Preturi si concurenta - subiecte rezolvate

PRETURI SI CONCURENTA - SUBIECTE REZOLVATE

1.Ce este pretul si care este baza de formare a acestuia?

Definit in termenii cei mai generali, pretul este o suma de bani primita sau platita pentru cedarea, obtinerea unui bun sau servicii. Sub aspect economic, pretul este expresia baneasca a valorii bunurilor si serviciilor care fac obiectul schimbului.

In legatura cu modul de formare a preturilor au existat si exista mai multe teorii de gandire:

- Teoria valorii

- Marx a preluat teoria valorii munca de la clasici si a imbogatit-o cu elemente noi

- Teoria utilitatii marginale

- Si unii economisti romani au teorii consistente cu privire la natura economica a preturilor: Virgil Madgearu - este si el adept al teoriilor obiective care sustin, valoarea de schimb este data atat de munca incorporata in marfa, cat si utilitatea marfii

In formarea valorii si preturilor prezinta importanta:

- Utilitatea → care determina, in ultima instanta cererea si pretul de cerere.

- Costul de productie → prin care se manifesta caracterul limitat, raritatea factorilor de productie si care determina oferta si respectiv pretul de oferta.

2.Cum se clasifica preturile pe diferite categorii?

In cadrul sistemului de preturi se disting 2 mari structuri:

a) Preturi al marfurilor si serviciilor (cuprind preturile factorilor de productie, precum si ale bunurilor si serviciilor obtinute pe seama acestora);

b) Preturi speciale (cuprind dobanda, salariul, pretul pamantului, etc).

Clasificarea pe categorii de preturi la marfuri si servicii:

a) In functie de sfera de aplicare:

- Preturi cu ridicata ale producatorilor;

- Preturi de comercializare (en gross si en detail);

- Preturi de transfer.

b) In functie de modul de formare:

- Preturi de oferta  

- Preturi efective

c) Tipuri de concurenta in care sa format pretul pe piata:

- Preturi formate in conditii de libera concurenta;

- Preturi care se stabilesc in regim de monopol, oligopol sau alte forme de concurenta imperfecta

d) Din punct de vedere al momentului de calcul se disting mai multe forme de preturi:

- Preturi postcalculate

- Preturi antecalculate

- Preturi prognozate

e) Din punct de vedere al modului de inscriere in contractele comerciale, preturile sunt:

- Preturi fixe;

- Preturi determinate in scara fixa

- Preturi determinate in scara mobila

f) In functie de locul realizarii produsului si de conditii de livrare:

- Preturi franco → depozitul producatorului,

- Preturi fraco → statia de expeditie,

- Pretul franco → depozitul cumparatorului.

g) Alte clasificari si tipuri de pret:

- Preturi libere si preturi administrate

- Preturi curentesi preturi constante

- Preturi cu TVA si preturi fara TVA;

- Preturi de import/pret de export.

3.Ce cuprinde sistemul tarifelor in tara noastra ?

Tarife pentru servicii personale traditionale (reparatii, servicii de usurare a muncii gospodaresti, etc);

- Tarife pentru servicii cu caracter de masa (transport, telecomunicatii, activitati de gospodarie comunala si locativa);

- Tarife pentru servicii cu caracter de creatie/inovatie (cercetare, proiectare, management, programare, marketing, etc);

- Tarife in turism si alimentatie publica;

- Tarife pentru prestari efective in activitatea din agricultura (arat, semanat, recolta, etc

4.Ce functii indeplinesc preturile si despre ce factori ne informeaza?

Functia de informare.

Pretul are o mare incarcatura informationala. Pretul ne informeaza despre:

- Purtator (casa, teren, paine);

- Locatie (Bucuresti, Iasi, NY);

- Moment (trecut, prezent, viitor);

- Proprietar (antreprenorul, muncitorul, avocatul, medicul, etc).

Factorii sunt:

- Obiectivi (piata, raportul cerere/oferta, nivelul cheltuielilor de productie si rata profitului etc);

- Normativi (legi, HG, ordine referitoare la preturi, cheltuieli, dobanzi, taxe ,etc)

5.Prezentati pe scurt functia preturilor de masura a consumatorilor de munca sociala.

Functia de masurare a consumatorilor de munca sociala:

- Ca instrument sintetic de masura - pretul mijloceste realizarea schimbului de marfuri, evaluarea cheltuielilor de productie, dar si rezultatele acestora, da

posibilitatea efectuarii de analize privind situatia economico-financiara a agentilor economici;

- Evidentierea faptelor - cunoasterea si folosirea preturilor mijloacelor de munca, a materiilor prime, marfurilor, fortei de munca etc (cu cat cumparam, cat producem, cat consumam, cat vindem);

- Costul participarii la circuitul social de bunuri este expresia in bani a intrebuintarii factorilor reclamati de producerea/comercializarea bunului;

- Costul participarii este o marime anticipata/planificata sau una efectiva:

- Marimea anticipata prefigureaza pretul de oferta;

- Marimea efectiva determina eficienta procesului de producie

6.Prezentati pe scurt functia preturilor de parghie economica.

- Este functia cea mai des avuta in vedere de guvernanti, oameni de afaceri, consumatori;

- Preturile sunt considerate parghia economica de baza, cu continutul cel mai complex;

- Preturile cuprind in structura lor alte categorii valorice considerate la randul lor ca parghii economice sau financiare (salariul, dobanda, impozitele, profitul, comisioanele, etc);

- Pretul unui produs depinde in mod direct de preturile produselor care au concurat la realizarea lui dar si de preturile produselor cu care se poate substitui un consum (subiectiva);

- Preturile au implicatii complexe in gestiunea financiara a agentilor economici si conditioneaza situatia financiara a acestora, atat:

- Ca preturi ale factorilor de productie, in faza aprovizionarii → influenteaza cheltuielile;

- Ca preturi de vanzare ale produselor finite in faza desfacerii → influenteaza veniturile.

- Nivelul si evolutia preturilor conditioneaza evolutia economiei, nivelul de trai al populatiei.

7.Cum regleaza pretul raportul dintre cerere si oferta?

Pretul se formeaza in interactiunea continua dintre cerere/oferta;

 Gradul de libertate in ajustarea si modificarea preturilor influenteaza promptitudinea reglajului dintre cerere/oferta;

 Cresterea/descresterea cererii/ofertei in functie de pret, se realizeaza dupa niste reguli obiective. Astfel:

b1) Functia ofertei: exprima relatia (direct proportionala) dintre diferitele preturi posibile (p) si cantitatile care s-ar vinde la aceste preturi (notate Qs):

Deplasarea functiei ofertei spre dreapta/stanga (cresterea/scaderea ofertei la acelasi pret) este determinata de modificarea conditiilor de productie si de vanzare pe piata fiecarui produs.

b2) Functia cererii exprima relatia (invers proportionala) dintre diferite preturi posibile (p) si cantitatile care s-ar cumpara la acele preturi (Q'):

Deplasarea functiei cererii spre dreapta/stanga (cresterea/scaderea cererii la acelasi pret) se realizeaza prin schimbarea preferintelor consumatorilor, modificarea veniturilor disponibile pentru consum, etc, adica sub influenta altor factori decat pretul.

b3) Pretul de echilibru presupune egalitatea valorica intre cerere si oferta:

- Pentru functiile initiale ale cererii si ofertei, echilibrul se realizeaza la pretul p1 si cantitatea q1;

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

- Daca oferta scade (la acelasi pret cantitatea oferita scade), cererea ramanand neschimbata fata de situatia initiala, noul echilibru va fi caracterizat printr-un pret de echilibru si cantitate mai mica decat in cazul initial (p2, q2);

- Daca functia de oferta ramane la forma initiala, dar cererea creste (functia cererii se deplaseaza spre dreapta), noul echilibru caracterizat prin (p3, q3);

- Daca ambele functii se modifica, noul echilibru se va realiza pentru (p4, q4), (functia cererii si ofertei se deplaseaza spre dreapta).

8. Care sunt legaturile si relatiile intre preturi.

Intre diferitele categorii de preturi care alcatuiesc sistemul de preturi exista o multitudine de legaturi, relatii si interdependente.

a) Legaturi dintre preturi → exprima raporturile intre diferitele categorii de pret ale aceluiasi produs, din punct de vedere al elementelor de structura;

- Legatura dintre pretul cu ridicata si pretul cu amanuntul se realizeaza prin adaosul comercial si TVA.

Datoriata existentei acestor legaturi, modificarea preturilor dintr-o categorie antreneaza modificari ale elementelor din aval, si modificari ale preturilor din alte categorii. Legatura nu trebuie perceputa ca o dependenta automata - dintre diferite categorii de preturi.

Este posibil ca nu intotdeauna modificarea preturilor dintr-o categorie sa determine in aceeasi masura modificari ale preturilor din alte categorii.

b) In categoria relatiilor dintre preturi distingem:

- Relatii de compunere directa, indirecta si de interdependenta.

9.Cum se fundamenteaza preturile la nivel microeconomic.

Fundamentarea preturilor la nivel microeconomic. In economia de piata, cea mai simpla forma de fundamentare a pretului se manifesta la nivel microeconomic si se bazeaza pe:

- Costurile de productie;

- Marja de profit;

- Volumul impozitelor indirecte.

Producatorul este interesat sa obtina produsul cu un cost cat mai mic pt a-si maximia profitul obtinut. Statul este interesat de cresterea volumului impozitelor indirecte (venit).

Cumparatorul este interesat de obtinerea unui pret cat mai mic pt a-si minimiza cheltuielile proprii de refacere a fortei de munca.

Asupra elementelor cuprinse in calcul costului unitar pe produs, pot actiona astfel:

1. Actualizarea preturilor materilor prime, materialelor, energiei, combustibilului

2. Actualizarea salariilor brute directe

3. Modificarea productivitatii muncii

Alti factori de actualizare:

- Modificarea indicelor de utilizare a materiilor prime fata de indici anteriori;

- Actualizarea preturilor materialelor recuperabile;

- Modificarea CAS si AS;

- Actualizarea cotelor de cheltuieli indirecte (CIFU, CCS, CG).

Impozite indirecte

- Se instituie asupra vanzarilor de marfuri si prestari de servicii in vederea procurarii resurselor financiare necesare statului;

- Sunt prevazute in cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a serviciilor prestate, ori in sume fixe pe unitatea de masura;

- In tarile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe aceea a impozitelor directe, in totalul veniturilor fiscale ale statului;

- Cunosc urmatoarele forme de manifestare: taxe de consumatie (TVA si accize), taxe vamale, alte diferite taxe (taxe de timbru si de inregistrare).

10.Cum se stabilesc preturile la nivel macroeconomic.

Piata unui produs - reprezinta un ansamblu mijloacelor si operatiunilor de comunicare si de confruntare a vanzarilor (oferta) cu cumparatori (cererea) pt a stabili pretul pe care urmeaza sa-l ceara sau sa-l accepte in vederea incheierii contractelor si derularii tranzactiilor.

La nivelul pietei unui produs - pretul (P) este determinat de evolutia raportului dintre cerere (C) si oferta (O) prin negociere si consens, in conditiile asigurarii concurentei.

- Cand C>O se manifesta mai puternic concurenta intre cumparatori → P creste;

- Cand C<O se manifesta mai puternic concurenta intre producatori → P scade.

Pretul de echilibru presupune egalitatea valorica intre cererea si oferta.

La nivel macroeconomic pretul este un regulator al pietei, dar numai in urmatoarele aspecte:

- Existenta mai multor producatori si cumparatori;

- Existenta diversificarii sortimentale a unui bun;

- Comportarea intreprinderilor ca entitati rationali;

- Decizia apartine exclusiv agentiilor economici;

- Interventia statului este facuta prin alte instrumente decat pretul;

- Piata de desfacere este bine organizata (gradele necesare luarii deciziilor, incredere, functionare).

11.Cand nu este posibila formare libera a preturilor?

Formarea libera a preturilor nu este posibila in anumite situatii:

- Cand nu sunt indeplinite conditii de concurenta;

- Cand unele produse si servicii trebuiesc protejate de catre stat.

Este cazul produselor de importanta strategica pt economia nationala si nivelul de trai al populatiei, al unor bunuri si servicii subventionale de la bugetul statului, etc.

Preturile se stabilesc sau se avizeaza de catre guvern sau organele imputernicite de catre acestea, prin negociere cu agentii economici. Rezulta deci ca guvernul centralizeaza decizia asupra preturilor intr-o sfera bine definita, pt:

- Protectia sociala a populatiei (la produsele si serviciile de stricta necesitate);

- Protectia concurentei;

- Asigurarea transparentei.

Pretul rezulta din confruntarea cererii si ofertei pe piata.

12.Prezentati pe scurt conceptul de innoire a productiei si etapele de fundamentare a preturilor la produsele noi.

Modificarea structurii acesteia pe produse, grupe de produse si ramuri in favoarea celor noi.

Etapele procesului de fundamentare a pretului noilor produse pe piata concurentiala. In stabilirea pretului noului produs. Se aplica unul din principiile:

- Pret egal la egect util egal;

- Pret mai redus pe unitatea de efect util la beneficiar;

Se disting urmatoarele etape:

- Estimarea cererii;

- Fixarea strategiei de promovare;

- Corelarea pretului de oferta.

a) Estimarea cererii → se realizeaza prin evaluarea urmatoarelor aspecte:

- Reactia potentiala a cumparatorului la noul produs (subiectiv);

- Valoarea de intrebuintare si utilitatea noului produs;

- Ordinul de marire al pretului in raport cu produse similare

b) Alegerea strategiei de promovare → se alege varianta intre diverse strategii de promovare care pot sa propuna:

- Preturi mai mari in prima perioada din ciclul de viata al produsului prin cresterea cheltuielilor de promovare - ce se vor recupera prin esalonare pe mai multe etape;

- Preturi in prima perioada mai mici (actioneaza ca o bariera protectoare impotriva concurentei).

c) Corelarea pretului

- Se incearca eliminarea arbitrariului in stabilirea preturilor produselor noi;

- Stabilirea preturi in apropierea celor al caror nivel si structura a fost confirmat de piata;

- Se urmareste respectarea corelatiilor necesare intre valorile de intrebuintare ale produselor;

- Se tine cont de costurile de obtinere a noului produs, sa nu fie recunoscut de piata;

- Se asigura un nivel

13. Prezentati pe scurt corelarea prin compararea parametrilor valorii de intrebuintare a produselor.

Metode:

1. Metoda coeficientului de echivalenta

Pretul produsului nou se determina:

Pn = Pe Kc

Pn = Pe Kc Ids

Unde:

Pn = pretul produsului nou;

Pe = pretul etalon;

Kc = coeficient mediu de corelare;

Ids = indicele dotarilor suplimentare.

b) Metoda matricelor de interatiune.

Aceasta permite o cercetare sistematica a intercatiunii (asezare orizontal/vertical) dintre 2 liste de fenomene care iau nastere intr-o clasificare cu dubla intrare.

Presupune 3 faze:

- Intocmirea listelor;

- Analiza combinatorie;

- Ierarhizarea parametrilor si evaluarea solutiilor

14. Prezentart pe scurt corelarea preturilor prin compararea costurilor.

Este metoda cea mai des folosita si are ca scop determinareaa eficientei noului produs pe baza diferentelor de cheltuieli de productie antecalculate, fata de etalon. Corectitudinea antecalculatiei este esentiala, daca costurile sunt apropiate, atunci noul produs isi va gasi un loc potrivit pe piata in grupa sa de produse.

Daca diferentele sunt mari → etalonul a fost ales necorespunzator, iar continuarea corelarii este inutila.

In cadrul acestei metode pretul produsului nou se stabileste:

Pn = Cn + (Cn Rn/100)

Pn = pretul noului produs;

Cn = costul total unitar al noului produs;

Rn = rata rentabilitatii noului produs.

,Rn' nu se preia mecanic in pretul noului produs (se reflecta noi conditii).

15.Prezentati pe scurt corelarea preturilor in cadrul baremelor.

Baremele de pret se prezinta sub forma unor: tabele in care pretul este deja calculat in functie de variatia parametrilor alesi. Pt elaborarea baremelor trebuie gasiti cel putin 2 parametri esentiali, pe baza carora se contruiesc serii de preturi, in care se calculeaza primul si ultimul termen al seriei, ramanand de calculat ratia de crestere, dupa formula:

Rc = (Cn - C1)/(n - 1)

Rc = (Pn - P1)/(n - 1)

In care:

Rc = ratia de crestere;

C1, P1 = primul termen al seriei;

Cn, Pn = ultimul termen al seriei;

N = nr de termeni.

16. Prezentati pe scurt corelarea preturilor prin metoda agregarii.

Se are in vedere ca unele produse noi sunt compuse din subansamble si repere care au preturi stabilite. Formarea noilor preturi se stabilesc prin insumarea preturilor subansamblelor si a reperelor componente.

Relatia de agregare este:

Pn = ΣPie + Cm

Pn = pretul produsului nou;

Pie = pretul subansamblului ,i' din produsul etalon;

Cm = cheltuielile privind montajul.

Fundamentarea corecta a pretului produsului nou este esentiala pt succesul lansarii acesteia pe piata. Parcurgerea unor etape prealabile lansarii este obligatorie.

Metoda de corelare cu produsul etalon se alege in functie de caracteristicile produsului nou. Preturi mai mari sau mai mici inseamna pt agenti economici o sanatate economica mai buna sau mai putin buna.

17.Care este relatia intre preturi si productivitatea muncii.

Existenta noastra are 2 surse:

a)Mediul inconjurator

b)Munca mai mult sau mai putin productiva

-cat muncim(Q)

-cum muncim(W)

Productivitatea muncii se considera a fi eficienta cu care este cheltuita munca viein procesul de obtinere a bunurilor.

Mod de exprimare:

-fie ca raport intre rezultat si efort

W=R/T

-fie ca raport intre T/R(invers)

W=T/R

Daca R este omogen sau comensuabil exprimarea Weste simpla,in unitatea de masura,unitatea de timp.

Daca R este neomogen,se recurge la preturi:

W=suma (Qi*pi)/T

18.Care este relatia intre preturi si profitul unui agent economic.

Intre nivelul preturilor recunoscute de piata si profitul agentului economic exista o stransa relatie dependenta.Astfel daca:

Cost<Pret=pretul acopera integral cheltuielile de productie si asigura agentului economic realizarea unui profit.

Cost=Pret---pretul acopera integral cheltuielile dar profitul este zero.

Cost>Pret=pretul nu acopera in intregime cheltuielile si genereaza pierderi.

Intr-o economie concurentiala producatorul nu poate influenta semnificativ preturile cu care cumpara factorii de productie si preturila bunurilor pa care le produce si le vinde.

Pt. optimizarea factorilor de productie si maximizarea rezultatelor productia poate actiona asupra nivelului productiei.

Maximizarea profitului constituie functia obiectiv a oricarui inteprinzator real.

Ca relatie de eficienta profitul este diferenta intre pretul de vanzare a bunului(R)si (E)efortul realizat a acestuia.

In general Pr=V-Ch

-Pt un produs pri=pvi-Ci

-Pt mai multe produse sau asregat Pr=suma(Qipvi-QiCi)

19.Care este relatia intre preturi si valoarea adaugata.

La nivel macroec interesul pentru profitul agentilor ec nu este singurul interes.

In conditiile ec de piata contemporane acest interes este puternic concurat de :

-interesul purtatorilor fortei de munca fata de salarii,

-interesul proprietarilor de pamant  si de alte bunuri fata de arenda si chirii,

-interesul creditorilor fata de dobanda,

-interesul statului fata de impozite si taxe,

Toate aceste interese plaseaza in centrul atentiei valoarea adaugata.

Asupra acestei valori adaugate agentul ec plaetste statului impozite indirecte prin intermediul TVA.

TVA-a fost introdusa in Rom in anul 1993.

TVA-este un impozit asupra  valorii adaugate de agentul ec si calculeaza ca procent asupra materiei impozabile.

TVA-este definita ca un impozit indirect care se stabileste asupra op. Privind transferul propriilor bunuri si acelor privind prestarea de servicii.

20.Care este istoria cotei procentuale?

1993-1995-18%

1995-1998-este diferentiata la 18% si respectiv 9%

1998-2000-este diferentiata la 22% si 11%

2000-este de 19%

Din 2010-este de 24%

Practica calcularii este adaugarea ei la pretul de vanzare a bunului.

Platitorul TVA la buget este vanzatorul iar cel ce o suporta este cumparatorul.

21.Prezentati pe scurt conceptul sistemului informational de preturi(SIP).

Definitie SIP-este un instrument complex si eficient pt urmarirea si previzionarea evolutiei nivelului general al preturilor intr-un anumit interval de timp.

SIP permite:

-analiza evolutiei preturilor nominale si a celor medii pe grupe de produse,

-masurarea efectelor avute de deciziile Guvernului pt.dezvoltarea ec a societatii,

Surse de informatii pentru SIP:

1.Evidente ale operatorilor economici.

2.Cataloage si liste de preturi.

3.Acte normative referitoare la preturi sau limite de prêt.

4.Analize specifice realizate de unitatile ec prin care se fundamenteaza preturile in raport cu costurile de fabricatie.

Cerinte principale ale SIP:

-cunoasterea nivelului si a structurii preturilor,

-analiza nivelului si a dinamicii preturilor,

-realizarea unei serii de date privind dinamica si structura preturilor in vederea elaborarii previziunilor de preturi,

-asigurarea unor evidente unitare care sa permita preluarea automata a datelor.

22.Care sunt principalele componente ale SIP?

Componentele SIP sunt:

1.Indicii de pret-evidentiaza modificarea preturilor nominale prin urmarirea evolutiei lor temporale sau teritoriale.

2.Preturile medii-urmaresc nu numai modificarea preturilor nominale a produselor ci si a elementelor din structura sortimentelor din productie si desfacere prin comparaera evolutiei lor in timp.

3.Preturi constante-sunt unitati conventionale de masurare cu ajutorul carora se recalculeaza indicatorii valorici pt a putea face comparatii in timp.

4.Preturile comparabile-sunt folosite la  determinarea dinamicii indicatorilor valorici pe o perioada de timp mai mare decat preturile constante.

23.Care sunt metodele de calcul ale indicilor de pret?

La constituirea indicilor de grup pot fi utilizate diferite sisteme de ponderare :

1.Indicele Laspeyres-reflecta nivelul general al preturilor pt produsele cu consum constant.

Valoarea cantitatii de produse vandute in anul de baza,exprimate in preturile anului curent/valoarea cantitatii de produs in anul de baza exprimate in preturile anului de baza.

2.Indicele Passche-reflecta structura consumului din anul curent.

Valoarea cantitatii de produse vandute in anul curent exprimate in preturile anului curent/valoarea cantitatii  de produse vandute in anul curent exprimate in preturile anului de baza.

3.Indicele Fischer-este media geometrica a celor doi indici de mai sus.

24.Prezentati pe scurt subsistemele SIP din Romania.

Acestea sunt:

-Subsistemul international al preturilor cu ridicata la produsele industriale.

- Subsistemul international al preturilor de consum.

- Subsistemul international al preturilor produselor agricole.

Indicatorii

-Indicii pret cu ridicata,

-Volumul valoric al modificarilor de pret,

-Preturile medii ale principalelor grupe de produse,

Subsistemul international al preturilor bunurilor de consum.

-Cuprinde indicii preturilor cu amanuntul si al tarifelor pentru populatie.

-Permite compararea cu alte tari,

-Se utilizeaza la determinarea veniturilor reale ale populatiei.

Indicii de preturi medii la produsele agricole.

-Se calculeaza prin prelucrarea datoriilor in zilele de 21-27 ale fiecarei luni in municipiile residenta de  judet.

-Preturile produselor agroalimentare au fost devansate de cresterea bunurilor de consum si a preturilor bunurilor industriale.

25.Cum este reglementata concurenta in UE?

Politicile comunitare privind concurenta,au ca obiective asigurarea unui sistem in care concurenta reprezinta cel mai bun instrument de reglementare a pietei si realizarea unei piete comune,respectiv a unei piete intense.

Fazele

-1960-1970-protejarea concurentei in domeniul distributiei,

-1970-1980-dezvoltarea cooperarii intre  inteprinderi si a acordurilor relative la tehnologie,

-1980-1990-consolidarea influentei in domeniul serviciilor(banci,asigurari.transporturi),

Reglementarea actuala a concurentei in UE.

-La nivel comunitar concurenta este cuprinsa in Titlul VI(Reguli comune referitoare la concurenta,taxe si interpretarea legislatiei).Capitolul I-Reguli referitoare la concurenta.

26.Cum este protejata concurenta in tara noastra?

Romania si-a amortizat legislatia nationala in perioada pregatirii pt aderare incepand cu 15 feb.2000 in cadrul a 31 capitole distincte.

Capitolul 1-Libera circulatie a marfurilor.

Capitolul 3- Libera circulatie a serviciilor.

Capitolul 4- Libera circulatie a capitalurilor.

Capitolul 6-Politica in domeniul concurentei.

Capitolul 11-Uniune ec si monetara.

Capitolul 23-Protectia consumatorului si a sanatatii.

Cpitolul 25-Uniune vamala.

-La nivel national reglementarile referitoare la concurenta se regasesc in prevederile legii 21/1996.

-Consiliul concurentei a negociat "Politica Concurentiala"in procesul se aderare.

Rolul consiliului concurentei in calitate de autor administrativ:

-una corectiva,

-una preventiva,

Protejarea concurentei se realizeaza prin:

-administrarea unui segment din sistemul de preturi si tarife,

-asigurarea transparentei in domeniul achizitiilor publice,

-monitorizarea si controlul ajutoarelor de stat.

27.Cum intervine statul in administrarea unor preturi si tarife.

In primul rand ca reprezentant al intregii societati incearca sa asigure satisfactia tuturor consumatorilor.

In al doilea rand finantarea interventiilor sale presupune colectarea unor fonduri si asigurarea unor resurse.

Care sunt modalitatile de interventie?

-direct-stabileste preturi fixe sau limite de preturi.

-indirect-cand exista oferta excedentara blocheaza importurile.

-cand exista oferta deficiatra rationalizeaza consumul sau mareste importurile facilitatii fiscale.

Sectoarele cu preturi/tarife reglementate:

1.Serviciile de retea:

apa si canalizarea.

-regia termica.

-salubritatea.

-transportul local.

-energia electrica.

-gazele naturale.

-posta.

-telecomunicatii.

2.Produse strategice

3.Monopoluri naturale.

Autoritati de reglementare:

-Autoritate Nationala de Reglementare a Energiei Electrice(ANRE).

- Autoritate Nationala de Reglementare a Gazelor Naturale(ANRGN).

- Autoritate Nationala de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Interes General(ANRCS).

28.De ce este necesara interventia statului in reglementarea achizitiei publice.

-ponderea mare a sectorului public in economie,

-dreptul autoritatii publice de a face acte de comert,

-statutul functionarului public,

-asigurarea transparentei in administratie,

-necesitatea protejarii concurentei in economia de piata,

-asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice,

Elementele componente ale sistemului:

-autoritatile de reglementare,

-autoritatile contractante,

-operatorii economici,

-supraveghetorii sistemului,

-sistemul electronic de achizitii publice(SEAP)

ANRMAP-este o institutie publica independenta cu personalitate juridica in subordinea Guvernului.

Autoritatile contractante sunt autoritati administrative publice si ale persoanelor juridice.