor euro, bancile si institutiile de credit specializate care vor opera in Romania se vor confrunta cu noi provocari. In primul rand, volumul operatiunilor de schimb valutar, dar si al operatiunilor adiacente de acoperire importiva riscului valutar se va reduce semnificativ si, pe cale de consecinta, se vor diminua si veniturile din comisioane. In al doilea rand, bancile vor fi nevoite sa-si alinieze dobanzile active si pasive la nivelurile celor practicate in Eurosystem, cu implicatii asupra veniturilor din plasamente, dar si al costurilor resurselor atrase. In al treilea rand, concurenta pe piata se va accentua si mai mult, iar procesul de fuziuni si preluari generat de aderarea Romaniei la UE va capata noi valente. De remarcat, insa, ca aceste efecte adverse bancilor reprezinta, in contrapartida, avantaje pentru agentii economici nebancari si populatie, care vor suporta costuri mai mici pentru produsele si serviciile bancare de care vor beneficia.

2. Efectele structurale de ansamblu

Exista o serie de efecte care vor influenta in mod direct structurile economiei reale, precum si sistemele de productie si distributie si acestea constituie adevaratul motor al transformarilor de durata induse de adoptarea euro de catre Romania.

Efectele structurale asteptate ca urmare a introducerii euro pot fi impartite in efecte in macroeconomice (cele care implica structurile economice in care firmele opereaza) si efecte microeconomice. La randul lor, efectele macroeconomice sunt fie de factura generala, fie de factura specifica, la nivelul diferitelor structuri industriale.

Analiza trebuie sa porneasca de la doua prezumtii foarte importante:

(a) adoptarea euro de catre Romania se va face intr-un sistem economic in care se va fi asigurat deja libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor, intr-un cadru economic caracterizat prin reducerea la minim a ratei inflatiei, abandonarea deprecierilor monedei nationale ca instrument de asigurare a competitivitatii exporturilor si prin reducerea relativa a riscului valutar;

(b) Romania se inscrie in tendinta pregnanta de globalizare a pietelor mondiale, ca rezultat firesc al tendintei mondiale ireversibile de liberalizare a comertului. De fapt, privita la scara globala, introducerea euro este doar una din multele componente ale procesului de globalizare economica, caracterizat printr-o amplificare fara precedent a productiei, cresterea permanenta a fluxurilor trans-frontaliere de capital si expansiunea rapida a procesului de industrializare in tarile in curs de dezvoltare. Cea mai simplista, dar probabil si cea mai eficienta masura a acestui fenomen complex o da cresterea mult mai rapida a exporturilor mondiale in raport cu cresterea produsului mondial brut.

Tabel nr.1

Efectele adoptarii euro si ale implementarii politicii monetare unice asupra economiei romanesti

Sursa: serviciile Comisiei Europene; ↑-crestere; ↓-scadere; ↑↓-crestere si scadere cu rezultat net pozitiv sau negativ in functie de amplitudinea cresterii si a scaderii

Pentru ca "povestea" introducerii euro in Romania sa fie una de succes, este nevoie ca indeplinirea criteriilor de convergenta sa fie realizata pe fondul asigurarii unei flexibilitati consistente a economiei. Daca aceasta este realizata si nu apar socuri externe, euro poate sa devina un factor de dezvoltare si de stabilitate in economie.

Diminuarea prezentei sectorului public in economie este, fara indoiala, o parte importanta a asigurarii acestei flexibilitati: procesul este deja in curs de derulare, iar euro nu este altceva decat un accelerator al acestuia. Euro este, de asemenea, privit drept un accelerator al procesului de emancipare a antreprenorilor romani si de separare a acestora de clasa politica si, in sens mai larg, de birocratie.

Scenariul introducerii euro aduce in prim-plan o politica economica bazata pe criterii de rigurozitate si atentie sporita. Imi propun, in cele ce urmeaza, sa analizez punctual efectele pozitive, precum si riscurile potentiale asociate integrarii Romaniei in zona euro.

Dintre consecintele pozitive ale adoptarii euro de catre Romania, acordam prioritate in a le mentiona pe urmatoarele:

1. Adoptarea euro va marca momentul integrarii depline a Romaniei in structurile monetare europene, iar tara noastra va fi capabila sa participe cu drepturi depline la formularea si implementarea politicii monetare comune, care are ca obiectiv final consolidarea stabilitatii macroeconomice in Europa.

2. Statutul de membru al zonei euro este de natura sa exercite un impact pozitiv asupra politicilor economice interne, dat fiind faptul ca elementele-cheie ale acestui sistem sunt reprezentate de echilibrul bugetar pe termen mediu si reformele structurale care sa sprijine o crestere economica sustenabila pe termen lung.

O politica fiscala implementata in consonanta cu Pactul de Crestere si Stabilitate va reduce costul finantarii deficitelor publice si va conduce la stabilizarea ratelor dobanzii pe termen lung, la un nivel redus. Persoanele fizice si juridice vor avea de castigat nu numai pe seama acestor rate ale dobanzii, ci si prin facilitarea accesului la piete de capital mai transparente si mai lichide in zona euro.

4. Fixarea irevocabila a cursului de schimb al monedei nationale fata de euro va permite consolidarea stabilitatii sectorului financiar si va reduce riscul de manifestare a "turbulentelor monetare".

5. Sectorul intreprinderilor va profita din eliminarea cursului de schimb fata de partenerii din zona euro, in calitatea lor de principali parteneri in comertul exterior al Romaniei. Aceste beneficii se vor traduce in reducerea costurilor de tranzactionare si de acoperire, precum si a incertitudinii in procesul investitional. Persoanele fizice vor avea de castigat din cresterea transparentei preturilor, de natura sa stimuleze concurenta.

6. Efectele pozitive enumerate vor sustine crearea unui cadru antreprenorial mai stabil, cu o alocare mai eficienta a resurselor si, implicit, cu un potential mai ridicat de crestere economica. In acest fel, este posibil ca dobandirea statutului de membru al zonei euro sa grabeasca procesul de asigurare a convergentei economice reale.

Integrarea Romaniei in zona euro este caracterizata nu numai printr-o suita de avantaje, ci si prin riscuri potentiale asociate acestui proces, a caror intensitate se modifica in timp. Consider importanta, in acest context, analiza urmatoarelor aspecte:

1. O categorie importanta de riscuri deriva din raspunsurile economiei la manifestarea unor socuri in conditiile fixarii irevocabile a cursului de schimb. Daca aceste socuri se manifesta pe fondul unei insuficiente alinieri structurale, financiare si a ciclurilor de afaceri cu statele din zona euro, ele pot exercita un impact inegal si asimetric.

2. Pentru politica economica a Romaniei, pierderea dreptului de a exercita o politica monetara independenta inseamna renuntarea la un set de instrumente utile in aplanarea efectelor negative ale anumitor evolutii economice interne si internationale si, implicit, in asigurarea convergentei economice. Inca din faza premergatoare adoptarii euro, asa cum am aratat, politicile economice trebuie sinergizate in directia realizarii convergentei economice si a imbunatatirii capacitatii Romaniei de a raspunde la eventuale socuri asimetrice. De o importanta hotaratoare sunt, in acest sens: stabilizarea politicii fiscale, asigurarea flexibilitatii pietei muncii si a pietei bunurilor si buna functionare a pietelor financiare.

Pe de alta parte, indeplinirea conditiilor si aplicarea deplina a prevederilor Pactului de Crestere si Stabilitate va necesita, pe langa intarirea efectului de stabilizator automat al politicii fiscale, ca aceasta din urma sa devina mai restrictiva pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a echilbrului finantelor publice. Nu este suficient ca politica fiscala sa-si indeplineasca functia macroeconomica de stabilizare, ci trebuie sa fie in consonanta cu alte politici structurale care sa sprijine competitivitatea economiei romanesti pe piata unica.

4. Decizia de fixare irevocabila a cursului de schimb si de adoptare a politicii monetare unice trebuie sa survina numai dupa asigurarea convergentei sustenabile a politicilor macro- si microeconomice (deschiderea pietelor, competitivitatea pe piata unica, cresterea gradului de integrare economica si functionarea institutiilor de pe pietele de bunuri, servicii si capital).

5. Un sistem al finantelor publice insuficient consolidat poate sa exercite efecte adverse pe durata participarii Romaniei la ERM II si in primii ani dupa integrarea in zona euro. Inadvertenta dintre ciclul de afaceri din Romania si cele din UE se poate manifesta si mai acut in aceasta etapa, mai ales ca urmare a implementarii reformelor structurale, cu efect destabilizator asupra evolutiei productiei. O politica fiscala prudenta este cu atat mai necesara cu cat reducerea diferentialului de dobanda fata de zona euro va antrena o crestere importanta a cererii interne. Este importanta, in acest context implementarea sistemului de "tintire fiscala pe termen mediu" (medium-term fiscal targeting) prin controlul asupra cheltuielilor publice agregate la un orizont de timp de trei ani, dupa modelul ceh.

6. Un factor crucial, a carui importanta este usor sesizabila la elaborarea oricarui studiu de politica economica, inclusiv a prezentei lucrari, este calitatea datelor statistice economice. Daca standardul acestor date nu este unul inalt din punct de vedere al gradului de actualitate, confidenta, stabilitate si transparenta) este foarte dificila intelegerea corecta a situatiei economice si adoptarea masurilor corective.

7. Asemanator pietei muncii din UE, piata muncii din Romania este caracterizata prin mobilitate si flexibilitate relativ reduse ale fortei de munca. In plus, restrictiile impuse de statele fodatoare ale UE pentru lucratorii din noile tari membre vor trebui rediscutate la nivelul Uniunii Europene. La nivelul unui studiu anterior[1] am aratat ca relansarea cresterii economice in Europa de Vest este conditionata de deschiderea portilor pentru forta de munca din Europa Centrala si de Est mai ales pentru sectorul tertiar, dupa modelul practicat cu succes in SUA la nivelul ultimelor decenii. Pentru a consolida mecanismele de ajustare pe piata muncii, este necesara cresterea flexibilitatii pietei muncii si a salariilor rease nu numai in sectorul institutional, ci si in domenii precum infrastructura de transport si piata imobiliara.

Pana la definitivarea procesului de integrare monetara, se va implementa in continuare strategia de tintire directa a inflatiei, in concordanta cu prevederile criteriilor de la Maastricht referitoare la rata inflatiei si rata dobanzii pe termen lung. O aliniere corespunzatoare a economiei romanesti la economiile din zona euro in domeniile real si financiar, o politica fiscala flexibila si o buna functionare a pietei muncii sunt conditii sine qua non pentru o evolutie favorabila a economiei in cadrul ERM II si, respectiv, dupa adoptarea euro, cand Romania va renunta la promovarea unei politici monetare independente. Pe fondul indeplinirii criteriilor de convergenta nominala si reala si al implementarii cu succes a reformelor structurale, este de asteptat ca Romania sa adopte euro la nivelul anilor 2012-2014.

a) Integrarea pe verticala si concentrarea

Cu toate ca procesul de concentrare economica isi are radacinile in trecut, fiind in mod special stimulat de Piata Unica Europeana, care a inceput sa opereze din 1993, euro este un puternic factor de accelerare a acestui proces. Fenomenul se manifesta si in afara Europei: nu numai companiile europene sunt supuse fuziunilor si agregarilor, ci exista multiple situatii in care firme europene si non-europene fuzioneaza in momentul in care identifica oportunitati de operare la nivel mondial.

In acest context, cotele de piata ale firmelor mici din Romania vor scadea, dat fiind faptul ca ele vor deveni incapabile sa exploateze fenomenul de crestere a cererii, acolo unde acesta se manifesta, si sa domine concurenta, acolo unde cererea stagneaza sau se reduce. Este cu atat mai justificata aceasta tendinta, cu cat nisele vor fi ocupate de firmele mari, iar tendinta de agregare se va manifesta si la nivelul acestor nise.

Concentrarea se va manifesta nu numai in domeniul productiei si al distributiei, ci si al sistemului decizional. Pentru multe dintre companiile multinationale nu mai este necesar sa isi dezvolte puncte de lucru in fiecare tara membra, dat fiind faptul ca piata europeana devine din ce in ce mai integrata.

Moneda unica va exercita efecte minime asupra integrarii pe verticala in interiorul companiilor, fenomen oricum static la nivelul ultimilor ani. Exista posibilitatea manifestarii unor efecte de deverticalizare, dat fiind faptul ca piata de desfacere incomparabil mai mare si conexiunile tehnologice dintre diferitele faze ale productiei fac mai avantajoasa din punct de vedere economic concentrarea pe orizontala.

In mod similar, sunt greu identificabile potentialele efecte ale introducerii euro asupra barierelor la intrarea si iesirea pe/de pe piata.

b) Oportunitati de asigurare a competitivitatii

Este evident ca introducerea euro va bulversa sectoarele in care competitivitatea era in mod traditional asigurata prin intermediul cursului de schimb.

Un aspect deloc de neglijat este suprapunerea introducerii euro cu cresterea exponentiala a utilizarii internetului, ceea ce va oferi cumparatorilor posibilitatea sa aiba acces direct la bunurile dorite, fara sa mai fie necesara accesarea canalelor de distributie si sa compare preturile in mod direct, dat fiind faptul ca reteaua le permite accesul, iar moneda unica le garanteaza transparenta.

Trecerea la un regim economic in care turbulentele asociate cursului de schimb, preturilor si ratelor dobanzii sunt inlocuite de stabilitate face posibila reechilibrarea managementului corporatist si largirea orizontului de actiune de la cel pe termen scurt la cel pe termen mediu.

c) Efectele asupra structurilor industriale

Caracteristicile diferitelor industrii si ale companiilor luate individual reprezinta filtrul care genereaza consecinte diferite prin prisma efectelor structurale ale introducerii euro in Romania.

O alta distinctie care se impune facuta este aceea intre efectele pe care introducerea euro le induce la nivelul companiilor care opereaza in domeniile protejate si care depind de factorul politic, respectiv la nivelul companiilor exportatoare, care opereaza liber pe piata. Este evident ca riscurile vor fi mai mari pentru firmele din a prima categorie, dat fiind faptul ca euro va elimina protectia artificiala si le va pune pe acestea fata in fata cu competitia reala, conducand chiar la absorbtia sau disparitia acestora.

In industria producatoare de bunuri de consum, transparenta va fi consecinta cea mai evidenta a euro. Aceasta inseamna ca preturile din Romania vor deveni comparabile cu cele din restul statelor membre. Ramane, insa, sub semnul intrebarii importanta acestei consecinte: chiar daca vor constata ca anumite produse sunt mai ieftine intr-o alta tara, este putin probabil ca oamenii sa-si procure bunurile de larg consum din strainatate. Chiar daca acest efect imediat nu va fi obtinut, totusi cresterea transparentei va conduce pe termen mediu la rationalizarea unor mecanisme care rasplatesc companiile capabile sa opereze conform unei logici internationale sau, cel putin, europene si sa faca alinieri graduale ale preturilor.

In cazul bunurilor semi-durabile, care sunt dependente de sistemele de distributie intr-un grad foarte ridicat, in special in industria textilelor si a imbracamintii, efectele adoptarii euro de catre Romania vor fi relativ puternice, pe cand in cazul industriilor caracterizate prin diferentieri in consumul local si sisteme de distributie de tip fransiza, efectele vor fi mai putin importante. Pentru bunurile semi-durabile, comparabilitatea preturilor permisa de adoptarea euro de catre Romania va avea un grad mai ridicat decat aceea caracteristica preturilor la bunurile de larg consum.

In mod incidental, in aceste sectoare, euro va accentua vulnerabilitatea produselor europene, in general, si a celor romanesti, in special, fata de produsele provenite de pe piete cu cost redus al fortei de munca (mai ales din Orientul Indepartat), care se bucura deja de devalorizari competitive.

Pentru bunurile durabile, comparabilitatea preturilor va fi chiar mai evidenta si mai puternica decat in cazul semi-durabilelor. In aceste sectoare industriale, va incepe sa se manifeste concurenta de tip 'American', mult mai agresiva, la nivelul careia se vor intensifica investitiile pentru publicitate si promovare si, implicit barierele la intrarea pe piata.

In sectorul de retail, fortele motrice ale concentrarii generate de adoptarea monedei unice sunt chiar mai puternice. Este important de mentionat faptul ca nu consumatorii sunt cei care suporta costurile conversiei, ci distribuitorii, fiind mai usor de absorbit de catre operatorii de mai mari dimensiuni de pe piata. Numarul structurilor de distributie pentru bunurile de larg consum se va reduce, concomitent cu sporirea dimensiunii lor medii.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

In industriile producatoare de bunuri de capital, diferentele de costuri si de preturi nu sunt asa de usor identificabile, in virtutea diferentierilor de standarde tehnice la nivel national, a codurilor de referinta si a altor factori. Distribuitorii, in cea mai mare parte en gros-isti, vor fi dornici sa mentina aceste diferente si se vor lupta pentru ele.

Industriile producatoare de bunuri de capital sunt, in general, industrii ciclice. Adoptarea euro si, implicit, manifestarea efectului de stabilitate de curs de schimb, sunt de natura sa afecteze aceasta ciclicitate. Nivelul preturilor nu va fi, totusi afectat, avand in vedere ca aceste industrii se bazeaza pe materii prime ale caror preturi sunt negociate pe marile piete internationale si, ca atare, nu vor fi afectate de adoptarea euro.

In sectorul de afaceri, respectiv in domenii precum consultanta sub toate formele sale, publicitate, relatii publice, servicii de suport, management si pregatire, accesul la pietele europene va fi inca limitat de restrictii care fac comercializarea dificila la nivel transnational. In aceste domenii, mult mai importanta decat adoptarea euro este implementarea acquis-ului comunitar in domeniu si armonizarea in consecinta a legislatiei romanesti.

Sintetizand, euro trebuie privit drept o mare oportunitate pentru acelea dintre companiile romanesti care:

- sunt competitive si orientate spre expansiune la nivel european si international;

- sunt pregatite sa faca fata provocarii transparentei si sunt dornice sa implementeze programe importante de ajustare structurala si functionala.

Numai aceste firme vor fi capabile sa intampine in mod corespunzator adoptarea euro. Chiar daca pentru celelalte euro nu reprezinta un factor de risc major, el va actiona drept un accelerator al concurentei la nivelul pietei europene si va fi un imbold pentru realocarea resurselor spre zone cu nivel mai redus al fiscalitatii, cu costuri mai reduse pentru forta de munca si cu infrastructura superioara.

d) Efecte la nivelul grupurilor de interes (stakeholders)

Conceptul de companie ca actor rational al carui scop principal este maximizarea profitului, a fost inlocuit la nivelul ultimilor ani de conceptul de companie ca si catalizator de interese. Chiar daca toate aceste interese sunt justificate, echilibrul lor este unul instabil si, ca atare, se confrunta cu riscuri permanente. Scopul companiei este atins in momentul in care se inregistreaza un echilibru in negocierile dintre cele patru grupuri principale de interes: actionarii, comunitatile locale, angajatii si clientii sau furnizorii. Euro va consolida asteptarile anumitor grupuri si le va diminua pe ale altora prin evidentierea potentialului de conflict sau de risc si modificand relatiile relative de putere.

Euro va marca integrarea definitiva a pietei de capital romanesti in piata de capital europeana, sporind posibilitatile de conflict intre managementul corporatist si actionarii straini.

Influenta introducerii euro asupra comunitatilor locale este de asteptat sa fie una ridicata prin diminuarea potentialului acestora de a influenta deciziile de investitii la nivel local. Companiile europene vor fi stimulate, prin adoptarea euro, sa isi amplaseze puncte de lucru in toata tara, facand astfel concurenta firmelor cu sustinere locala.

Puterea de negociere a salariatilor este de natura sa descreasca, pe fondul antementionatei reduceri a puterii comunitatilor locale si a unui somaj ridicat la nivel european. Se va manifesta o crestere considerabila a mobilitatii fortei de munca in Europa si a flexibilitatii pietei muncii iar puterea de negociere a uniunilor sindicale nationale se va reduce. Segmente ale fortei de munca, din sfera personalului 'cosmopolit' cu pregatire superioara vor beneficia de cresteri de salarii fata de perioada premergatoare adoptarii euro.

Capacitatea de negociere a clientilor va tinde sa creasca, dat fiind faptul ca euro va contribui la consolidarea suveranitatii consumatorului inclusiv pe pietele nou intrate in sfera sa.

e) Impactul asupra strategiilor de afaceri

Adoptarea euro de catre Romania va implica modificari considerabile la nivelul sistemului romanesc de management si va stimula pe termen lung componenta investitionala din economie. Va spori importanta investitiilor in bunuri intangibile - resurse umane, abilitati, inovatie, cercetare si dezvoltare.

Faptul ca firmele romanesti vor apartine unei piete unice in care circula o moneda unica va influenta si relatiile cu tarile terte: pietele non-euro vor continua sa fie luate in considerare ca parteneri comerciali, dar piata unica va detine o pondere mult mai mare la nivelul deciziilor comert ale Romaniei.

O cerinta foarte importanta pentru sistemul romanesc de management consta in imbunatatirea capacitatii de a interpreta evolutiile mediului economic, de a analiza trenduri si de a face previziuni, de a colecta si utiliza informatii si date cu continut economic.

3 Efecte cu caracter dual

Efectele introducerii unei monede europene unice pot fi analizate din mai multe puncte de vedere, astfel incat chiar unele avantaje enumerate mai sus pot avea consecinte negative.

Ma voi oprii astfel la avantajul eliminarii restrictiilor exercitate de situatia balantei de plati, asa cum se manifesta acestea in mod clasic: presiune asupra cursurilor de schimb si evaluarea rezervelor valutare; tocmai aceste restrictii sunt cele care impiedica cresterea economica mai rapida a unor regiuni, crestere necesara pentru alinierea la nivel comunitar a veniturilor formate in regiunile respective.

In legatura cu aceasta problema s-ar putea spune deci ca exista 'un paradox al unificarii monetare'.

Intr-adevar, unificarea monetara constituie mijlocul cel mat eficient pentru eliminarea decalajelor privind dezvoltarea economica, deoarece moneda unica duce la inlocuirea restrictiilor impuse de necesitatea asigurarii unei anumite pozitii a balantei de plati, prin constrangerile exercitate de legile pietei, ori constrangerile pietei sunt mult mai suple. De exemplu, daca este necesar, tarile in cauza pot inregistra un anumit deficit bugetar pentru a finanta programele de dezvoltare regionala, deoarece finantarea acestor deficite se poate realiza prin imprumuturi contractate de stat de pe piata financiara, imprumuturi al caror volum este limitat doar de aprecierile cu privire la riscul de insolvabilitate a statului debitor, nu si de riscul valutar sau de situatia balantei de plati a tarii respective. Cu alte cuvinte, la fel ca in SUA, unde situatia bugetelor statelor federatiei americane este foarte diferita, tarile CE vor putea avea situatii bugetare diferite.

Consecinta practica a acestui context este importanta deoarece ea inseamna ca libertatea pierduta de tarile participante in domeniul politicii monetare este compensata printr-o libertate sporita in domeniul politicii bugetare.

Tot efecte duale vor avea si urmatorii factori:

reducerea costurilor de tranzactie pentru agentii economici si clientii de pe piata valutara - disparitia ratelor de schimb dintre monedele europene participante la UEM contribuie la reducerea costurilor de tranzactionare pe piata valutara, prin suprimarea comisioanelor de schimb valutar. Aceste castiguri ale clientilor pietei valutare se traduc insa prin pierderi pentru banci. Pentru acestea din urma multe pierderi pot surveni ca urmare a simplificarii managementului activelor bancare;

simplificarea managementului activelor bancare;

piata de capital se va caracteriza pnntr-un grad ridicat de lichiditate, stimuland pietele obligatoare locale si piata activelor negociabile, cooperarea transfrontaliera inter si intra sectoriala si generand o serie de valuri de fuziuni si achizitii transfrontaliere. Cu toate acestea, UEM ar putea alimenta un comportament de tip monopolist in sectorul serviciilor bancare cooperatiste, marile banci atragand afacerile celor de dimensiuni mai mici ca rezultat al modificarii avantajelor de scara, a informatiilor si a pozitiei pe piata;

perceptia populatiei - cetatenii, europeni din zona euro vor avea de castigat de pe urma suprimarii schimbului valutar, pe linia cresterii comparabilitatii preturilor etc. Totodata insa populatia are si motive de ingrijorare referitoare la evolutia si efectele monedei unice. Un sondaj al BN del Lavro indica un grad ridicat de ingrijorare al cetatenilor din diferite tari ale UE referitor la euro. Astfel, in Danemarca, cetatenii sunt ingrijorati de perspectiva identitatii nationale ca urmare introducerii euro, cei din Spania de cresterea somajului si inflatiei, cei din Italia de incapacitatea economiei de a face fata cerintelor unei monede unice. Printre alte motive de ingrijorare se numarau: temerea ca unii dintre participanti vor fi nevoiti sa suporte costurile esecului altora, cresterea imigratiei etc.

Pe de alta parte, un bun exemplu in acest sens ar fi Luxemburgul. Prin uniformizarea regimului de pastrare a rezervelor minime obligatorii in cadrui uniunii, aceasta tara pierde in cadrul afacerilor bancare un avantaj. Explicatia este urmatoarea: tara se caracterizeaza prin faptul ca bancile existente pe teritoriul sau nu trebuie sa pastreze rezerve minime obligatorii la Banca Centrala. Rezervele minime obligatorii reprezinta un instrument care are avantaje concurentiale. Dobanda bonificata pentru rezervele minime obligatorii este mai mica decat dobanda de pe piata pe care bancile ar obtine-o dand o alta utilizare rezervelor pe care le poseda. Rezerva minima obligatorie cauzeaza costuri administrative si de oportunitate. Bancile din Luxemburg poseda un avantaj concurential fata de bancile din tarile unde este obligatorie mentinerea unei rezerve minime, putandu-si plasa rezervele intr-un mod mai eficient, cu o dobanda mai ridicata.

O data cu Zona Euro, creste cererea si oferta de servicii financiare. Investitorii si doritorii de credite vor putea alege dintr-o paleta larga de oferte.

4. Consecintele politice ale adoptarii euro

Trecerea la Uniunea Economica si Monetara este un act profund politic, chiar daca la baza acestei decizii stau considerente de ordin economic, anume faptul ca o piata unica face necesara utilizarea unei monede unice.

Chiar daca promovata la nivel politic, integrarea monetara europeana a fost dictata de dinamica deschiderii pietelor, de adancirea interdependentelor economice si de angajarea in proces a unor institutii comune. Putem cataloga, din acest punct de vedere, si aderarea Romaniei drept un proces eminamente politic, dar dictat de ratiuni economice. O data cu adoptarea euro, aceasta retea de relatii si dependente va dobandi un plus de calitate si consistenta.

Atunci cand analizam implicatiile euro trebuie sa facem distinctia dintre nivelul 'politic' si nivelul 'de politici'. La nivel de politici, implicatiile se concretizeaza in necesitatea adoptarii unor masuri menite sa asigure atingerea nivelului de succes scontat pentru introducerea euro si beneficiile ce decurg din completarea pietei unice cu o moneda unica. In ce privesc implicatiile politice, teritoriul de analiza este destul de sensibil. Asa cum Duisenberg il parafraza pe Niels Bohr, 'este foarte dificil sa faci previziuni, mai ales despre viitor'[2]

Exista cateva intrebari fundamentale legate de viitorul Europei care isi asteapta raspunsul. Va putea Uniunea Monetara sa functioneze in mod corespunzator fara definitivarea procesului de integrare politica? Este conceptul de 'moneda fara stat' unul corect si viabil?

Aceste intrebari genereaza confuzie inclusiv la nivelul statelor membre, ai caror cetateni si oameni politici trebuie sa se hotarasca in privinta adoptarii monedei unice, respectiv a momentului oportun pentru a face acest lucru.

Conform lui Duisenberg, unul dintre motivele generatoare de confuzie este faptul ca uniunea politica este un concept destul de abstract si poate avea semnificatii diferite de la un grup la altul, de la un individ la altul. Pe de alta parte, uniunea politica poate fi, in sens larg, inteleasa drept o retea densa de politici, reguli comune si proceduri stabilite de comun acord, drept o uniune care dispune de institutii supranationale puternice si active, cu simboluri si identitate comune. Uniunea Europeana indeplineste o mare parte din aceste cerinte.

Daca, dimportiva, uniunea politica este inteleasa drept o entitate similara statului national, Uniunea Europeana mai are de parcurs cativa pasi pana la atingerea acestui deziderat. Uniunea Europeana de azi nu este o confederatie dupa modelul Statelor Unite ale Americii, cu constitutie si executiv unic, cu rol activ la nivel international.

Ne punem intrebarea daca euro are capacitatea sa intermedieze implementarea Constitutiei europene. Euro marcheaza realizarea integrarii in domeniul monetar. In termeni pur functionali, este, deci, un capat de drum si nu un pas intermediar. Totusi, statele care adopta euro sunt legate prin acest resort, iar deciziile lor politice devin un subiect de interes comun. Ele sunt interesate de evolutiile economice si politice din toate statele membre ale zonei euro, potrivit unui mariaj care nu se limiteaza la a aduce sub acelasi acoperis mai multe entitati, ci contribuie la impartasirea unei viziuni comune si gestionarea unui viitor comun.

Asa se explica evolutia concomitenta a Uniunii Monetare si a procesului de integrare politica. Chiar daca din punct de vedere monetar, progresele sunt unele tangibile, pentru ca procesul constitutional sa fie incununat de succes, Europa trebuie sa se apropie mai mult de proprii cetateni, sa inspire un sentiment de apartenenta, nu numai in randul politicienilor, ci si in randul cetatenilor de rand ai Europei. O data cu introducerea euro in cele 12+10+3 state membre, s-a facut si se va face un pas foarte important in aceasta directie. Unul dintre cele mai puternice simboluri ale identitatii comune, banii, va fi impartasit de cel putin 24 de tari europene. In acest sens euro se constituie intr-o baza din ce in ce mai solida pentru asigurarea finalitatii politice a uniunii, destinatia mult-dorita a procesului de extindere.

5.Implicatiile monedei unice europene asupra sistemului bancar din Romania

5.1. Implicatiile adoptarii euro asupra activitatii bancare

Sectorul bancar va fi cel mai afectat de trecerea la ultima etapa de realizare a U.E.M.

Lansarea euro va determina participantii la sistemul monetar sa adopte noi strategii. Se estimeaza ca multe banci vor face fata cu greu presiunii concurentei, iar altele nu vor supravietui.[3]

In procesul de lansare a monedei unice euro, piata monetara are mari responsabilitati prin sistemul sau bancar. Cu cat o banca este mai mult implicata in mediul international de afaceri, cu atat mai mult va beneficia de lansarea euro. Pentru consolidarea pozitiilor pe piata monetara multe banci europene au recurs la fuziuni si achizitii. Va avea loc o accentuare a concurentei si o scadere a profiturilor. Pe masura ce cursul de schimb dintre diferitele monede nationale din zona euro vor disparea, clientii vor reduce numarul de banci cu care vor lucra.

In Romania, se poate afirma ca reforma sistemului bancar a devansat reforma economiei in ansamblul sau, ceea ce apreciem ca este de natura sa confere bancilor un important rol in dezvoltarea economica.

Sistemul bancar Romanesc a ajuns la o stabilitate si un nivel de dezvoltare care nu sunt departe de cele din tarile Uniunii Europene.

Consolidarea sistemului bancar Romanesc a continuat si in anul 2004, realizandu-se pasi importanti mai ales pe linia privatizarii si a alinierii legislatiei bancare la cerintele legislatiei europene.

Principalele evenimente care au marcat mediul bancar au fost:

trecerea in categoria bancilor cu capital majoritar privat a BCR[4], cea mai mare banca comerciala din Romania;

achizitionarea intregului pachet de actiuni al RoBank de catre OTP, important operator al pietei bancare din Ungaria;

infiintarea unei noi institutii financiare specializate in domeniul locativ, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, rezultat al asocierii grupului Raiffeisen cu o banca specializata din Germania;

intrarea pe piata a unei noi banci, Porsche Bank Romania, care este o filiala a Porche Bank AG si actioneaza ca partener de finantare al importatorului Porche Romania;

fuzionarea bancilor Frankfurt-Bukarest Bank, Banque Franco Roumanie si Anglo-Romanian Bank Limited, avand ca rezultat 'Anglo-Romanian Bank Limited' Sucursala Bucuresti.

La sfarsitul anului 2004, sistemul bancar Romanesc numara 39 de institutii, dintre care 37 cu capital integral sau majoritar privat si doua cu capital de stat. Evolutiile din cadrul anului au condus cresterea cu 21 de puncte procentuale (pana la 95,2%) si a ponderii capitalului strain cu 3 puncte procentuale (ajungand la 69,3%).

Privatizarea BCR, impreuna cu vanzarea CEC, casa de economii care urmeaza sa fie privatizata si ea la sfarsitul acestui an, va avea un impact semnificativ asupra sistemului bancar din Romania. In prezent, 55 la suta din activele bancare se afla sub controlul bancilor straine, insa dupa privatizarea BCR si CEC procentul va creste la 90 la suta, unul dintre cel mai ridicate procente din Europa potrivit agentiei Fitch Ratings. In plus in combinatie cu prezenta pe piata a unor mari banci multinationale de tipul Societe Generale, Raiffeisen Bank si HVB, piata bancara din Romania va deveni una extrem de competitiva.

Cu toate acestea cine va castiga cursa pentru BCR va dobandi o cota de piata de aproximativ 25 de procente, insa va fi nevoit sa faca eforturi semnificative pentru modernizarea, restructurarea si diversificarea bancii. De exemplu BCR are mai multe sisteme IT diferite si doar recent a inceput procesul de integrare a acestora. In plus noul proprietar va avea dc rezolvat si delicata problema a restructurarii personalului, in prezent BCR avand aproximativ 11.000 de angajati.

'Suntem increzatori ca procesul de privatizare va avea un impact benefic asupra economiei romanesti si va accelera integrarea sistemului bancar din Romania in cadrul celui european', a afirmat domnul Sebastian Vladescu, intr-un comunicat al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, in urma depunerii ofertelor pentru privatizarea BCR din partea unor banci din cele mai puternice din Europa.

Nivelul de capitalizare a sistemului bancar a inregistrat in 2004 o evolutie favorabila (+ 22,9 % in decembrie 2004 fata de decembrie 2003, in termeni nominali), ca urmare a obtigatiei bancilor de a atinge pana la 31 mai 2004 un nivel al fondurilor proprii de 370 miliarde lei vechi (Norma BNR nr. l1/2003).

La sfarsitul anului 2004, activul bilantier agregat net aferent sistemului bancar a atins nivelul de 895 490,8 miliarde lei (ROL), majorandu-se in termeni reali cu 35,5 la suta comparativ cu valoarea inregistrata la 31 decembrie 200 In structura s-a consemnat o crestere a cotei de piata detinute de bancile cu capital privat autohton cu 27 puncte procentuale si a celor straine cu 3,9 puncte procentuale in detrimentul capitalului de stat. Gradul de concentrare a activelor bancare la niveiul primelor cinci banci comerciale[5] a scazut comparativ cu sfarsitul anului anterior cu 2,4 puncte procentuale, pana la 59,3%.

Cresterea activului net agregat a fost determinat de operatiunile interbancare (care au sporit in termeni reali cu 35,9% fata de anul 2003), precum si amplificarea activitatii de creditare a clientelei nebancare.

In ciuda progreselor inregistrate, bancile trebuie inca sa-si imbunatateasca nivelurile de eficienta. Creditele interne in sectorul privat sunt la cel mai scazut nivel din Europa Centrala si de Est, companiile locale confruntandu-se cu o oferta scazuta de finantare.

De asemenea, sectorul bancar trebuie sa isi diversifice si mai mult serviciile si produsele bancare acordate clientilor, prin adecvare permanenta a produselor si serviciilor financiar-bancare la cerintele tot mai diversificate ale clientilor, in special IMM-urilor si pietei de retail.

Banca va avea, in continuare, initiative care sa contribuie la dezvoltarea unui sistem financiar dinamic si stabil si mai mult decat atat, realizarea misiunii sociale de sustinere a economiei reale.

Edificatoare in acest sens sunt gama serviciilor si produselor bancare si chiar si calitatea acestora.

Din punct de vedere prudential, activitatea este monitorizata corespunzator, atat de catre Banca Nationala a Romaniei, dar si din interiorul bancilor.

Romania a creat un cadru legislativ solid in domeniul bancar si continua sa il imbunatateasca treptat.

Potrivit studiului privind respectarea standardelor bancare internationale, Romania a inclus in legislatia bancara precum si in statutul Bancii Nationale obiectivele si cadrul institutional pentru reglementarea si supravegherea institutiilor bancare.

Unica institutie abilitata sa acorde licente de functionare institutiilor bancare si sa supravegheze activitatea acestora este Banca Nationala a Romaniei.

Spre deosebire de alte state, in Romania a fost adoptata o legislatie care permite examinarea bancilor comerciale de catre o autoritate de supraveghere.

De asemenea, exista o legislatie cuprinzatoare care reglementeaza activitatea bancilor straine precum si a birourilor bancilor romanesti in strainatate, in timp ce o lege contra spalarii banilor este in vigoare de mai multi ani.

Infrastructura necesara desfasurarii activitatii bancare, este in curs de definitivare.

Capitalurile private straine si romanesti au o pondere insemnata iar institutiile financiare precum Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si I.F.C. au o implicare notabila.

In consecinta, consider ca sistemul bancar Romanesc are un avans considerabil si de altfel necesar, pentru a asigura conditiile dezvoltarii economice ale Romaniei in fazele premergatoare aderarii la Uniunea Europeana.

'Dintre toate, sistemul bancar este cel mai bine pregatit sa se integreze in Uniunea Europeana'. Aceasta a fost si concluzia la care a ajuns, Nicolae Danila, presedinte al Bancii Comerciale Romane in prezentarea pe care a facut-o la Forumul organizat de Banca Nationala a Romaniei.

In scurta 'radiografie' a sistemului bancar Romanesc din momentul de fata, Nicolae Danila a facut o comparatie a pietei Financiare Romanesti cu cea din Uniunea Europeana si alte state ale globului. In primul rand, pe plan mondial, se constata o revigorare a pietei de retail-banking oferit in principal de banci. Cu exceptia Statelor Unite ale Americii unde capitalizarea bursiera este predominanta, in toate celelalte state, sistemul financiar este bazat pe contributia bancilor. 'In Romania, piata bancara este principalul promotor de capitalizare si profit. Atat piata de capital care va capata pe parcurs importanta cat si piata bancara sunt si trebuie s-o recunoastem, generatoare de dezvoltare', a spus Nicolae Danila, precizand ca pe piata de capital imprumuturile corporative se situeaza deocamdata la un nivel destul de scazut si ca principala sursa de finantare din Romania provine in momentul de fata din sistemul bancar si nu de pe piata de capital.

Daca in alte state precum Polonia si Cehia capitalizarea bursiera este de 37 de miliarde de euro, comparativ, in Romania, in momentul de fata aceasta este de doar 21 de miliarde de euro.

In tara noastra se constata, pe de alta parte, si un comportament conservator al investitorilor care prefera sa se adreseze sistemului bancar, iar un sistem privat de pensii care sa actioneze in Romania ca un fond de investitii deocamdata nu exista. 'Sistemul bancar Romanesc este cel mai bine pregatit dintre toate sa faca fata cerintelor Uniunii Europene. Managementul de risc a fost mult imbunatatit, capitalizarea bancara este solida, activele sunt multumitoare, iar lichidarea bancilor este buna. Ca o concluzie as lua in calcul si faptul ca in momentul de fata sistemul bancar asigura 6% din PIB, in Romania existand 39 de banci din care 30 cu capital strain si 072 de sucursale, numar in continua crestere. Sistemul bancar Romanesc, pe de alta parte, ofera credibilitate si siguranta', a mai spus Danila.

In sensul noii reuniuni monetare din Europa, pentru a pute onora in conditii ireprosabile solicitarile clientilor, bancile si-au adaptat relatiile cu bancile corespondente, evidenta contabila si sistemul informatic.

Pe planul relatiilor cu bancile corespondente, majoritatea acestora nu au fost afectate prin introducerea EURO, atat din considerente de minimizare a riscului de contrapartida, cat si pentru a se pastra plafoanele de lucru acordate de bancile partenere.

Bancile si-au deschis conturi NOSTRO la principalele banci corespondente, dar pot efectua plati in EURO si prin celelalte conturi deschise in valutele tarilor membre UME.

Incepand cu 1999, bancile ofera clientilor operatiuni comerciale si financiare si in EURO, de tipul: incasari si plati, depozite la termen, conturi curente, credite, factoring, forfeting, acreditive, scrisori de garantie etc.

In pofida unor disfunctionalitati, care caracterizeaza o economie de piata in dezvoltare/economie de piata functionala dar nu pe deplin competitiva, Romania poate avea, in continuare, o perioada favorabila daca ratele de crestere economica vor fi insotite de o accentuare a procesului de dezinflatie, de finantarea fara probleme adiacent negative a deficitelor externe, de ameliorarea, in ansamblu, a disciplinei financiare si de cresterea substantiala a productivitatii muncii.

Proiectiile efectuate de organele de specialitate pentru urmatoarea perioada referitor la dinamica principalilor indicatori macroeconomici se prezinta potrivit datelor din urmatorul tabel:

Tabel nr.14.

Modificare procentuala fata de anul anterior

Datele prezentate in tabel releva, pentru perioada 2005-2008 continuarea si consolidarea proceselor de crestere economica demarate inca din anul 2000.

Liberalizarea tuturor operatiunilor de natura contului de capital, denominarea monedei nationale si trecerea de catre BNR la strategia de tintire directa a inflatiei, derularea procesului de aderare si flnalizarea acestuia prin aderarea efectiva vor avea impact direct asupra mediului financiar.

Tendintele in perioada 2005-2008 privind cresterea reala a PIB, contributia la cresterea reala a PIB a exportului net, ponderea deficitului de cont curent in PIB si rata inflatiei se prezinta grafic astfel:

Grafic nr.1

In etapele urmatoare trebuie sa se asigure restructurarea economiei, ceea ce va avea ca efect principal dezactivarea potentialului macrodestabilizator, in conditiile integrarii in sfera economiei de piata a segmentelor cu un grad mare de monopolizare, inclusiv a sectoarelor economice cu un grad mare de energointensivitate.

Un deficit de cont curent la 5-6% din PIB, intarzierea reformelor structurale, nivelul dobanzilor, stabilirea unei cote unice de impozitare, precum si aprecierea leului, toate acestea sunt de natura sa limiteze marja de manevra a BNR pentru contracararea presiunilor inflationiste in anul 2005, precum si in urmatorii ani. Situatia este accentuata de expansiunea care a cuprins progresiv componentele cererii agregate, indeosebi investitiile, exporturile si consumul populatiei pe seama majorarii reale a veniturilor si a creditului bancar.

Datorita procesului de aderare, in urmatoarea perioada, caracterizata drept radicala, se vor resimti costurile acestui proces de aderare. Pasul care urmeaza este ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei de catre Parlamentul Romaniei si de catre parlamentele celor 25 de state membre ale UE.

Romania trebuie sa depuna eforturi, nu numai pe plan intern ci si extern, intrucat in unele tari exista dificultati economice si politice, ceea ce ar determina reticente din partea acestora in raport cu aderarea Romaniei si Bulgariei. De altfel, in Europa se manifesta o anumita stare, denumita sugestiv de catre specialisti "oboseala a extinderii".

Cresterea importurilor trebuie analizata si prin prisma situatiei in domeniul creditului. Importurile sunt determinate intr-o masura importanta de finantarile acordate de institutii nebancare, cum sunt cele din domeniul leasingului si altor institutii. Finantatorii nebancari au un impact major asupra importului. Consideram ca se impune reglementarea unor astfel de fiuxuri financiare din economie, prin prisma exigentelor care sunt instituite in domeniul bancar. Apreciem ca, in conditiile actuale, este inoportuna aplicarea de masuri pentru limitarea creditului bancar in vederea reducerii importurilor.

Atentia deosebita acordata de banci segmentului retail este justificata in prezent. Caracterul limitat al acestui segment insa va determina bancile sa se aplece cu precadere pentru finantarea in moneda nationala, a companiilor si chiar a agriculturii. Finantarile in valuta, care justifica denominarea creditului in devize straine, sunt cele ipotecare si pentru importuri si exporturi.

Economiile populatiei, in lipsa unei alternative profitabile, vor fi pastrate in continuare la institutiile de credit. Majoritatea bancilor stimuleaza depozitele pe termen lung, care asigura un castig sigur, chiar daca nu este mare. Pentru anul 2005, dobanzile nu vor fi real negative, intrucat trebuie avute in vedere si anticipatiile privind inflatia. Investitiile pe piata de capital sau in proprietati imobiliare implica sume mari mai putin accesibile populatiei. Este de asteptat ca in continuare bancile sa scada dobanda la credite, mizand mai mult pe volum si mai putin pe o marja de dobanda mai mare.

O alta tema la care Romania mai are de lucrat sunt dobanzile. Acestea scad masiv, numai ca reducerea nu e legata de insanatosirea economiei, ci de excesul de bani intretinut in piata, aspect tradat de viteza uluitoare cu care se micsoreaza dobanzile la depozite, comparativ cu reculul mai lent al dobanzilor la credite. In ceea ce priveste deficitul bugetar, situat la 0,7% din PIB, stam bine numai in aparenta.

Daca la aceasta valoare adunam datoriile neplatite {deficitul cvasifiscal), ajungem cu doua procente peste reperul de 3%, prevazut in Tratatul de la Maastricht. Si la datoria publica se pare ca suntem pregatiti, aceasta aflandu-se la jumatate din nivelul prevazut. Insa imprumuturile din ultimii ani n-au avut drept scop dezvoltarea, ci doar amanarea privatizarii furnizorilor de utilitati si mentinerea preturilor administrate.

Volumul resurselor financiare care pot fi puse in miscare in folosul economiei reale, asa - numita intermediere bancara, este o rezultanta a gradului de dezvoltare economica. In acest sens, trebuie mentionat ca depozitele bancare la vedere si la termen (respectiv suma agregatului monetar cvasibani si disponibilitatile la vedere din agregatul monetar Ml), care in anul 2003 au avut o pondere de 21,2% in produsul intern brut al Romaniei, iar in anul 2004 de 23,9%, pondere care este depasita cu mult de alte tari aflate in tranzitie).

Capacitatea de creditare a sistemului bancar ar putea sa creasca semnificativ, in conditiile actuale de capitalizare a bancilor, daca ar exista cerere reala de credite din partea agentilor economici, respectiv daca acestia ar prezenta proiecte majore de investitii.

Ponderea creditelor in PIB a marcat in ultimii ani un trend crescator, insa nivelul la care s-a ajuns plaseaza tara noastra din acest punct de vedere cu mult in urma celorlalte tari din regiune. Intermedierea bancara a crescut de la 15,9% din PIB in anul 2003 la 17,5% in 2004 ceea ce este inca putin. Pentru anul 2005 s-a estimat un nivel al intermedierii bancare de peste 19% din PIB comparativ cu 106,1%, cat estc media in Uniunea Europeana.

5.2 Strategii de politica monetara si curs de schimb in contextul aderarii Romaniei la UE

Scopul acestui studiu este explorarea caracteristicilor economiei precum si a organizarii institutionale, doi factori care impun limite modelarii politicii monetare in Romania si intentiei de trecere la regimul de 'tintire a inflatiei'. Politica monetara (scopurile ei cat si macro-managementul) este analizata in legatura cu politica fiscala si cea a ratei de schimb.

Studiul pleaca de la premiza aderarii la UE la momentul preconizat si de la cerintele pentru integrarea in ERM2 stabilind totodata cerintele aderarii ulterioare la ERM2; studiul urmareste sa identifice factorii determinanti ai politicilor de implementat si in acelasi timp sa sugereze optiuni care ar putea ajuta la atingerea scopurilor fundamentale ale acestora. Studiul nu pretinde a fi exhaustiv si a lua in considerare toti factorii de influenta; el ii considera doar pe aceia care sunt cei mai relevanti pentru un proces decizional eficient vis-a-vis de politica monetara.

Unii economisti isi pun intrebarea daca BNR ar trebui sa-si fixeze ca obiectiv atat de repede 'Tintirea Inflatiei' la fel cum au facut Polonia, Ungaria sau Cehia (sau au spus ca o fac - data fiind calitatea slaba a previziunilor lor legate de inflatie). Cu doi ani in urma, un grup de economisti de la BNR s-au gandit ca Tintirea Inflatiei ar putea fi adoptata de catre Banca Nationala pana in 2004. Dar o tintire a inflatiei reala poate fi implementata de o banca centrala independenta doar in urmatoarele conditii:

cei care stabilesc politicile economice sunt capabili sa faca o previziune conditionata cat mai buna a ratei inflatiei;

. acestia au cunostinte suficiente despre transmiterea impulsurilor monetare care sa le permita sa isi adapteze principalele instrumente astfel incat sa aduca previziunea aproape de nivelul tintit pe perioada stabilita.

In practica, bancile centrale care adopta Tintirea Inflatiei au nevoie de unul (sau mai multe) modele macro-econometrice stabile cu ajutorul carora sa poata previziona inflatia si care sa le permita sa simuleze impactul asupra traiectoriei inflatiei a oricarei schimbari intervenite in setul de instrumente economice. Este oare realist sa credem ca o astfel de metoda va fi implementata in Romania in viitorii ani? E posibila conceperea unui model econometric pentru economia Romaniei? Raspunsul e ca probabil nu inca. Se poate argumenta ca pentru nici o tara din lume nu se pot concepe modele econometrice corecte. E adevarat ca toate modelele sunt influentate de erori de estimare; mai mult, parametrii modelelor se schimba odata cu schimbarea politicilor. Dar nu putem vorbi de acelasi lucru cand se estimeaza un model pentru o economie relativ stabila (de exemplu Marea Britanie sau Suedia) si o economie a carei structura si politici se schimba permanent. Modelarea econometrica devine aproape imposibila cand structura economiei se schimba, ceea ce se intampla in mod evident in cazul tarilor in tranzitie; aceasta dificultate i-a determinat pe oficialii BCE sa nu ia in considerare la modul serios posibilitatea crearii unui model macroeconomic pentru zona Euro (in special datorita faptului ca adoptarea Euro altereaza structura interna a UME). Pana in momentul de fata, BNR nu a avut la indemana nici macar un mijloc elementar de previzionare ca de pilda o curba a randamentului obligatiunilor, astfel incat trasarea unei traiectorii a inflatiei devine foarte dificila. Ca un substitut, inainte ca o baza larga de obligatiuni cu scadente diferite sa fie disponibila, BNR poate implementa o forma de studiu de piata al analistilor pentru previzionarea inflatiei. Trebuie tinut cont de faptul ca in Romania este dificil de previzionat nu numai cererea monetara data fiind ponderea sectorului economic 'neoficial' (care nu e acoperit de statisticile oficiale) si deoarece schimbarile in expectatii ii fac pe agentii privati sa oscileze intre moneda locala si cea straina, ambele putand fi folosite in mod legal ca moneda de economisire (si chiar ca instrument de tranzactionare).

Masa monetara este de asemenea dificil de monitorizat deoarece jumatate din ea este in valuta iar lichiditatea in circulatie are de asemenea o pondere mare. Data fiind aceasta incertitudine, riscurile de a lua decizii pe baza unei previziuni eronate pe doi ani sunt destul de mari. Fara indoiala ca credibilitatea bancii centrale nu va fi imbunatatita in urma deciziilor luate pe baza unui model econometric de proasta calitate, ci dimpotriva.

In momentul de fata, BNR se bucura de o credibilitate destul de mare, ca urmare a faptului ca a reusit scaderea inflatiei. Acest capital de credibilitatc poate fi subminat daca previziunile emise de BNR de acum incolo se dovedese in mod sistematic gresite.

Mai multe banci centrale din tarile dezvoltate care au adoptat Tintirea Inflatiei si-au fixat standarde foarte inalte pentru managementul politicilor monetare: in Suedia, Canada, Marea Britanie, deviatia inflatiei fata de tinta sunt destul de mici. Pana acum, bancile centrale din Europa Centrala care au avut ca obiectiv tintirea Inflatiei au avut rezultate foarte slabe - diferenta dintre tinta si inflatia reala a fost mare (Jonas and Mishkin, 2003). Atata vreme cat ele se compara cu primul grup de tari, credibilitatea lor poate doar avea de suferit. Dar daca o banca care nu are ca obiectiv Tintirea Inflatiei greseste nivelul tinta al inflatiei, agentii privati vor accepta mai usor greseala iar credibilitatea nu va fi atat de puternic afectata.

Alte probleme create de Tintirea Inflatiei sunt legate de momentul implementarii. Daca Romania va urma (cu o oarecare intarziere) calea pe care au mers cele mai avansate tari in tranzitie (Polonia, Ungaria, Cehia), se va confrunta cu intrari de capital masive in perioada imediat urmatoare, ceea ce va duce la o apreciere brusca si reala a monedei locale. Pentru a frana declinul exporturilor, dintr-un punct de vedere al protectiei sociale, ar fi de folos ca rata dobanzii sa scada. Dar agentii independent si competitivitatea merg in directie opusa fata de inflatia scazuta, dupa cum e necesar in regimul de Tintirea Inflatiei.

Astfel, pentru Romania, care are o economie in tranzitie, credibilitatea bancii centrale poate fi afectata in mod negativ de adoptarea Tintirea Inflatiei, dat fiind faptul ca riscul de a lansa previziuni imprecise si de a rata astfel nivelul tinta stabilit este destul de mare. Prin adoptarea unui cadru rigid pentru managementul politicii monetare in contextul in care criteriile pentru buna functionare ale acestui cadru nu sunt indeplinite, credibilitatea bancii centrale poate doar avea de suferit.

Din toate motivele mentionate mai sus, este destul de nerealist sa credem ca BNR ar putea sau ar trebui sa adopte un regim autentic de Tintirea Inflatiei in viitorul apropiat.

Aceasta concluzie nu reprezinta insa o drama. Romania s-a angajat sa adere la UE in 2007 sau in jurul acestei date; trebuie asadar sa isi pregateasca institutiile monetare si politica pentru alinierea cu zona Euro, astfel incat sa fie capabila sa adere la o data ulterioara si la UEM. Din fericire insa, BCE nu este o banca cu obiectiv Tintirea Inflatiei. Ca si FED (banca centrala a SUA), BCE a ales flexibilitatea, desi are tinte cantitative precise in ceea ce priveste inflatia. Probabil acesta ar fi cea mai buna alegere si pentru BNR.

Ca si BCE, guvernul Romaniei si Banca Centrala ar trebui sa declare in mod sistematic angajamentul lor pentru preturi stabile (dupa cum sunt ele planificate in principalele legi: Constitutie, Statutul BNR, etc.).

BNR ar trebui sa stabileasca si un nivel tinta al inflatiei pe care sa-1 revizuiasca la intervale de timp si care sa urmeze o tendinta descrescatoare.

Anuntarea unei tinte cantitative explicite ar trebui sa ajute transparent si responsabilitatea politicii monetare iar BNR ar trebui sa inregistreze progrese pe aceste doua baze. Ar fi de folos si pentru fixarea expectatiilor pentru rata inflatiei, in conditiile in care credibilitate bancii centrale este puternica.

Este foarte important ca BNR sa se asigure ca instrumentele sale sunt eficiente in controlul inflatiei. Pana acum Banca a controlat baza monetara prin intermediul cantitatii resurselor atrase (imprumutate) de la bancile comerciale. Totusi, in contextul unei economii dolarizate, relatia dintre masa monetara (care include dolari si Euro) si baza monetara este mult mai slaba.

Intr-un viitor destul de apropiat, BNR poate decide sa foloseasca aceleasi instrumente ca si celelalte banci centrale din economiile in tranzitie (Polonia, Ungaria, Cehia) dar mai apropiate de managementul modern al politicilor monetare. In mod special va putea lua in considerare o trecere de la controlul cantitativ al bazei monetare catre managementul ratei dobanzii pe termen scurt, unde semnalul relevant pentru abordarea politicii monetare este reprezentata de rata dobanzii la resursele imprumutate (depozitele atrase).

In concluzie, situatia economica in Romania beneficiaza in prezent de o conjunctura favorabila: crestere economica intr-un mediu in care inflatia scade rapid. Este adevarat ca progresul viitor va depinde de continuarea reformelor structurale, reducerea ineficientei in economie si a deficitelor cvasifiscale. Exista premize favorabile pentru atragerea de investitii straine, in acest context, pentru sprijinirea efectivitatii managementului politicii monetare rata de schimb ar trebui sa fie fiexibila iar interventiile directe ale bancii centrale pe piata valutara minime. In schimb aceasta necesita liberalizarea graduala a contului de capital. O atentie sporita trebuie acordata intrarilor de capital speculativ pe termen scurt si creditelor in valuta, in special in sectorul ne-exportator.

O banca centrala nu ar trebui sa adopte un regim de politica monetara doar pentru scopuri de comunicare si nu ar trebui sa urmeze tendinte ce par a fi 'la moda'. Ceea ce este cel mai important pentru o banca centrala este credibilitatea. Iar aceasta se va castiga in timp daca obiectivele specificate sunt atinse.

In Romania, obiectivul bancii centrale pe termen mediu trebuie sa fie acela de a reduce inflatia la un nivel rezonabil si de a o mentine acolo. Respectarea principiilor economice sensibile in implementarea politicilor economice ar trebui sa fie suficiente pentru realizarea acestui obiectiv.

Gradul relativ ridicat de sofisticare pe care un regim adevarat de tintire a inflatiei 1-ar necesita ar putea introduce riscuri aditionale precum si distorsiuni suplimentare in economie fapt ce ar putea accentua fluctuatiile economice.

CONCLUZII

Dificultatile economice si sociale cum ar fi cresterea economica anemica si somajul ridicat in mai multe tari ale UE, precum si votul de neincredere acordat Constitutiei Europene la recentele referendum-uri din Franta si Olanda constituie o lovitura puternica la adresa clubului european.

Potrivit unor sondaje, 50% dintre cei care au votat impotriva Constitutiei s-au temut de somaj. Imigratia masiva din Est a luat multe locuri de munca, chiar daca este vorba de cele prost platite sau de cele din industria IT. Temerea este si mai mare in cazul unor directionari de amploare a investitiilor din Franta, Olanda, Germania sau Italia catre Europa de Est in industrii intensive, in forta de munca ieftina etc.

State ca Germania depasesc cu mult limita de 3% din PIB a deficitului bugetar. In loc sa reduca cheltuielile, Italia si Portugalia le urmeaza ,,exemplul', in plina perioade de declin economic. Europei Occidentale ii este tot mai greu sa faca fata concurentei externe, indiferent daca este vorba de invazia importurilor chineze sau de transferul unor unitati de productie in estul Europei, zona cu impozite mai mici si forta de munca mai ieftina. Iar rata de crestere economica in zona euro este de doua ori mai mica in comparatie cu cea din SUA.

Divergentele economice pun in pericol si uniunea monetara. De la introducerea sa moneda unica nu prea a reusit sa propulseze reformele structurale si disciplina fiscala. Italienii sunt tot mai nostalgici dupa batrana lira, iar germanii ofteaza tot mai des dupa vechea marca, deoarece nu ar fi renuntat niciodata in favoarea euro-ului daca ar fi fost supus referendumului Tratatul de la Maastricht.

O data cu introducerea monedei unice, flexibilitatea cursului pentru fiecare tara in parte a fost insa pierduta, iar politica monetara comuna poate fi cu greu adaptata astfel incat sa se potriveasca fiecarei tari dintr-o Uniune plina de disparitati economice. In plus, in ultimul timp, mai multi sunt tentati sa creada ca cresterea preturilor dupa introducerea euro, amenintarea pierderii locurilor de munca si concurenta strainilor i-a impins pe occidentali sa spuna ,,Nu' Constitutiei. Euro ramane, potrivit analistilor, vulnerabil la temerile pietei fata de mediul politic si economic din Uniune.

Bancherii din cele zece state care au aderat la UE la 1 mai 2004 sunt din ce in ce mai decisi sa puna la pastrare planurile privind intrarea in zona euro si implicita renuntare la monedele nationale. Cei mai neincrezatori in avantajele pe care le-ar aduce trecerea la moneda unica sunt cehii, care sunt convinsi ca adoptarea euro ar afecta cresterea economica interna. Astfel, Robert Holman, un important reprezentant al Bancii Nationale din Cehia, semnala o schimbare de atitudine la nivelul Cehiei si al altor state nou-intrate in UE, remarcand faptul ca initiala dorinta de a intra cat mai repede in zona euro s-a transformat in scepticism fatis. 'Zona euro a inregistrat o crestere foarte slaba in ultimii cinci ani, care ar fi putut sa fie influentata de moneda comuna. De aceea, eu, unul, nu m-as grabi sa adopt moneda euro', a declarat Holman.

Neadoptand moneda euro, bancile centrale ar pastra controlul asupra ratelor de interes si a fluctuatiilor pe care le au, ajutand in acest fel cresterea exporturilor. Guvernele, pe de alta parte, ar putea incheia procesul reformelor fiscale destul de delicate sau al celor legate de pensii sau asigurarile de sanatate. Cu toate acestea, neadoptarea monedei euro poate produce diluarea monedei nationale si ar putea avea efect si asupra investitorilor, care s-ar teme de riscurile prea mari de a aduce capital in state din afara zonei euro.

Romania va putea adopta moneda unica europeana dupa circa cinci-sase ani de la momentul aderarii. Pana atunci economia romaneasca trebuie se indeplineasca o serie de criterii exigente.

Intrarea Romaniei in Uniunea Monetara Europeana (UEM) nu se va putea face insa mai devreme de 2014-2016. Iar daca, in procesul de integrare, a mers sa inchidem capitolele de negociere pe baza de promisiuni si angajamente politice, includerea in UEM se va realiza exclusiv pe criterii economice.

Adoptarea euro ca moneda oficiala presupune un interval de monitorizare de minimum doi ani, in care tara candidata la UEM este obligata sa respecte strict criteriile de performanta economica stabilite la Maastricht. Acceptarea in UEM vine numai atunci cand rata medie anuala a inflatiei nu depaseste cu mai mult de 1,5% media din cele trei state membre cu cea mai redusa inflatie, cand deficitul bugetului consolidat nu urca peste 3% din Produsul Intern Brut, datoria publica nu depaseste 60% din PIB, dobanzile platite la imprumuturile statului se plaseaza cu cel mult doua procente peste minimele din Uniune si, in fine, cand cursul de schimb se mentine in anumite marje de fluctuatie convenite prin mecanismul revizuit de schimb curopean (ERM-2).

Unde ne incadram si unde nu? Asa cum a explicat Mugur Isarescu, cursul de schimb este principalul nostru 'punct forte', iar datoria publica externa al doilea. In ceea ce priveste insa data de intrare in ERM 2, aceasta nu va fi 2010 - 2012 asa cum se preconizase initial, ci foarte probabil 2012 - 2014.

In acel moment (2005), Romania mai avea ceva drum de parcurs pana la indeplinirea celor cinci reguli de aur, fara de care adoptarea monedei europene nu este posibila. Chiar daca atunci aveam o inflatie anuala de o singura cifra (de 9,3% pe anul 2004), dupa ce in ultimii 15 ani aceasta a atins cote inimaginabile - 109% pe an in perioada 1993-1997, 151,4% in 1997 si 140,6% in 1998 - eram totusi departe de tarile din jurul nostru, unde rata medie a inflatiei nu depasea 5%. Asta arata carente majore de competitivitate si productivitate, care pe masura ce inflatia scade isi pun amprenta asupra balantei comerciale.

Pe fondul unei viziuni de ansamblu care include si experienta statelor ce au aderat la Uniunea Europeana in 2004, evaluarea gradului de indeplinire a criteriilor de convergenta nominala de catre Romania a punctat urmatoarele concluzii :

Chiar daca este de asteptat ca politica hotarata de dezinflatie a se consolideye dupa implementarea oficiala a regimului de tintire directa a inflatiei, Romania mai are de parcurs un drum lung pana la incadrarea nivelului inflatiei sub limita impusa de criteriul de la Maastricht, in timp ce, in cazul majoritatii noilor membrii ai UE, inflatia este deja pusa sub control;

Romania indeplineste confortabil criteriile fiscale, dar se impune acordarea unei atentii deosebite perspectivelor de mentinere a acestor indicatori la niveluri corespunzatoare, mai ales in contextul in care problematica deficitelor cvasifiscale si a cheltuielilor publice pentru proiectele de infrastructura de mari dimensiuni se constituie intr-un factor cu puternic potential destabilizator pentru bugetul de stat.

Criteriul de Maastricht vizand rata dobanzii pe termen lung este greu de aplicat pentru Romania, intrucat instrumentele de indatorare pe termen lung nu sunt inca suficient dezvoltate. De abia incepand cu anul 2005 se poate lua in considerare, ca reper pentru evaluarea indeplinirii acestui criteriu, rata dobanzii aferenta emisiunii din aprilie, cu un nivel de 6,75% pentru scadenta de 10 ani.

Criteriul referitor la cursul de schimb este cel mai dur, im sensul ca pe parcursul acestei perioade de "testare", autoritatea monetara din Romania nu beneficiaza de garantia neconditionata a celorlalte banci centrale din Eurosystem de a interveni, in caz de necesitate, pentru sprijinirea cursului valutar al monedei nationale. Este acordata, totusi, o garantie conditionata de "neafectarea propriilor politici antiinflationiste ale statelor membre".

In contextul in care pentru majoritatea tarilor vest -europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru Romania, al carei comert exterior este orientat in proportie de aproximativ 2/3 catre aceasta piata, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii.

Pentru a deveni stat membru al U.E., Romania va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, in care moneda de referinta sa fie EURO, si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.

Avand in vedere perspectivele monedei euro, interesul Romaniei de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit in acest sens, bancile autohtone isi manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite in moneda europeana (EURO), folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate in prezent, valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale.

In prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro, fie moneda nationala. Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de drumuri in utilizarea euro. Acestea vor incepe sa opereze in euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel.

Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al Romaniei, avand in vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile si exporturile firmelor romanesti. Pana in prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate in dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau exprimate in moneda nationala a acestora. In tranzactiile cu tarile a caror moneda este mai slaba (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzactii se foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.

Romania a pierdut sume mai de bani datorita faptului ca pana acum erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din U.E. al caror curs fluctua.

Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.

Pentru inceput, agentii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, sa foloseasca in tranzactiile pe care le efectueaza atat euro, ca moneda de plata, cat si dolarul SUA, ca moneda de consolidare, spunea Mihai Ionescu - secretar general al Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

Euro va reduce costurile pe care firmele le suporta ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot datorita euro se economiseste timp pretios in activitatea de gestiune, disparand necesitatea analizei riscului si a raportului cheltuieli - profit pentru fiecare in parte, efectuata de firma.

De asemenea, se simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al intreprinderii, nemaifiind necesar sa se tina cont de volatilitatea monedei.

O data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari, intreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilor directe.

Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor in euro va ajuta firmele romanesti sa isi aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte in tarile de unde pot obtine veniturile cele mai mari.

Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru Romania o are si Banca Centrala Europeana, care si-a inceput activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor.

Experienta altor state (Ungaria, Italia) arata ca trecerea la euro nu trebuie accelerata in mod inutil, deoarece scopul final vizat nu este adoptarea monedei unice , in sine, ci consolidarea unei economii stabile , care sa genereze bunastare si echilibru. Romania are de recuperat decalaje importante fata de membrii performanti ai UE si tocmai de aceea, orice pas gresit poate prelungi sau intrerupe acest demers.

Drumul catre euro este primul examen pe care Romania, in calitate de membru al Uniunii Europene, trebuie sa il sustina. Promovarea acestuia va depinde de indeplinirea criteriilor de convergenta reale si nominale.

Indiferent de rezultatul obtinut de Romania in procesul de adoptare a monedei unice, acesta cu siguranta va intari afirmatia economistului Paul Samuelson: "fiecare popor are moneda pe care o merita".

Bibliografie