Zonele economice libere si rolul lor in economia europeana - prezentarea generala a zonelor economice libere

1. - Prezentarea generala a zonelor economice libere; 2. - Avantajele si eficienta zonelor economice libere; 3. - Distributia pe mapamond a zonelor economice libere; 4. - Zonele economice libere din Romania.

1. - Prezentarea generala a zonelor economice libere

O "zona economica libera" este un ansamblu geografic si economic in care nu exista nici un obstacol al schimburilor de marfuri si servicii, nici taxe vamale, nici obstacole netarifare. Formarea unei zone de liber schimb poate sa fie considerata ca un prim pas spre unificarea economica a regiunii respective. O zona de liber schimb nu este nici o uniune vamala care presupune adoptarea unei politici comerciale comune, privitoare la terti, nici o piata comuna, care inseamna un grad mai avansat de integrare economica.

Prin zona economica libera se desemneaza un "port liber", "depozit liber", "aeroport liber", aflate pe teritoriul unei tari sau in zona de frontiera a doua sau mai multe state, in care sunt eliminate o serie de taxe si restrictii vamale obisnuite altfel.

Dictionarul de macroeconomie subliniaza ca zona libera este un "port, aeroport sau o parte din teritoriul national in care comertul (in special cu produse industriale) este liberalizat prin desfiintarea oricaror restrictii cantitative sau taxe vamale".

Micul dictionar enciclopedic defineste zona libera drept " parte din teritoriul unui stat, de obicei situata in porturi, care nu este supusa aplicarii legilor vamale" in care marfurile intra si ies fara restrictii cantitative.

Dictionarul juridic de comert exterior defineste zona de comert liber "forma caracteristica de integrare economica ce se concretizeaza in acordul dintre statele membre de a inlatura diversele bariere tarifare si netarifare din calea tuturor sau numai a unora din produsele care fac obiectul schimburilor comerciale reciproce".

Gheorghe Caraiani intelege prin zona libera "un spatiu restrans de teren inchis, pazit sau limitat de frontiere naturale sau artificiale, considerat separat de regimul vamal al tarii de care depinde, unde marfurile pot fi descarcate si inmagazinate fara formalitati vamale" . Mihaela Miron subliniaza ca zona libera este "un teren bine delimitat, ingradit si pazit, pe teritoriul caruia marfurile pot fi descarcate, depozitate, prelucrate si expediate, fara a fi supuse formalitatilor vamale ale tarii de care apartine acesta". N. Markov propune o alta denumire - zona de export in tarile in curs de dezvoltare - "una din formele noi ale diviziunii muncii si ale exportului de capital". Alti specialisti subliniaza ca zona libera este cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive, o enclava a teritoriului unei tari, unde marfurile au acces liber, sunt scutite de taxe de import-export si unde exista o serie de facilitati cum ar fi regimul liberal asupra profitului realizat. Prof. Libanez Emile Saadia considera zona de liber schimb un panaceu economic universal.

Noi intelegem prin  zona economica libera (ZEL), extinzand sfera semantica a conceptului, o regiune geografica apartinand uneia sau mai multor tari, in care relatiile economice se dezvolta fara nici un fel de ingradiri din partea statului (statelor) respective. Crearea ZEL este realizata cu scopul de a favoriza dezvoltarea si integrarea economica in zona respectiva. Aceste zone mai sunt denumite si zone de comert liber, de initiativa libera, de prelucrare a produselor de export, zone fara taxe vamale, zone libere industriale. Dar, cu toata aceasta diversitate de denumiri, in principiu, este vorba de unul si acelasi fenomen - formarea de enclave create special, in care agentii economici au anumite scutiri de taxe.

Apreciem ca denumirile de mai sus pot fi grupate sub titulatura generica de zone economice libere (ZEL) unde marfurile care intra sufera transformari care le modifica esenta, fiind create noi valori. ZEL este diferita de uniunea vamala in care marfurile aflate in tranzit sunt scutite doar de taxele vamale si de zona de comert liber in care marfurile circula liber in conditii stabilite prin acorduri interstatale.

Independent de ZEL sau pe acelasi teritoriu sunt constituite uneori asa-numitele paradisuri fiscale in care statul respectiv nu percepe nici un fel de impozite pentru sumele de bani depozitate aici. Dupa Andre Beauchamp, paradisul fiscal este o "zona in care impozitul pe venit este foarte mic pentru persoanele fizice". Roger Brunet socoteste paradisul fiscal un "teritoriu in care persoanele fizice sau societatile sunt mai putin impozitate decat in alte parti".

2. - Avantajele si eficienta zonelor economice libere

Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri si servicii, la "crearea", dar si la "devierea" de comert, la liberalizarea schimburilor de marfuri si servicii deosebindu-se net de zonele de comert liber in care sunt eliminate treptat obstacolele tarifare si netarifare existente in relatiile comerciale dintre tarile respective.

ZEL influenteaza alocarea resurselor si rezultatele activitatii economice in regiunea in care se afla. Teoria comertului international demonstreaza ca eliminarea barierelor vamale din cadrul ZEL conduce la cresterea schimburilor si specializarea in productie, care au drept consecinta prosperitatea colectivitatii respective. Aceasta situatie este ilustrata prin modelul Heckscher-Ohlin. Profesorul canadian Herbert G. Grubel apreciaza ca, din pacate, crearea ZEL atrage dupa sine efecte care conduc la modificarea modelului amintit.

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

Reducerea barierelor vamale conduce, de regula, la investitii in zona libera dar si la costuri de productie suplimentare, datorita distantelor fata de pietele de aprovizionare si desfacere. Crearea ZEL este in general un factor de prosperitate si de redresare economica regionala, prin efectele dinamice si pozitive pe care le antreneaza pe plan economic si social.

Unii analisti au observat ca ZEL tind sa atraga activitati industriale ce necesita utilizarea intensiva a resurselor umane numai pentru anumite operatiuni (de ex. montarea de piese si subansamble), ceea ce nu contribuie la intarirea legaturilor intersectoriale, element indispensabil oricarei industrializari eficiente; deci ZEL nu constituie decat un element putin semnificativ pentru politica de industrializare. Pentru tarile mici, in curs de dezvoltare, in care piata interna este foarte redusa pentru a alimenta o industrie integrata si diversificata, considerentul major al crearii ZEL ar putea fi numarul mai mare de locuri de munca.

3. Distributia pe mapamond a zonelor economice libere

ZEL pot fi clasificate dupa marime astfel:

a) - foarte mici, pana la 10 ha (ex. Singapore - 4 ha; ins. Man - 8 ha);

b) - mici, pana la 100 ha (Baguio, ins. Filipine - 62 ha; Curaçao, in Antilele Olandeze - 64 ha; aeroportul Larnaca, ins. Cipru - 80 ha);

c) - mijlocii, intre 101 - 300 ha (Panama - 110 ha; Mactan, ins. Filipine - 119 ha; Shannon, port + aeroport, in Irlanda - 120 ha; Monrovia, Liberia, - 200 ha; ins. Bahamas - 220 ha; golful Aquaba, Iordania - 300 ha);

d)- mari, intre 301 - 1000 ha;

e) - foarte mari, peste 1000 ha (Bataan, in Filipine - 1.300 ha).

O tipologie ad hoc a ZEL poate lua in considerare urmatoarele criterii:

1) dupa tipul operatiunilor executate: a) 'teritorii libere' ale caror functii se limiteaza la operatiunile de pastrare, sortare, impachetare, transbordare, fara o prelucrare suplimentara a marfurilor; b) zone in care se desfasoara si o activitate productiva, de prelucrare primara sau secundara a marfurilor depozitate, ceea ce permite asa-numita 'atragere activa' a capitalului strain;

2) dupa influenta (reciproca) la nivelul economiei nationale respective: a) zona inchisa in care activitatile desfasurate nu influenteaza economia tarii aflata in apropiere; b) zona deschisa sau integrata, care intretine legaturi economice directe si reciproce cu statul pe teritoriul caruia se afla;

3) modul de administrare: a) de catre organele locale ale puterii de stat abilitate in acest scop (cea mai mare parte a ZEL); b) administrate de statul respectiv;

4) particularitatile organizatorice: a) zone libere de taxe vamale; b) zone de comert liber: c) zone economice libere etc.;

5) dupa natura si importanta facilitatilor acordate sau dupa regimul fiscal: a) zone libere - reprezinta enclave intr-un teritoriu vamal national in care marfurile intra fara formalitati vamale; free shop-urile din aeroporturi sunt considerate de asemenea zone libere; b) zone bancare libere - banci, care in contextul pietei eurodevizelor sunt scutite de obligatia rezervei legale minime a depozitelor in valuta; c) zone libere de asigurari, caracterizate prin lipsa reglementarilor pentru anumite tipuri de asigurari, de pilda cele pentru riscuri speciale;

6) locul de amplasare, in: a) porturi (fluviale sau maritime); b) aeroporturi; c) alte locuri;

7) dimensiunea suprafetei ocupate in ha (prezentata mai sus);

8) marimea suprafetei acoperite de stocare, in metri patrati. Iata cateva exemple: 11 500 mp - Curaçao, in Antilele Olandeze; 14 900 mp - Monrovia, in Liberia; 30 000 mp - portul liber Mina Sulman in Bahrein (45 000 mp suprafata de depozitare sub cerul liber); 84 000 mp - Singapore (121 000 mp sub cerul liber);

9) zona de integrare economica aflata in apropiere: a) zona europeana, care cuprinde sase mari ZEL cunoscute: aeroportul Larnaca din ins. Cipru; Gibraltar; Grecia; ins. Man-Marea Britanie; Shannon, Irlanda si Elvetia; procesele economice si politice din ultimii 4-5 ani au generat incercarea de creare a unor noi ZEL in zona central-europeana (Polonia, Ungaria, Slovacia) si est-europeana (Romania, Iugoslavia, Bulgaria); b) zona asiatica, ce cuprinde sapte mari ZEL, primele trei apartinand lumii arabe (portul Mina Sulman, in Bahrein; Jebel Ali Free Zone Authority din E.A.U. si golful Aquaba, din Iordania), iar celelalte patru, sud-estului asiatic (Hong Kong, Macao, ins. Filipine si Singapore). Un reviriment il inregistreaza in acesti ani China continentala, cu 19 ZEL (5 'zone economice speciale' si 14 orase de coasta declarate 'zone libere deschise'), iar ins. Taiwan poseda o zona libera specializata in cercetare-dezvoltare; c) zona americana, poseda cinci ZEL (Curaçao + aeroportul Printesa Beatrix din ins. Antilele Olandeze; Bahama Mare din ins. Bahamas; Freeport din ins. Bermude; Panama si Costa Rica); d) zona africana - Monrovia, capitala Liberiei.

Dupa opinia dr. Constantin Ene, colaborarea dunareana in stabilirea de ZEL se cere a fi deschisa tuturor tarilor interesate, organizatiilor economice si financiare internationale, marilor societati de navigatie. Zonele de cooperare vamala, porturile libere, facilitatile de depozitare, investitiile in facilitati portuare si de navigatie, proiectele comune de dezvoltare si modernizare a infrastructurilor sunt doar cateva din posibilele proiecte favorizate de importanta economica si infrastructurala a Dunarii.

Se studiaza, de asemenea, propunerile de creare a unor ZEL in statele riverane Marii Negre.

Intentia guvernului Federatiei Ruse este de a crea un cadru favorabil investitiilor straine si de a stabili o zona de liber schimb cu toate tarile din CSI. La randul lui, Parlamentul European a estimat ca trebuie examinata cu CSI, posibilitatea creerii unei zone de liber schimb care sa incurajeze comertul intre statele membre ale acestora, aici incluzandu-se, daca va fi posibil, si statele din Europa centrala si de est.

O alta ZEL importanta a continentului asiatic si a planetei este portul liber Singapore, care deserveste aproape intreg sud-estul Asiei, precum si comersul de tranzit intre Japonia si cele doua Americi pe de o parte si Europa pe de alta parte.

China detine in sudul tarii cinci 'zone economice speciale' in care functioneaza 5,4 mii obiective cu participarea a 9,4 miliarde dolari SUA capital strain, care produc o zecime din exportul total al tarii. Alte 14 orase de coasta au fost declarate 'zone libere deschise', oferind o serie de avantaje vamale si fiscale intreprinderilor locale si straine. Impreuna cu cele cinci zone economice speciale, aceste joint-ventures sunt socotite in prezent 'motoarele economiei nationale chineze'.

Scopul crearii acestor zone libere speciale a fost multiplu:

a) fabricarea unor produse destinate exportului;

b) ajustarea structurii productiei agricole pentru a dezvolta industria manufacturata;

c) promovarea noilor tehnologii in economie;

d) reforma sistemului chinez de gestiune economica;

e) producerea de marfuri de calitate superioara.

Politicile economice adoptate in aceste zone speciale constau in esenta in tratamentul preferential acordat oamenilor de afaceri straini:

a) reducerea cu 15 % a ratei impozitului pe veniturile obtinute de acestia, daca investitiile depasesc 30 milioane dolari SUA si durata de rambursare este lunga;

b) exceptarea de la plata taxelor vamale si TVA a materialelor de constructii pentru investitiile respective, a materiilor prime si materialelor pentru fabricarea produselor de export, a mijloacelor de transport si furniturilor de birou importate pentru propria firma;

c) incurajarea si sustinerea transformarii tehnice a intreprinderilor chinezesti prin utilizarea de capitaluri straine si introducerea tehnologiilor avansate;

d) largirea puterii si autonomiei locale.

In momentul de fata zonele economice speciale asigura 12 % din volumul exportului chinez, promovand China printre primele sapte puteri industriale ale lumii. Mai mult de 50 % din productia lor este vanduta pe piata internationala, rata cresterii lor economice este in medie dubla fata de rata cresterii nationale. Rezidentii din aceste zone au cel mai mare venit, cele mai bune case, consuma mai multa electricitate si folosesc mai multe masini decat media nationala. Observatorii afirma despre zonele economice speciale ca ilustreaza cel mai bine dezvoltarea poporului chinez servind totodata ca model pentru a dovedi adaptabilitatea Chinei la comunitatea internationala. In multe domenii, zonele economice speciale au catapultat China in secolul XXI.

Reprezentantii guvernelor de la Moscova, Beijing si Phenian au convenit, la inceputul anului 1994, asupra infiintarii unei 'zone economice internationale' ce se intinde pe o suprafata de 10 mii kmp - de-a lungul fluviului Tiumen, aflat la granita dintre cele trei tari, pentru care studiile de fezabilitate arata ca ar fi necesare investitii de cca 30 miliarde dolari SUA, esalonate pe parcursul a doua decenii.

Una din primele zone de comert liber din tarile in curs de dezvoltare a fost Kandla, creata in anul 1965 in India.

Principalul port liber african la Oceanul Pacific este Monrovia, capitala Liberiei, construit in 1948 cu ajutor american. In 1975, portul liber a fost transformat in ZEL, care acopera 200 ha si poseda suprafete de stocare de 14.864 mp.

Zona economica libera Colon, situata pe istmul Panama, este, prin dotarile si rezultatele sale, printre cele mai complexe si eficace din lume. Functioneaza ca o institutie autonoma: peste 800 intreprinderi care utilizeaza cca 11 000 lucratori, fac afaceri anuale de peste 2,2 miliarde dolari SUA.

Costa Rica are, de asemenea, o legislatie care permite crearea ZEL inca din 197 Astfel au aparut: Main, aproape de Port Limon, pe coasta atlantica; portul nou Caldero, langa orasul Puntarena, pe coasta pacifica; Cartego, in apropierea aeroportului international Juan Santamaria.

In mai 1994, in Argentina au fost infiintate 24 ZEL, in fiecare provincie cate una, la o distanta de cca 300 km intre ele, care reprezinta "adevaratii poli ai dezvoltarii acestui stat sud-american.

In ultimele doua decenii, numarul total de asemenea zone, in tarile in curs de dezvoltare, a crescut de la 8 la 55. La granita anilor '80 - '90, 30 de tari in curs de dezvoltare si de teritorii dispuneau de zone de prelucrare a produselor de export, iar alte 20 planuiau sau chiar isi infiintasera deja 33 de asemenea zone. In anul 1990, in tarile din Asia functionau cca 20 de zone de comert liber, in Africa - 6, in America Latina - 20. Aceasta evolutie demonstreaza deosebita proliferare a zonelor economice libere in diversele regiuni in curs de dezvoltare ale planetei.