Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte Economie Finante Management Marketing Transporturi Economie Qdidactic » bani & cariera » economie Privatizare, restructurare si investitii straine directe in Romania Privatizare, restructurare si investitii straine directe in Romania Privatizare, restructurare si investitii straine directe in Romania In Romania experienta economica a aratat ca exista o stransa legatura intre privatizare, intrarile de capital sub forma investitiilor straine directe si restructurare. Se considera ca fara intrari masive de capital strain si fara crearea institutiilor adecvate, nu va fi posibila revenirea economiei nationale. O privatizare mai accelerata ar ajuta la cresterea fluxurilor de capital strain. Cele doua programe de macrostabilizare economica, primul din 1994-1995, program denumit politica A, iar cel de-al doilea program din 1997-1998 (politica B) au aratat ca o privatizare inceata si o restructurare deficitara nu sunt eficiente. O privatizare accelerata, urmata de intrari de capital strain ar putea schimba complet structura economiei. Chiar daca guvernul nu a permis fluctuatii ale ratei oficiale de schimb, crearea unui sistem dual- o rata comerciala de schimb si o rata libera pentru tranzactiile financiare, ar reprezenta o "portita" pentru intrarea investitorilor straini pe piata de capital. Daca nivelul ratei reale a dobanzii va continua sa fie ridicat, in absenta unei restructurari substantiale si a reducerii nesigurantei mediului de afaceri, aceasta va fi in detrimentul investitiilor pe termen lung si va directiona intrarile de capital strain catre investitiile de portofoliu. Politica B a incercat accelerarea privatizarii, folosind in acest scop piata de capital, astfel explicandu-se valoarea ridicata a investitiilor de portofoliu din prima jumatate a anului 1997 si acumularea de rezerve in valuta de catre Banca Nationala. Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform	Cpm
9	Creante pe termen scurt	Its
10	Furnizori si asimilate	Fz
11	Alte obligatii de exploatare	Ob
12	Conturi de regularizare si asimilate - pasiv	Rp
13	Pasiv total = Activ total	Pt = At
14	Fondul de rulment	FR
15	Fondul de rulment propriu	FRp
16	Necesar de fond de rulment	NFR
17	Trezoreria neta	TN

Cpm = Cpr + Itml

FR = Cpm - In

FRp = Cpr - In

NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)

TN=FR-NFR

Indicatori de echilibru:

2.2.1.SITUATIA NETA (SN)

SN = Activul total- Datorii totale - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Venituri in avans.

SNo = (0 + 7566 + 0) - (794 + 0) - 0 - 0= 7566 - 794 = 6772

SN1 = (347413 + 53444 + 0) - (2427 + 391184) - 0 - 0 = 7246

∆SN = SN1 - SNo = 7246 - 6772 = 474

Interpretare:

Situatia neta reprezinta averea proprietarilor societatii,ea trebuie sa fie suficienta pentru a asigura functionarea societatii si independenta ei financiara.

Situatia neta pozitiva reflecta o gestiune economica sanatoasa,care maximizeaza valoarea capitalurilor proprii ale societatiI,avand o evolutie crescatoare,in anul 2007 fata de anul 2006.

Daca situatia neta ar fii fost negativa,ea ar fii indicat,o stare de prefaliment,cauzata de incheierea cu pierderi a exercitiilor financiare anterioare,care au consumat substanta capitalurilor proprii.

2.2.2.FONDUL DE RULMENT (FR)

FR = Capitalul propriu + Datoria financiara + Subventii pentru investitii + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Active imobilizate nete

FRo = 6772 + 0 + 0 + 0 - 0 = 6772

FR1 = 7246 + 391184 + 0 + 0 - 347413 = 51017

∆FR = FR1 - FRo = 51017 - 6772 = 44245

Interpretare:

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante.

Pe intreaga perioada analizata fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere continua favorabila in perioada analizata, deoarece capitalul permanent creste intr-o masura mai mare decat cresc activele imobilizate, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung.

Fondul de rulment pozitiv reflecta echilibrul financiar pe termen lung al societatii,adica faptul ca activele imobilizate sunt finantate numai din surse permanente,reprezentand un surplus de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de acoperit(active imobilizate).

Fondul de rulment pozitiv este utilizat pentru finantarea stocurilor si creantelor cu caracter relativ stabil.

Cresterea fondului de rulment reflecta cresterea marjei de securitate pe care o are intreprinderea,ceea ce ne arata,ca o parte tot mai mare din activele circulante sunt finantate din fondul de rulment pozitiv.

Datorita fondului de rulment pozitiv, societatea dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.

Fondul de rulment se poate descompune in :

v    fondul de rulment propriu,notat FRP ;

v    fondul de rulment strain,notat FRS.

FRP = Capitalul propriu + Subventii pentru investitii+ Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Active imobilizate nete

FRPo = 6772 + 0 + 0 - 0 = 6772

FRP1 = 7246 + 0 + 0 - 347413 = - 340167

∆FRP = - 340167 - 6772 = - 346939

Interpretare:

Fondul de rulment propriu al societatii este negativ,ne arata faptul ca societatea a apelat la imprumuturi care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an,pentru a putea acoperii valoarea activelor achizitionate, respectiv reflecta faptul ca societatea nu are autonomie financiara,adica echilibrul financiar nu este asigurat pe seama capitalului propriu.

Societatea a apelat la aceste imprumuturi datorita faptului ca valoarea capitalului propriu nu acoperea valoarea activelor achizitionate .

Ca urmare a faptului ca societatea a avut contractate credite pe termen mediu si lung, fondul de rulment propriu nu are aceeasi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata.

FRSo = FRo - FRPo = Datoria financiara

= 6772 - 6772

= 0

FRS1 = FR1 - FRP1 = Datoria financiara

= 51017 - ( -340167) = 391184

∆FRS = FRS1 - FRSo = 391184-0 = 391184

Interpretare:

Fondul de rulment strain pozitiv reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt sau nevoi temporare.

Fondul de rulment strain in scadere,arata ca s-a imbunatatit structura financiara a societatii,prin accentuarea finantarii prin capitalul propriu si prin reducerea datoriei pe termen lung.

In perioada analizata,observam o crestere a valorii fondului de rulment strain,care arata ca structura financiara a societatii s-a inrautatit,prin accentuare cresterea datoriei pe termn lung.

2.2.3.NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)

NFR = Stocuri + Creante+ Cheltuieli in avans - Datorii de exploatare + Venituri in avans

Datoria de exploatare = Datoria pe termen scurt - Credite pe termen scurt

Datoria de exploatare o = 794 - 0 = 794

Datoria de exploatare 1 = 2427 - 0 = 2427

NFRo = (0 + 493 + 0) - (794 + 0) = 493 - 794 = - 301

NFR 1 = ( 0 + 31578 + 0) - (2427+ 0)= 31578 - 2427 = 29151

∆ NFR = NFR1 - NFRo = 29151 - (-301) = 29151 + 301 = 29452

Interpretare:

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse stabile permanente.

Nevoia de fond de rulment pune in evidenta echilibrul financiar curent,este mai fluctuanta si mai instabila decat FR,deoarece depinde de mai multi factori,cum ar fii:

cifra de afaceri,

durata ciclului de exploatare,

durata de incasare a creantelor si de plata a furnizorilor,

durata de rotatie a stocurilor.

In anul 2006, nevoia de rulment este negativa, ceea ce reflecta un surplus al surselor temporare in raport cu nevoile temporare de finantat.

Aceasta situatie este favorabila in cazul in care este consecinta urgentarii incasarii creantelor si amanarii platii datoriilor.

In anul 2007,nevoia de fond de rulment pozitiva reflecta un surplus de nevoi temporare peste ansamblul surselor temporare posibile de mobilizat,poate fii o situatie favorabila pentru societate in cazul in care este consecinta unor investitii in cresterea necesarului de finantat a ciclului de exploatare, nivelul acestei rate cunoaste o tendinta de crestere ca urmare a cresterii substantiale a creantelor.

In caz contrar,nevoia de fond de rulment pozitiva arata un decalaj nefavorabil intre lichidarea stocurilor si a creantelor si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt,in sensul incetinirii incasarilor si urgentarii platilor.

2.2.4.TREZORERIA NETA (TN)

a) TZ = FR - NFR

TNo = Fro - NFRo = 6772- (-301) = 6772 + 301 = 7073

TN1 = FR1 - NFR1 =51017 - 29151 = 21866

b) TN = disponibilitatile banesti + investitii finnciare pe termen scurt - credite bancare pe termen scurt

TNo = 7073 + 0 - 0 = 7073

TN1 = 21866 + 0 - 0= 21866

∆TN = TN1 - TNo= 21866 - 7073 = 14793

Interpretare:

Trezoreria neta (Tn) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment

Trezoreria neta este pozitiva in amandoi anii analizati,si reprezinta un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a societatii(adica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor),precum si echilibrul financiar al societatii pe termen scurt si foarte scurt.

Trezoreria neta inregistreaza o crestere in perioada curanta fata de perioada anterioara,datorita faptului ca FR creste intr-o masura mai mare decat NFR.

Daca trezoreria neta ar fii fost negativa,ea ar fii aratat faptul ca societatea a apelat la credite bancare pe termen scurt pentru a-si finanta activitatea de exploatare.

Echilibrul financiar este sustinut pe seama imprumutului pe termen lung.

2.3 ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezinta astfel:

Tabloul 5

Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms

EBE=Va-Imp+Sbv-Chp

Pe=EBE+Ave-Ace-Cha

Pc=Pe+Vf-Chf

Pb=Pc+Rexc

Pn=Pb-Ipr

2.3.1.MARJA COMERCIALA (MC)

MC = Venituri din vanzarea marfurilor - cheltuieli privind marfurile

MCo = 0 - 0 = 0

MC1 = 0 - 0 = 0

Interpretare:

Marja comerciala este adaosul comercial in suma absoluta,realizat de societate prin comercializarea marfurilor,acestea fiind considerate bunuri cumparate de la furnizori pentru a fii vandute in aceeasi stare,fara a face nici o modificare asupra lor.

In cazul de fata, marja comerciala este nula,ceea ce indica faptul ca societatea nu a desfasurat activitate cu privire la comercializarea marfurilor.

Excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al acestora reprezinta marja comerciala.

Costul de cumparare al marfurilor vandute este format din pretul de cumparare(pret fara TVA) majorat cu cheltuielile accesoriilor de cumparar(transport, prime de asigurare etc.) si corectat cu variatia stocurilor de marfuri.

Deoarece o marfa este un bun revandut fara a fi supus unor transformari, calculul marjei comerciale nu prezinta interes decat pentru intreprinderile care exercita astfel de acte de comert,iar societatea suspusa analizei desfasoara activitate intr-un alt domeniu,si anume transport persoane in regim taxi.

2.3.2. PRODUCTIA EXERCITIULUI (Qex )

Qex = productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata

Qex o = 8545 + 0 + 0 = 8545

Qex 1 = 138461 + 0 + 0= 138461

∆Qex = Qex 1 - Qex o= 138461 - 8545= 129916

Interpretare:

Productia exercitiului este un indicator foarte eterogen,deoarece contine 3 elemente care se evalueaza in mod diferit,si anume:productia vanduta si productia stocata in ambii ani cat si productia imobilizata in al doilea an.

In cazul societatii analizate,productia exercitiului este formata exclusiv din productia vanduta,celelalte doua elemente componente sunt nule.

2.3.3. VALOAREA ADAUGATA (VA)

VA = MC + Qex - consumuri intermediare de la terti

VAo = 0 + 8545 - (232+0+0+293)= 8545 - 525= 8020

VA1 = 0 + 138461 - (16823+14616+0+34062)= 138461 - 65501= 72960

∆Va = VA1 - VAo= 72960 - 8020= 64940

Interpretare:

Valoarea adaugata(VA) este surplusul de valoare realizat de societate prin utilizarea factorilor de productie,munca si capital peste valoarea materiilor prime,materialelor consumabile,subansamblelor,lucrarilor si serviciilor prestate de terti.

Aceasta valoare adaugata este sursa de acumulari banesti,din care se face remunerarea participatiilor directe si indirecte la activitatea societatii :

personalul, prin salarii, indemnizatii si alte cheltuieli;

statul, prin impozite, taxe si varsaminte;

creditorii, prin dobanzi, dividende si comisioane platite;

actionarii, prin dividende;

intreprinderea, prin capacitatea de autofinantare

Nivelul absolut al indicatorului are o tendinta de crestere in perioada analizata datorata in principal cresterii productiei exercitiului

2.3.4. EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE (EBE )

EBE = VA + venituri din subventii de exploatare - cheltuieli cu personalul - cheltuieli cu alte impozite si taxe

EBEo = 8020 + 0 - 1174 - 20= 6826

EBE1 = 72960 + 0 - 20098 - 13540 = 39322

∆EBE = EBE1 - EBEo= 39322 - 6826= 32496

Interpretare:

Excedentul brut de exploatare(EBE) reflecta capacitatea de autofinantare a investitiilor, de rambursare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a creditorilor si actionarilor ,respectiv acumularea bruta din activitatea de exploatare admitand:cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite.

Excedentul brut de exploatare reflecta mai fidel eficienta acticvitatii de exploatare desfasurata decat profitul exploatarii,deoarece nu este influentat de politica de investitii a societatii si de politica de amortizare.

Excedentul brut de exploatare cunoaste o crestere in perioada curenta vizavi de perioada anterioara datorita cresterii VA.

2.3.5.REZULTATUL EXPLOATARII ( RE )

RE = EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli din exploatare + venituri din anularea provizioanelor - cheltuieli cu amortizarile si provizioanele

REo = 6826 + 0 - 0 + 0 - 0 =6826

RE1 = 39322 + 0 - 1 + 0 - (29829+0+0) = 9492

∆RE = RE1 - Reo = 9492 - 6826 = 2666

Interpretare:

Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) masoara, in marimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatarii

Societatea a inregistrat in ambii ani analizati profit din activitatea de exploatare,care exprima marimea absoluta a rentabilitatii acestei activitati.

Rezultatul exploatarii cunoaste o crestere in perioada curenta vizavi de perioada anterioara,datorita cresterii EBE.

2.3.6.REZULTATUL CURENT (RC )

RC = RE + venituri financiare - cheltuieli financiare

RC o = 6826 + 2 - 0= 6828

RC1 = 9492 + 1600 - 7817= 3275

∆RC =RC1 - Rco= 3275 - 6828= - 3553

Interpretare:

Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatarii si cel al activitatii financiare.

Societatea a inregistrat in ambii ani analizati,profit din activitatea curenta,datorita faptului ca ea a inregistrat profit si din activitatea de exploatare si din cea financiara, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent.

Rezultalul curent a scazut in perioada curenta fata de perioada anterioara,datorita in special scaderii profitului exploatarii.        

2.3.7.REZULTATUL NET ( RN )

RN = RC + venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare - impozitul pe venitul microintreprinderii

RNo = 6828 + 0 - 0 - 256 = 6572

RN1 = 3275 + 0 - 0 - 2801 = 474

Interpretare:

Profitul net (Pn) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de actionari.

Societatea a inregistrat in amandoi anii analizati profit net din activitatea desfasurata,expreise a rentabilitatii financiare in marime absoluta cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

Rezultaul net cunoaste o scadere in perioada curenta fata de perioada anterioara datorita scaderii profitului curent pe seama inexistentei marjei comerciale

2.4. Analiza ratelor de structura financiara ale capitalurilor

2.4.1. RATELE DE ECHILIBRU

2.4.1.1.  RATA DE FINANTARE A ACTIVELOR IMOBILIZATE NETE (RFR

RFR = capitaluri permanente     

active imobilizate nete

RFRo = 6772 + 0 + 0 = 0

0

RFR1 = 7246 + 391184 + 0 = 398430 = 1,15

347413 347413

Interpretare:

Rata de finantare a activelor imobilizate nete,este supraunitara in perioada analizata,ceea ce ne arata existenta unui echilibru financiar pe termen lung si a FR pozitiv.

Aceasta rata de finantare a activelor imobilizate nete cunoaste o tendinta descrescatoare in perioada curenta,datorita cresterii capitolurilor proprii intr-o masura mai mica decat cresterea activelor imobilizate.

2.4.1.2. RATA FONDULUI DE RULMENT PROPRIU RFRP

RFRP = capitalurile proprii

active imob.nete

RFRPo= 6772 + 0 = 0

0

RFR1 = 7246 + 0 = 0,02

347413

Interpretare:

Valoarea subunitara a RFRP arata absenta sau lipsa autonomiei financiare a societatii sau o autonomie financiara scazuta,datorita faptului ca societatea utilizeaza mai mult resursele imprumutate decat cele proprii pentru a-si finanta activele imobilizate.

2.4.1.3. RATA DE FINANTARE A NEVOII DE FOND DE RULMENT RNFR

RNFR = FR

NFR

FRo = 6772

FR1 = 51017

NFRo = - 301

NFR1 = 29151

Daca unul din cei doi indicatori: FR sau NFR este negativ,nu se calculeaza RNFR,deoarece nu prezinta relevanta,adica nu are nici un fel de semnificatie.

2.4.2. RATELE DE LICHIDITATE

Analiza lichiditatii societatii urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.

Indicatorii de lichiditate sunt redati in tabelul nr.5

2.4.2.1. RATA LICHIDITATII GENERALE (RLG

RLG = activele circulante

dat pe termen scurt

RLGo = 7566 + 0 = 9,52

794

RLG1 = 53444 + 0 = 22,02

2427

Interpretare:

Rata lichiditatii generale(RLG) - compara ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an).

La aceasta rata nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel depasit in perioada 2006 - 2007.

Valoarea supraunitara a ratei,si in crestere,dovedeste faptul ca societatea are capacitatea de a-si achita datoria exigibila pe termen scurt din activele circulante detinute in patrimoniu.

2.4.2.2. RATA LICHIDITATII REDUSE (RLR )

RLR = creante + investitii fin.pe termen scurt + disp.banesti                                 

datorii exigibile pe termen scurt

RLRo= 493 + 0 + 7073 = 7566 = 9,52

794 794

RLR1= 31578 + 0 + 21866 = 53444 = 22,02

2427 2427

Interpretare:

Rata lichiditatii reduse(RLR)- exprima capacitatea societatii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante,valori de plasament si din disponibilitatile banesti detinute.

Valoarea supraunitara a ratei in amandoi anii analizati,si in crestere, fiind situata peste nivelul asiguratoriu de 0,66,arata faptul ca societatea i-si asigura lichiditatea generala pe baza creantelor fata de clienti.

2.4.2.3.RATA LICHIDITATII IMEDIATE (RLI )

RLI = disponibilitati banesti + investitii financiare pe termen scurt

datoriile imediat exigibile

RLIo = 7073 + 0 = 8,90

794

RLI1 = 21866 + 0 = 9

24

Se apreciaza ca este necesar ca investitiile straine in Romania sa depaseasca masa critica de 9-10 mld. $, adica cu mai mult de 5 mld. actuala valoare a investitiilor, pentru ca acestea sa devina "o locomotiva", care va impinge, voit sau nu, intreaga economie la schimbare, cu sau fara ajutor politic sau institutional (Ilie Serbanescu, 1999, pg. 587).

Dar Romania va atrage investitorii straini cu conditia ca zona Balcanilor sa se stabilizeze, ceea ce este posibil sa nu se intample. La aceasta se adauga un mediu de afaceri mai putin ostil, fara coruptie si birocratie, clarificarea problemei drepturilor de proprietate industriala, a terenurilor, un mediu legislativ stabil, atractiv, sindicatele ce trebuie sa accepte necesitatea restructurarii, o politica fiscala adecvata.

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Economie

Esee pe aceeasi tema Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului functional PIATA CAPITALULUI SI DOBANDA - concepte si trasaturi ale pietei financiare Dezvoltarea sistemelor flexibile de fabricatie Obiectul economiei Economia si functia economica, economia, activitate, stiinta si politica Sectorul public si rolul lui intr-o economie moderna Statele membre ale UE, statele candidate sau potential membre Intreprinzatorul - principalul agent al economiei Piata serviciilor - cererea si oferta de servicii Tematica- economia gestiunea intreprinderii

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.