Finante
Efectele introducerii euro asupra sistemului bancar romanescEfectele introducerii euro asupra sistemului bancar romanesc Sistemul bancar romanesc s-a raliat rapid la schimbarea survenita pe piata monetara europeana, inca din prima zi a introducerii monedei unice bancile operand cu euro. Au aparut inevitabil si probleme legate de bancile corespondente. Bancile romanesti nu si-au facut din timp conturi corespondente in euro la bancile din strainatate, astfel incat pe o perioada de aproximativ o luna, cele mai accesate banci intermediare au fost Banca Germaniei si a Frantei. Banc Post (BP) a deschis conturi in euro la 18 banci corespondente din 10 state europene, prin care clientii sai pot efectua operatiuni in noua moneda europeana (situatia in ianuarie 1999). Specialistii Banc Post studiaza posibilitatea aderarii la un sistem de decontare a platilor interbancare in euro, de tipul Euro Access Frankfurt (EAF), care asigura plati internationale complet computerizate prin intermediul unei banci de prim rang. La Eximbank strategia de adaptare a vizat adaptarea sistemului informatic, modificari in infrastructura actuala a relatiilor de corespondent in perioada de tranzitie, schimbari ale mesajelor SWIFT, in paralel cu o adaptare a sistemului de contabilitate. Prin specificul ei de banca orientata catre sustinerea comertului exterior al Romaniei, Eximbank asigura clientilor ei toate informatiile necesare pentru derularea tranzactiilor si a celor in faza de negociere, prin adaptare a sistemului de comunicatii bancare SWIFT pentru a putea face plati si incasari in euro. Banca Comerciala Romana a facut pregatiri ca, prin relatiile de corespondent, sa asigure fluiditatea decontarilor cu euro si in monedele nationale. Inca din 1998, de cand s-a inceput pregatirea pentru trecerea la euro, BCR avea pregatite legaturile cu cele 11 state (existente atunci,apoi integrandu-se si Grecia )din Uniunea Economica si Monetara prin: 192 banci corespondente; 23 banci corespondente la care sunt deschise conturi "NOSTRO" in valute nationale si in euro.
In prezent, majoritatea bancilor din Uniunea Economica si Monetara lucreaza printr-un singur cont in euro, in care se opereaza incasarile si platile in euro ceea ce permite eliminarea unor erori legate de: inregistrari gresite; diferente de rotunjire; usurarea investigatiilor. Tinand cont de noua situatie monetara din Europa, pentru a putea onora in conditii ireprosabile solicitarile clientilor, BRD - GSG si-a adaptat relatiile cu bancile corespondente, evidenta contabila si sistemul informatic. Pe planul relatiilor cu bancile corespondente, majoritatea acestora nu au fost afectate prin introducerea euro, atat din considerente de minimizare a riscului de contrapartida, cat si pentru a se pastra plafoanele de lucru acordate de bancile partenere. BRD - GSG si-a deschis conturi NOSTRO la principalele banci corespondente, dar poate efectua plati in euro si prin celelalte conturi deschise in valutele tarilor membre Uniunii Economice si Monetare. Incepand cu 4 ianuarie 1998 BRD a oferit operatiuni comerciale si financiare si in euro, de tipul: incasari si plati, depozite la termen, conturi curente, credite, factoring, forfeting, acreditive, scrisori de garantie etc. Candidatura Romaniei la aderarea in Uniunea Europeana a modificat si va modifica configuratia sistemului bancar romanesc. Nevoia unor lichiditati mai mari, odata cu majorarea cotei detinute de creditul ipotecar, atrage din ce in ce mai mult necesitatea unor investitii de capital, fie din strainatate, fie de pe piata interna. Oficialii B.N.R. au vorbit chiar de o "asanare" a sistemului bancar si o stabilizare a acestuia in conditiile in care cerintele internationale subliniaza necesitatea intaririi bancilor mici prin investitii atat de pe piata externa, cat si de pe cea interna. Ambitia Bancii Nationale a Romaniei este ca anual capitalul social al bancilor sa fie cuprins intre 8 - 10 milioane euro, chiar daca in occident nivelul acestuia este doar de 5 milioane euro. Banca Transilvania a crescut substantial pe piata bancara, conform pretului actiunilor bancii la Bursa de Valori Bucuresti. In ceea ce priveste atitudinea si actiunile Bancii Nationale a Romaniei, aceasta a incercat sa mentina leul pe linia de plutire, dar cum bine se stie, o banca nationala trebuie sa aiba in spate o economie care sa o sustina. In 2003, majorarea cu 0,5% a dobanzilor acordate de bancile comerciale persoanelor fizice a fost facuta pentru stimularea economiilor in lei. Cu toate acestea, nivelul dobanzilor a ramas real negativ, remunerarea depozitelor neacoperind inflatia. Decizia luata de banci de a majora dobanzile a fost urmarea hotararii Bancii Nationale a Romaniei de a majora dobanda de interventie pe piata cu un procent. Tot in 2003 s-a asistat la un proces de reducere a diferentei dintre dobanda pasiva si cea activa. Interventia Bancii Nationale in privinta reducerii volumului creditelor, in special a celor de consum, a fost mai degraba o masura care sa franeze cresterea acestora. Cresterea costurilor la utilitati a ridicat inflatia, Banca Nationala a Romaniei, incepand sa ia masuri de siguranta, marind dobanda de interventie la 20,25%, dupa ce timp de 3 luni stagnase la 18,25%. Aceasta masura a dus la retragerea zilnica a mii de miliarde lei de pe piata monetara. Pe de alta parte, pentru a micsora ecartul dintre inflatie si deprecierea nominala a leului, B.N.R. a inceput sa cumpere devize pe piata valutara.
|