Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale

BUGETELE UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

1.    

F Autonomia financiara, legiferata

Tutela si independenta in domeniu

Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale sunt autonome si au o identitate care le diferentiaza de bugetul statului, de bugetul asigurarilor sociale de stat, cat si de celelalte bugete locale. Autonomia financiara a unitatilor administrativ-teritoriale a fost consacrata international prin conceptul de "resurse financiare ale colectivitatilor locale", prevazut in "Carta europeana de autonomie locala"[1]. Conform acestui document, prin autonomie locala se intelege "dreptul si capacitatea colectivitatilor locale de a rezolva, administra si gera, in cadrul legii, pe propria lor raspundere si in folosul sau interesul populatiei, o parte importanta din treburile publice".

Autonomia financiara in dreptul intern. Legea nr. 189/1998 privind finantele publice locale, actualmente abrogata, a dat eficienta dispozitiilor sus mentionate si a constituit prima reglementare juridica de acest fel dupa perioada interbelica si un pas esential pe linia reformei bugetare. Actualmente, autonomia financiara a unitatilor administrativ-teritoriale este reglementata in Legea nr. 215/2001 cu privire la administratia publica locala, cat si in Legea nr. 273/2006 cu privire la finantele publice locale.

Pot fi mentionate cateva dintre drepturile autoritatilor publice locale, ce definesc autonomia financiara:

F Continutul autonomiei locale financiare

- dreptul la resurse financiare proprii suficiente, proportional cu competentele autoritatilor locale;

- sistemul resurselor financiare sa fie adaptabil evolutiei reale a cheltuielilor ce se prevad in bugetele locale;

- protejarea colectivitatilor locale mai slabe din punct de vedere financiar, prin repartizari juste, care sa corecteze efectele situatiei inegale de resurse financiare locale;

- dreptul colectivitatilor locale de a fixa cotele redeventelor si impozitelor locale, de a decide finantarea si cheltuielile bugetelor locale;

- accesul acestor colectivitati la pietele nationale de capitaluri.

Organizarea distincta a finantelor locale conduce la degravarea finantelor centrale de o gama importanta de cheltuieli, reducerea dimensiunei fluxurilor banesti intre cele doua niveluri ale finantelor publice si la posibilitatea urmaririi mai clare a modului in care sunt utilizate resursele banesti constituite, in scopul satisfacerii mai bune si mai eficiente a trebuintelor publice. Daca autonomia este legiferata, trebuie totusi observat pana unde se intinde ea, altfel spus, cat reprezinta centralizarea si cat reprezinta descentralizarea in domeniul finantelor publice. Gradul de centralizare difera de la un stat la altul, de la statele cu regim politic parlamentar, la cele cu un regim politic totalitar. Descentralizarea bugetara reprezinta un reper al tranzitiei spre economia de piata, avand menirea de a conduce la dobandirea autonomiei locale, implicit la o mai buna repartizare a serviciilor publice, pe baza cresterii raspunderii autoritatilor publice locale. In doctrina financiara mai veche se afirma ca este prezenta "tutela administrativa", atata timp cat autonomia este circumstantiata de "limitele si conditiile legii". Desigur, "limitele si conditiile legii" sunt cele care confera legalitate in administrarea si gestionarea resurselor financiare locale. Dincolo de acestea, autoritatile publice locale sunt cele care stabilesc si percep impozitele si taxele locale, elaboreaza si aproba bugetul de venituri si cheltuieli, dimensionat la nivelul unitatii administrativ- teritoriale, pe categorii de trebuinte publice locale. Finantarea centrala se face pentru trebuintele majore, care privesc pe toti catatenii (administratia de stat, apararea, ordinea publica, protectia mediului, invatamantul, sanatatea, etc), dincolo de acestea situandu-se descentralizarea financiara, pentru utilitatile locale (construirea de drumuri, gospodaria comunala, transporturile publice locale, iluminatul public etc.).

Bugetele locale sunt autonome fata de bugetul statului, insa este o autonomie uneori formala, atat timp cat bugetele locale sunt dependente de sumele transferate de la bugetul statului, asa numitele procedeelor completatoare. Este motivul pentru care descentralizarea bugetara trebuie sa se bazeze pe forme si tehhnici noi de transferuri si repartitii, apte sa asigura colectivitatilor locale sursele financiare acoperitoare nevoilor de cheltuieli publice.

Bugetele locale sunt autonome si au o identitate ce exclude subordonarea, fata de oricare alt buget. In virtutea autonomiei locale, legea confera si posibilitatea raporturilor de colaborare, cooperare, asociere, infratire, aderare precum si a participatiilor cu capital sau bunuri in numele colectivitatii locale pe care le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la infiintarea unor servicii de interes public local ori judetean, dupa caz, in conditiile legii.

1.     Stabiti care sunt drepturile care pot sustine independenta financiara a unitatilor administrativ-teritoriale. Vezi p. 2.     Ce intelegeti prin independenta si tutela in domeniul finantelor publice locale? Vezi p.

1. 2.

2. Principii specifice

Pe langa regulile comune, analizate in prima parte a acestui capitol, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale sunt guvernate de reguli specifice, precum:

F Transparenta, solidaritate, proportionalitate, consultare in domeniul finantelor publice locale

a. Principiul autonomiei locale financiare Este un principiu fundamental pentru finanle publice locale, legiferat. In sistemul nostru de drept, autonomia financiara este consacrata atat in Legea nr. 273/2006, art. 16 - "principiul autonomiei financiare", cat si in Legea nr. 215/2001 cu privire la administratia publica locala.

b. Principiul transparentei si publicitatii, ce presupune publicarea in presa locala, pe pagina de internet a institutiei publice, sau afisarea la sediul autoritatii administratiei publice locale respective a proiectului de buget local si a contului anual de executie a acestuia; dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestuia; prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica. Desi este astfel formulat, in fond este un principiu comun procesului bugetar.

c. Principiul solidaritatii. Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a persoanelor fizice aflate in situatie de extrema dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerva bugetara constituit in bugetul local. Din fondul de rezerva bugetara constituit in bugetul local consiliile locale, judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba acordarea de ajutoare catre unitatile administrativ-teritoriale aflate in situatii de extrema dificultate, la cererea publica a primarilor acestor unitati administrativ-teritoriale sau din proprie initiativa.

d. Principiul proportionalitatii, potrivit caruia, resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale stabilite prin lege.

e. Principiul consultarii potrivit caruia, autoritatile administratiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie sa fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat catre bugetele locale.

1. Principiul solidaritatii. Vezi p.

1.

3. Procesul bugetar

Legea nr. 273/2006 privind finantelor publice locale constituie reglementarea de drept substantial pentru bugetele supuse analizei in acest capitol, sub aspectul cuprinsului si al procedurii acestora.

In intelesul Legii nr. 273//2006, prin bugete locale se inteleg documentele prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile. Procedura acestui buget este guvernata de principiul autonomiei financiare, alaturi de cea administrativa. Se realizeaza conform dispozitiilor Legii nr. 273/2006 si ale Legii nr. 500/2002 cu privire la finantele publice - dreptul comun in domeniu, asigurand un caracter uniform actelor si operatiunilor implicate de realizarea etapelor procedurii.

3.1. Elaborarea bugetelor locale

Proiectul de buget se realizeaza de catre ordonatorii principali de credite -primarul unitatii adminstrativ-teritoriale (comuna, oras), presedintele consiliului judetean, respectiv, primarul general al municipiului Bucuresti, ajutati de functionarii de specialitate financiar- contabila ai aparatului functional din cadrul unitatii administrativ-teritoriale respective, tinand cont de factorii mentionati in lege.

F Fundamentarea bugetara

Pentru un buget echilibrat, real, un rol esential il au aici operatiunile specifice de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor acestor bugete. Fundamentarea veniturilor se bazeaza pe materia si baza de impunere in functie de care se calculeaza impozitele si taxele, pe evaluarea serviciilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, in scopul evaluarii corecte a veniturilor.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, in scopul evaluarii corecte a veniturilor.

Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale respective.

Fundamentarea si aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaza in stricta corelare cu posibilitatile reale de incasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

F Programulul de investitii publice, fundamentare si aprobare

Cheltuielile pentru investitiile publice si alte cheltuieli de investitii finantate din fonduri publice locale se cuprind in proiectul de buget, in baza programului de investitii publice al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, intocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezinta ca anexa la bugetul initial si, respectiv, rectificat si se aproba de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Includerea investitiilor in proiectul bugetului poate avea loc numai daca exista documentatiile tehnico-economice si/sau notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, dupa caz, elaborate cu respectarea minimului de informatii cerute de lege, a structurii mentionate la art. 42 si conform metodologiei stabilite de Ministerul Finantelor Publice (continut, forma, informatii necesare) si aprobate potrivit dispozitiilor legale.

Aprobarea lor presupune respectarea dispozitiilor restrictive ale Legii nr. 273/2006, competenta de aprobare fiind diferita, in functie de sursa de finantare a acestora, astfel:

a. Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti - pentru documentatiile tehnico- economice pentru obiectivele de investitii noi, a caror finantare se asigura integral sau in completare din bugetele locale, precum si din imprumuturi interne sau externe, contractate direct de catre autoritatile administratiei publice locale;

b. Guvernul- pentru documentatiile tehnico- economice pentru obiectivele de investitii noi, a caror finantare se asigura din imprumuturi externe si, in completare, din transferuri de la bugetul de stat si din alte surse, precum si ale celor finantate integral sau in completare din imprumuturi externe contractate ori garantate de stat, indiferent de valoarea acestora;

c. ordonatorii principali de credite pentru pentru documentatiile tehnico- economice pentru investitiile destinate prevenirii sau inlaturarii efectelor produse de actiuni accidentale si de calamitati naturale, elaborate si avizate potrivit dispozitiilor legale, precum si pentru notele de fundamentare pentru celelalte cheltuieli de investitii cuprinse in pozitia globala "alte cheltuieli de investitii";

d. ordonatorii principali de credite, pe propria lor raspundere, pentru valoarea fiecarui obiectiv de investitii nou sau in continuare, actualizata de ei in functie de evolutia indicelui de preturi, indiferent de sursele de finantare ori de competenta de aprobare (initiala -s. ns.), operatiunea fiind supusa controlului financiar propriu.

Cheltuielile fiecarei institutii publice, seviciu public local se cuprind in proiectele bugetelor locale din care sunt finantate.

Legea a creat si posibilitatea inscrierii unui fond de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor programate, pentru finantarea actiunilor si sarcinilor (cheltuieli) urgente intervenite in cursul exercitiului bugetar, pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, precum si pentru acordarea unor ajutoare catre unitatile administrativ-teritoriale in situatii de extrema dificultate; este un fond programat, cu posibilitatea majorarii lui in cursul anului, de catre consiliul local, judetean, al Municipiului Bucuresti, din disponibilitatile de credite bugetare ce nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului.

In aceasta etapa, in functie de nivelul veniturilor proprii posibil de realizat si de nivelul cheltuielilor care trebuie efectuate pentru satisfacerea trebuintelor publice, se poate recurge la cuprinderea in aceste bugete a sumelor completatoare de la bugetul statului - cote defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferuri consolidabile pentru bugetele locale - cu respectarea procedurii prevazute de lege.

Elaborarea proiectelor bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa se incadreze in calendarul bugetar legal, corelat cu cel referitor la bugetul de stat (in special, cu privire la sumele completatoare).

3.2. Aprobarea bugetelor locale

Competenta aprobarii apartine consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca element al autonomiei financiare a unitatii administrativ- teritoriale. Bugetele locale trebuie aprobate in maxim 45 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, decalarea fiind impusa de nevoia corelarii acestor bugete cu bugetul de stat cu privire la sumele defalcate si la transferurile consolidabile prevazute si aprobate prin acesta.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

F Etapele aprobarii bugetelor locale

Ca etape, legat de aprobarea acestor bugete, avem:

- publicarea proiectului bugetului local in presa locala sau afisarea la sediul unitatii administrativ-teritoriale, ca o dimensiune a principiului publicitatii, avand semnificatia aducerii acestuia la cunostinta locuitorilor, in vederea exercitarii dreptului la petitionare prevazut de lege, in concret, sub forma contestatiilor, termenul fiind de 15 zile de la data afisarii sau publicarii;

- pronuntarea asupra contestatiilor si votarea proiectului bugetului local pe capitole, subcapitole, titluri, articole precum si alineate, dupa caz, si pe anexe;

- adoptarea proiectului bugetului local, in ansamblul sau.

Actul de adoptare este o hotarare, luata cu votul majoritatii membrilor in functie, are caracter normativ si produce efecte prin ea insasi, nefiind nevoie de vreo aprobare, avizare din partea unui alt organ, fapt ce reconfirma autonomia financiara a acestor entitati.

Dupa aprobarea lor, bugetele locale, ale consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se depun la directiile generale ale finantelor publice, care intocmesc si transmit Ministerului Finantelor Publice bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, grupate in cadrul fiecarui judet si al Municipiului Bucuresti, pe comune, orase, municipii, sectoare ale Municipiului Bucuresti si bugetul propriu, pe structura clasificatiei bugetare.

Daca bugetele locale nu au fost aprobate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, executia bugetara a bugetului neaprobat se va face in dispozitiilor bugetare ale anului precedent, dar nu mai mult de 45 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat. Neincadrarea in termenul de 45 de zile, conduce la sistarea alimentarii cu cote si sume defalcate din unele venituri ale statului si cu transferuri consolidabile, pana la adoptarea acestora.

Sumele defalcate si transferurile pot fi suplimentate de catre directiile generale ale finantelor publice numai pe baza analizelor si fundamentarilor prezentate de ordonatorii principai de credite, conditionat si de utilizarea integrala a veniturilor si cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

1. Stabiti elementele care particularizeaza aprobarea unui buget local in raport cu bugetul de stat. Vezi p.

1.

3.3. Executia bugetelor locale

F Executia partii de cheltuieli

Executia partii de venituri Executia bugetara este definita ca "activitatea de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget". Urmarirea executiei bugetelor locale, ca si rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar este de competenta si tine de responsabilitatea autoritatilor publice locale, in concret, organele lor de specialitate. Executia nu comporta aspecte specifice fata de executia partii de venituri ale bugetului de stat.

Executia partii de cheltuieli Are la baza procedeul creditelor bugetare, cu acelasi inteles stabilit anterior. Ca si in cazul bugetului de stat, veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele de incasare, respectiv, perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor, de catre Ministerul Economiei si Finantelor (sume defalcate, transferuri) si ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale (pentru bugetele prevazute la art. 1 alin. 2 din lege), in termenele si potrivit distinctiilor facute in lege.

Deschiderea de credite bugetare[2] se face in limita sumelor aprobate prin bugetul local, potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Pentru transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate din imprumuturi externe la a caror finantare contribuie si Guvernul, deschiderea de credite se aproba de catre Ministerul Economiei si Finatelor, prin directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, in functie de necesitatile executiei bugetare, cu respectarea destinatiei. Pentru transferurile de la bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia si pentru transferurile din alte bugete catre cele locale, deschiderea de credite se aproba de catre ceilalti ordonatori principali de credite.

F Ordonatorii de credite ai bugetelor locale

Un rol esential in executia bugetelor locale il au ordonatorii de credite, care sunt de trei categorii:

- ordonatorii principali de credite -presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale, ce au competenta repartizarii creditelor bugetare unitatilor ierarhic inferioare, in raport de sarcinile acestora cuprinse in bugetele respective si de aprobare a efectuarii cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale; ei pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane imputernicite in acest scop, cu precizarea limitelor si conditiilor delegarii;

- ordonatorii secundari -conducatorii institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele publice si au competenta repartizarii creditelor bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii;

- ordonatorii tertiari -conducatorii institutiilor publice- ei avand o competenta limitata la aprobarea utilizarii creditelor repartizate pentru realizarea sarcinilor unitatilor pe care le conduc potrivit dispozitiilor bugetare aprobate.

Executia cheltuielilor se bazeaza pe aceleasi principii si parcurge aceleasi faze, ca in cazul bugetului de stat si necesita respectarea acelorasi cerinte, deja analizate.

Executia de casa a bugetelor locale se efectueaza prin unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului, operatiunile specifice acesteia fiind evidentiate in conturi distincte, in timp ce derularea imprumuturilor contractate de autoritatile publice locale, altele decat cele din disponibilitatile contului curent al trezoreriei statului, se poate face si prin conturi deschise la banci.

3.4. Incheierea executiei bugetelor locale

F Incheierea executiei bugetelor locale

Este asemanatoare celei referitoare la bugetul de stat, insa dimensionata la nivelul unitatii administrativ- teritoriale respective. Are la baza situatiile financiare pe care ordonatorii principali de credite le intocmesc trimestrial si anual, cu respectarea dispozitiilor legale Dupa expirarea anului financiar, pana la 31 mai a anului urmator, ordonatorii principali de credite intocmesc si prezinta spre aprobare, consiliilor locale, conturile anuale de excutie a bugetelor locale, dupa "judecarea" lor de organele de control ale Curtii de Conturi.

Aprobarea echivaleaza si cu un drept de control al acestora asupra executiei bugetelor locale. Excedentul anual al bugetului local, rezultat la incheierea exercitiului bugetar, dupa regularizare in limita sumelor defalcate si a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizeaza, in ordine, pentru:

- achitarea datoriei publice restante si a costului acesteia;

- constituirea fondului de rulment, deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, pe seama fiecarei unitati administrativ-teritoriale, purtatoare de dobanda si avand destinatia acoperirii, temporar, a unor goluri de casa provenite din decalaje intre venituri si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii de competenta autoritatilor administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii, folosirea sa, in oricare situatie, presupunand existenta aprobarii consiliului local.

1.     Cine sunt ordonatorii bugetelor locale si care este rolul lor in cadrul procesului bugetar? Vezi p 2.     Stabiliti elementele care particularizeaza executia bugetelor locale in raport cu executia bugetului de stat? Vezi p.

1. 2.

4. Cuprinsul bugetelor locale

4.1. Veniturile bugetelor locale

Veniturile si cheltuielile sunt grupate in buget pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Economiei si Finantelor[3] In bugetele locale, veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate si paragrafe, dupa caz.

Veniturile si cheltuielile bugetelor prevazute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, precum si celelalte venituri si cheltuieli evidentiate in afara bugetului local, cumulate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, alcatuiesc bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public in unitatea administrativ-teritoriala pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.

4.1.1.Venituri proprii

Potrivit art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, veniturile bugetelor locale se constituie din:

F Veniturile proprii

- venituri proprii - impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;

- sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

- subventii primite de la bugetului de stat si de la alte bugete;

- donatii si sponsorizari.

o mare diversitate de venituri in bugetele locale, acestea neputandu-se rezuma la impozitele si taxele locale reglementate de Codul fiscal.

Veniturile proprii nu se rezuma la impozitele si taxele locale reglementate de Codul fiscal. Ele sunt nominalizate in Anexa nr. 1 a Legii nr. 273/2006, pe categorii de bugete ale unitatilor administrativ-teritoriale, lista putand fi modificata pe baza reglementarilor din domeniu:

I. pentru bugetele proprii ale judetelor

A: venituri proprii

1. Impozit pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor judetene.

2. Cote defalcate din impozitul pe venit: a. cote defalcate din impozitul pe venit; b. sume alocate de consiliul judetean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

3. Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital.

4. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati: a. taxa asupra mijloacelor de transport; b. taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare.

5. Venituri din proprietate: a. varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judetene; b. restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti; c. venituri din concesiuni si inchirieri; d. venituri din dividende; e. alte venituri din proprietate.

6. Venituri din prestari de servicii si alte activitati: a. venituri din prestari de servicii; b. contributia lunara a parintilor pentru intretinerea copiilor in unitatile de protectie sociala; c. venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri; d. alte venituri din prestari de servicii si alte activitati.

7. Amenzi, penalitati si confiscari: a. venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale; b. incasari din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume constatate odata cu confiscarea, potrivit legii; c. alte amenzi, penalitati si confiscari.

8. Venituri din valorificarea unor bunuri: a. venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; b. venituri din privatizare; c. venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat.

B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

C. Donatii si sponsorizari

D. Subventii de la bugetul de stat si de la alte administratii

E. Operatiuni financiare.

II. pentru bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al municipiului Bucuresti:

A. Venituri proprii:

1. Impozit pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale.

2. Cote defalcate din impozitul pe venit: a. cote defalcate din impozitul pe venit; b. sume alocate de consiliul judetean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

3. Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital.

4. Impozite si taxe pe proprietate: a. impozit pe cladiri; b. impozit pe terenuri; c. taxe juridice din timbru, taxe de timbru pentru activitatea notariala si alte taxe de timbru; d. alte impozite si taxe pe proprietate.

5. Alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii: taxe hoteliere.

6. Taxe pe servicii specifice: a. impozit pe spectacole; b. alte taxe pe servicii specifice.

7. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati: a. taxe asupra mijloacelor de transport; b. taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare; c. alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati.

8. Alte impozite si taxe fiscale.

9. Venituri din proprietate: a. varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale; b. restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti; c. venituri din concesiuni si inchirieri; d. venituri din dividende; e. alte venituri din proprietate.

10. Venituri din dobanzi.

11. Venituri din prestari de servicii si alte activitati: a. venituri din prestari de servicii; b. contributia parintilor sau sustinatorilor legali pentru intretinerea copiilor in crese; c. contributia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social; d. taxe din activitati cadastrale si agricultura; e. contributia lunara a parintilor pentru intretinerea copiilor in unitatile de protectie sociala; f. venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri; g. alte venituri din prestari de servicii si alte activitati.

12. Venituri din taxe administrative, eliberari de permise: a. taxe extrajudiciare de timbru; b. alte venituri din taxe administrative, eliberari de permise.

13. Amenzi, penalitati si confiscari: a. venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate potrivit dispozitiilor legale; b. penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe; c. incasari din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume constatate odata cu confiscarea, potrivit legii; d. alte amenzi, penalitati si confiscari.

14. Diverse venituri: a. varsaminte din venituri si/sau disponibilitatile institutiilor publice; b. alte venituri.

15. Venituri din valorificarea unor bunuri: a. venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice; b. venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului; c. venituri din privatizare; d. venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat.

B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

C. Donatii si sponsorizari

D. Subventii de la bugetul de stat si de la alte administratii

E. Operatiuni financiare.

Administrarea acestora - intocmirea si depunerea declaratiilor, stingerea obligatiilor bugetare, solutionarea contestatiilor, controlul fiscal, executarea creantelor fiscale - este supusa legislatiei in domeniu, Codul de procedura fiscala.

4.1.2. Venituri completatoare

Bugetelor locale li se aloca pentru completare sume de bani de la bugetul de stat, denumite si "subventii", in cadrul carora identificam: cote defalcate, sume defalcate; transferuri consolidabile.

F Regimul juridic al sumelor completatoare

A Cote defalcate din impozitul pe venit. Potrivit legii[4], cotele defalcate sunt "procentul stabilit din unele venituri ale bugetului de stat, care se aloca bugetelor locale". Le includem in cadrul procedeelor completatoare intrucat impozitul pe venit este reglementat in Codul fiscal ca venit al bugetului de stat.

Nivelul cotelor defalcate. Avem doua categorii de cote:

I. Pentru comune, orase, municipii, judete

a. cote fixe sau uniforme, pe categorii de unitati administrativ-teritoriale, sumele variind in raport cu baza de impunere - nivelul impozitului pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale si determinandu-se direct, in baza legii:

- o cota de 47% din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, alocata bugetelor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pe al caror teritoriu isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit;

- o cota de 13% la bugetul local al judetului;

b. o cota de echilibrare a bugetelor locale, de 22%, colectata intr-un cont distinct, deschis pe seama directiilor generale ale finantelor publice judetene, la trezoreria municipiului resedinta de judet pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si al judetului, sumele repartizandu-se cu respectarea unor criterii legale.

II. Pentru sectoarele Municipiului Bucuresti si pentru Municipiul Bucuresti

a. cote fixe sau uniforme, repartizate in termenul sus-mentionat, astfel:

- 23,5% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

- 47,5% la bugetul local al municipiului Bucuresti

b. o cota de echilibrare a bugetelor sectoarelor Municipiului Bucuresti si al Municipiului Bucuresti, de 11% colectata intr-un cont distinct deschis pe seama Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti la Trezoreria Municipiului Bucuresti.

Criterii de alocare. In executie, cotele de 22%, respectiv 11%, se aloca de catre directiile generale ale finantelor publice judetene si a Municipiului Bucuresti in termenul sus mentionat, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, judetului, sectoarelor si municipiului Bucuresti, proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele respective, potrivit criteriilor legale[5]

Cote sunt aplicabile direct, in virtutea legii, nefiind necesara cuprinderea lor in bugetul de stat, ca in cazul sumelor defalcate si al transferurilor consolidabile; operatiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectueaza de Ministerul Economiei si Finantelor, prin directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv Directia generala a finantelor publice a Municipiului Bucuresti.

In situatii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.

B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat Spre deosebire de cotele defalcate, care vizeaza impozitul pe venit, sume defalcate vizeaza "unele venituri" ale bugetului de stat, practicandu-se frecvent, sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata.

Avem doua specii de sume defalcate, cu destinatii si regim juridic diferit:

a. sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale: din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, o cota de 27% se aloca bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pentru bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, cu respectarea procedurii legale aplicabila si in cazul cotei defalcate de 22% pentru echilibrarea bugetelor locale;

b. sumele defalcate cu destinatie speciala, alocate pentru finantarea unor servicii publice descentralizate sau a unor noi cheltuieli publice".

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat reprezinta drepturi banesti a caror acordare este obligatorie pentru Ministerul Economiei si Finantelor, in cadrul executiei anuale a bugetului de stat.

C Transferuri consolidabile[6] pentru bugetele locale Conform art. 34 din Legea nr. 273/2006, transferurile sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat, in pozitie globala, pentru investitii finantate din imprumuturi externe, la a caror realizare contribuie si Guvernul.

De asemenea, din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum si din alte bugete se pot acorda transferuri catre bugetele locale pentru finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes national, judetean sau local.

Dupa aprobarea lor prin legea bugetara, devin drepturi banesti obligatoriu de acordat, conform programului de executie a bugetului de stat. Aceste transferuri se efectueaza de Ministerul Economiei si Finantelor, prin directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite, in functie de necesitatile executiei bugetare.

1. Care sunt principalele elemente de completare a veniturilor bugetelor locale si stabiliti elementele care le caraterizeaza? Vezi p.

1.

3.2. Cheltuielile bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor publice locale pe destinatii si ordonatori de credite se efectueaza in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale si cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul comunitatii respective.

In bugetele locale, ca si la bugetul statului, nu se pot inscrie si nu se pot aproba cheltuieli fara asigurarea resurselor financiare corespunzatoare.

F Clasificarea legala a cheltuielilor

a. Clasificatia economica a cheltuielilor bugetare. Clasificatia economica prevazuta in forma extinsa in Anexa I a Ordinului ministrului finantelor nr. 1954/2005 este aplicabila intregului domeniu bugetar, institutiile publice utilizand numai subdiviziunile specifice domeniului lor de activitate si cu privire la care exista baza legala pentru efectuarea lor.

Pentru bugetele unitatilor administrativ teritoriale se impun a fi mentionate dispozitiile Legii nr. 273/2006:

- cheltuielile curente pentru realizarea atributiilor si competentelor stabilite prin lege, specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, sunt cuprinse in sectiunea de functionare; acestea sunt obligatorii si se refera la cheltuielile de personal, cheltuielile materiale si cu prestarea serviciilor, subventiile si transferurile necesare realizarii atributiilor si competentelor autoritatilor administratiei publice locale, in conditiile legii;

- cheltuielile de capital sunt cuprinse in sectiunea de dezvoltare, ambele fiind aprobate ca anexe ale bugetului local. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si cu duratele de realizare a investitiilor.

b. Conform clasificatiei functionale, in bugetele locale intalnim urmatoarele parti de cheltuieli:

Partea I. Servicii publice generale;

Partea a II-a. Aparare, ordine publica si siguranta nationala;

Partea a III-a. Cheltuieli social - culturale;

Partea a IV-a. Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape;

Partea a V-a. Actiuni economice;

Partea a VII-a. Rezerve, excedent/deficit.

Conform Legii nr. 273/2006, Anexa nr. 2, in bugetele locale pot fi programate urmatoarele cheltuieli:

I. Cheltuielile care se prevad in bugetele proprii ale judetelor

1. Autoritati publice si actiuni externe: autoritati executive.

2. Alte servicii publice generale:

a. fondul de rezerva bugetara la dispozitia autoritatilor administratiei publice locale; b. fondul de garantare a imprumuturilor externe, contractate/garantate de stat; c. fondul pentru garantarea imprumuturilor externe, contractate/garantate de autoritatile administratiei publice locale; d. servicii publice comunitare de evidenta a persoanelor; e. alte servicii publice generale.

3. Dobanzi.

4. Transferuri cu caracter general intre diferite niveluri ale administratiei: transferuri din bugetele consiliilor judetene pentru finantarea centrelor de zi pentru protectia copilului.

5. Aparare: aparare nationala (centre militare).

6. Ordine publica si siguranta nationala: a. politie comunitara; b. protectie civila si protectia contra incendiilor.

7. Invatamant: a. invatamant prescolar si primar[7]; b. invatamant special; c. alte cheltuieli in domeniul invatamantului.

8. Sanatate: a. servicii medicale in unitatile sanitare cu paturi: spitale generale; b. alte cheltuieli in domeniul sanatatii: alte institutii si actiuni sanitare.

9. Cultura, recreere si religie: a. servicii culturale: biblioteci publice judetene; muzee; institutii publice de spectacole si concerte; scoli populare de arta si meserii; centre pentru conservarea si promovarea culturii traditionale; consolidarea si restaurarea monumentelor istorice; alte servicii culturale; b. servicii recreative si sportive: sport; c. servicii religioase; d. alte servicii in domeniul culturii, recreerii si religiei.

10. Asigurari si asistenta sociala: a. asistenta acordata persoanelor in varsta; b. asistenta sociala in caz de boli si invaliditati: asistenta sociala in caz de invaliditati; c. asistenta sociala pentru familie si copii; d. alte cheltuieli in domeniul asigurarilor si asistentei sociale.

11. Locuinte, servicii si dezvoltare publica: a. alimentare cu apa si amenajari hidrotehnice: alimentare cu apa; amenajari hidrotehnice; b. alte servicii in domeniile locuintelor, serviciilor si dezvoltarii comunale.

12. Protectia mediului: a. salubritate si gestionarea deseurilor: colectarea, tratarea si distrugerea deseurilor.

13. Actiuni generale economice, comerciale si de munca: a. actiuni generale economice si comerciale: prevenirea si combaterea inundatiilor si gheturilor; programe de dezvoltare regionala si locala; alte cheltuieli pentru actiuni generale economice si comerciale.

14. Combustibil si energie: a. energie termica; b. alte cheltuieli privind combustibilii si energia.

15. Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare: a. agricultura: protectia plantelor si carantina fitosanitara.

16. Transporturi: a. transport rutier: drumuri si poduri; b. transport aerian: aviatia civila; c. alte cheltuieli in domeniul transporturilor.

17. Alte actiuni economice: a. zone libere; b. turism; c. proiecte de dezvoltare multifunctionala; d. alte actiuni economice.

II. Cheltuielile care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al municipiului Bucuresti

1. Autoritati publice si actiuni externe: autoritati executive.

2. Alte servicii publice generale: a. fondul de rezerva bugetara la dispozitia autoritatilor administratiei publice locale; b. fondul de garantare a imprumuturilor externe, contractate/garantate de stat; c. fondul pentru garantarea imprumuturilor externe, contractate/garantate de autoritatile administratiei publice locale; d. servicii publice comunitare de evidenta a persoanelor; e. alte servicii publice generale.

3. Dobanzi.

4. Transferuri cu caracter general intre diferite niveluri ale administratiei: transferuri din bugetele locale pentru institutiile de asistenta sociala pentru persoanele cu handicap.

5. Aparare: aparare nationala (centre militare).

6. Ordine publica si siguranta nationala: a. politie comunitara; b. protectie civila si protectia contra incendiilor.

7. Invatamant: a. invatamant prescolar si primar; b. invatamant secundar; c. invatamant postliceal; d. invatamant special[8]; e. servicii auxiliare pentru educatie: internate si cantine pentru elevi; alte servicii auxiliare; f. alte cheltuieli in domeniul invatamantului.

8. Sanatate: a. servicii medicale in unitatile sanitare cu paturi: spitale generale; b. alte cheltuieli in domeniul sanatatii: alte institutii si actiuni sanitare.

9. Cultura, recreere si religie: a. servicii culturale: biblioteci publice comunale, orasenesti, municipale; muzee; institutii publice de spectacole si concerte; scoli populare de arta si meserii[9]; case de cultura; camine culturale; centre pentru conservarea si promovarea culturii traditionale; consolidarea si restaurarea monumentelor istorice; alte servicii culturale; b. servicii recreative si sportive: sport; tineret; intretinere gradini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement; c. servicii religioase; d. alte servicii in domeniul culturii, recreerii si religiei.

10. Asigurari si asistenta sociala: a. asistenta sociala in caz de boli si invaliditati: asistenta sociala in caz de invaliditati; b. asistenta sociala pentru familie si copii[10]; c. ajutoare pentru locuinte; d. crese; e. prevenirea excluderii sociale: ajutor social; cantine de ajutor social; f. alte cheltuieli in domeniul asigurarilor si asistentei sociale.

11. Locuinte, servicii si dezvoltare publica: a. locuinte: dezvoltarea sistemului de locuinte; alte cheltuieli in domeniul locuintelor; b. alimentare cu apa si amenajari hidrotehnice: alimentare cu apa; amenajari hidrotehnice; c. iluminat public si electrificari rurale; d. alimentare cu gaze naturale in localitati; e. alte servicii in domeniile locuintelor, serviciilor si dezvoltarii comunale.

12. Protectia mediului: a. salubritate si gestionarea deseurilor: salubritate; colectarea, tratarea si distrugerea deseurilor; b. canalizare si tratarea apelor reziduale.

13. Actiuni generale economice, comerciale si de munca: a. actiuni generale economice si comerciale: prevenirea si combaterea inundatiilor si gheturilor; stimularea intreprinderilor mici si mijlocii; programe de dezvoltare regionala si locala; alte cheltuieli pentru actiuni generale economice si comerciale.

14. Combustibil si energie: a. energie termica; b. alti combustibili; c. alte cheltuieli privind combustibilii si energia.

15. Agricultura, silvicultura, piscicultura si vanatoare: a. agricultura: protectia plantelor si carantina fitosanitara[11]; alte cheltuieli in domeniul agriculturii.

16. Transporturi: a. transport rutier: drumuri si poduri; transport in comun; strazi; b. alte cheltuieli in domeniul transporturilor.

17. Alte actiuni economice: a. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala; b. zone libere; c. turism; d. proiecte de dezvoltare multifunctionala; e. alte actiuni economice.

Am mentionat aceste cheltuieli pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra bugetelor locale, sub aspectul destinatiei sumelor programate. Se poate concluziona in sensul unei diversitati de cheltuieli, ca urmare a descentralizarii unor servicii si a retinerii la bugetul de stat numai a cheltuielilor majore. Se poate observa ca cheltuieli avand aceeasi natura, de exemplu, cele social-culturale, se regasesc si in bugetul statului si in cel al asigurarilor sociale de stat, fara a exista insa interferente.

Cheltuielile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfectionarii legislatiei fiscale, precum si prin legile bugetare anuale, in concordanta cu programele de crestere a autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice.

Cheltuielile sunt in cuantumuri diferite de la o unitate administrativ-teritoriala la alta, in functie de nevoile comunitatii, de gradul de dezvoltare economica, de problemele sociale existente etc. In orasele mari prevaleaza cheltuielile pentru perfectionarea autoritatilor si serviciilor publice ce alcatuiesc administratia publica locala, cheltuielile generate de cresterea populatiei, corelat cu dezvoltarea industriei, cheltuielile pentru modernizare si urbanism, pentru protectia mediului inconjurator. In localitatile mai mici, cheltuielile sunt programate, mai ales, pentru a satisface nevoile publice de invatamant, sanatate, dezvoltare publica si locuinte - modernizarea pietelor, strazilor, alimentarea cu apa, canalizare, introducerea de gaze naturale.

Uniformitatea legii finantelor publice locale nu poate sa schimbe infatisarea diferita a localitatilor rurale, tot mai dependente de sumele alocate de la bugetul statului.