Sistemul ratelor de eficienta

Sistemul ratelor de eficienta

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul

efect/efort.

Efectul reprezinta profitul sub diversele sale forme de exprimare: brut, net, din exploatare, curent etc. Efortul se poate prezenta sub forma capitalurilor (proprii, permanente), resurselor consumate (costurilor), activelor totale sau ale unor parti din acestea, veniturilor etc.

Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au o valoare informationala variata si oglindesc multiplele laturi ale activitatii economico-financiare firmei.

Rata rentabilitatii comerciale exprima corelatia dintre profitul total aferent vanzarilor si cifra de afaceri, dand expresie politicii comerciale a intreprinderii.

1. Rata marjei comerciale pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii, apreciind influenta constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare.

Relatia de calcul a marjei comerciale este urmatoarea:

O rata a marjei comerciale redusa este rezultatul unor cheltuieli mari prilejuite de vanzarea marfurilor. Dimpotriva, o rata ridicata evidentiaza cheltuieli reduse cu vanzarea marfurilor, si deci o distributie eficienta.

2. Rata EBE exprima capacitatea activitatii de exploatare de a degaja profit. Relatia de calcul este urmatoarea:

Daca rata EBE este ridicata, acest fapt este rezultatul unei activitati de exploatare eficiente care ofera posibilitatea de reinnoire rapida a echipamentelor intreprinderii. Ameliorarea ratei, dar nu ca si consecinta a cresterii ratei marjei comerciale, pune in evidenta cresterea productivitatii activitatii.

3. Rata marjei nete este expresia eficientei globale a intreprinderii. Se calculeaza folosind urmatoarea relatie:

4. Rata marjei nete de exploatare pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare.

5. Rata marjei brute de autofinantare este expresia cantitativa a surplusului de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai.

6. Rata marjei valorii adaugate exprima rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa scaderea cheltuielilor de exploatare. Relatia de calcul este urmatoarea:

Rata rentabilitatii economice reflecta corelatia dintre un rezultat economic si mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obtinerea acestuia. In calculul ratei rentabilitatii economice, la numarator se poate utiliza rezultatul exploatarii sau excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora.

Rata rentabilitatii economice este independenta de structura financiara (gradul de indatorare), politica fiscala de impozitare a profitului, precum si de elementele exceptionale.

Rata rentabilitatii economice, se poate stabili astfel:

sau

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

Modificarea ratei a rentabilitatii economice, se explica prin prisma celor doi factori directi: viteza de rotatie a activului total si rata rentabilitatii comerciale sau rata marjei brute la 1 leu vanzari, a carei analiza poate fi aprofundata prin intermediul celor trei factori indirecti (structura productiei vandute pe produse, preturile medii de vanzare unitare si costurile unitare).

In termeni reali, rata rentabilitatii economice are doua acceptiuni:

- pentru remunerarea capitalurilor investite cel putin la nivelul ratei medii a dobanzii;

- pentru remunerarea riscului economic si financiar pe care si l-au asumat posesorii capitalurilor puse la dispozitia intreprinderii.

Rentabilitatea financiara exprima corelatia dintre profit si capitaluri in calitatea lor de surse de finantare a activitatii intreprinderii. Circumscris sferei de cuprindere a capitalurilor, proprii si permanente, analiza ratei rentabilitatii financiare se pliaza acestei structurari.

1. Rentabilitatea financiara neta masoara in marime relativa remunerarea capitalurilor actionarilor aduse ca aport, sau a profitului net lasat la dispozitia firmei pentru autofinantare. Rata in cauza, reflecta corelatia dintre profitul net, ca venit al actionarilor si capitalurile proprii ale intreprinderii.

Relatia de calcul:

Este important de subliniat interconditionarea acestei rate cu urmatoarele operatiuni din cadrul intreprinderii:

accelerarea vitezei de rotatie a activului total reprezinta o conditie esentiala pentru sporirea ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii;

factorul de multiplicare a capitalului propriu, cu cat este mai mare, cu atat creste rentabilitatea financiara. In practica economica insa, exista o limita de indatorare acceptata de banci. Unele banci apreciaza ca limita maxima de indatorare 70% din sursele totale ale firmei, depasirea acestei limite de indatorare atrage pentru firma in cauza dobanzi mai mari si garantii suplimentare solicitate de banci, deoarece riscul financiar este mai mare;

sporirea rentabilitatii nete a veniturilor totale reprezinta principala cale de crestere a profitului net si reflecta, in principal, eficienta activitatii de exploatare a firmei.

2. Rentabilitatea financiara inainte de impozit are rolul de a evidentia corelatia dintre capitalul permanent si profitul brut inaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobanzile si a impozitului pe profit. Acesta rata de rentabilitate pune in evidenta si faptul ca marja bruta trebuie sa asigure acoperirea cheltuielilor cu dobanzile, ca forma de remunerare a datoriilor pe termen scurt, mediu si lung, cat si a impozitul pe profit, astfel incat firma sa obtina profit net, care sa permita remunerarea actionarilor sai.

Relatia de calcul:

3. Randamentul capitalurilor proprii evidentiaza capacitatea intreprinderii de a-si remunera actionarii pe baza capitalurilor proprii.

Evolutia indicatorilor prezentati la S.C.C.A. Tricotextil este redata in tabelul 3.1..

CALCULUL RATELOR DE RENTABILITATE

Tabelul 3.1.

Figura 3.1. Ratele de rentabilitate comerciala

Figura 3.2. Rata de rentabilitate economica

Figura 3.3. Rentabilitatea financiara

Asa cum se poate observa, strategia comerciala a intreprinderii este foarte bine orientata. Sporirea ratei marjei comerciale este rezultatul reducerii costurilor de desfacere a produselor, concomitent cu modificarea structurii vanzarilor.

Rata EBE, fluctuanta, releva faptul ca intreprinderea a optat pentru cresterea productivitatii in anul 2003 si totodata, ca activitatea de exploatare degala profit.

Rata marjei nete a inregistrat o dinamizare in sens pozitiv, reflectand astfel faptul ca intreprinderea a luat masuri prompte in vederea cresterii activitatii.

Rata marjei nete de exploatare se inscrie abia din anul 2003 pe o curba ascendenta, activitatea de exploatare devenind rentabila abia din acest an.

Rata marjei brute de autofinantare releva faptul ca intreprinderea dispune de un surplus de resurse care ii permite remunerarea actionarilor sai.

Rata marjei valorii adaugate releva faptul ca activitatea intreprinderii se desfasoara pe baza criteriilor de eficienta.

Inregistrand in toti cei trei anii analizati valori care depasesc 20% (in 2002 si 2003 superioara ratei inflatiei), se poate spune cu certitudine ca activitatea intreprinderii este rentabila.

Rata rentabilitatii economice in termeni reali se calculeaza folosind relatia:

 

unde:

R_r - rata rentabilitatii economice in termeni reali;

R_n - rata rentabilitatii economice in termeni nominali;

R_i - rata inflatiei.

Evolutia in termeni nominali a ratei rentabilitatii se calculeaza pe baza relatiei:

Tinand cont de faptul ca rata inflatiei a fost de 30,3% in 2001, de 22% in 2002 si de 14% in 2003[1], rezulta ca rata rentabilitatii economice in termeni reali are urmatoarele valori:

- in 2001: R_e=29,62-30,3=-0,68%

- in 2002: R_e=26,22-22=4,22%

- in 2003: R_e=39,27-14=25,27%

Intreprinderea nu urmareste obtinerea unui profit imediat, astfel incat se poate spune ca activitatea desfasurata este per ansamblu rentabila.