Piata – test grila

In situatia in care pe piata pretul unei marfi creste de la 10000 la 12000 de u.m., iar cererea zilnica se reduce de la 5000 la 4000 de unitati exista o cerere:

elastica;

inelastica;

cu elasticitate unitara;

perfect elastica;

perfect inelastica.

Curba cererii este descrescatoare pentru ca:

utilitatea totala este descrescatoare;

utilitatea marginala este descrescatoare;

utilitatea totala este crescatoare;

utilitatea marginala este crescatoare;

utilitatea marginala este constanta.

In cazul unui bun cantitatea ceruta scade cu 30% datorita cresterii pretului de   

la 10.000 u.m. la 12.000 u.m. Cererea pentru acel bun este:

perfect inelastica;

inelastica;

cu elasticitate unitara;

elastica;

perfect elastica.

In conditiile in care pretul creste de la 100 u.m. la 140 u.m., iar cantitatea oferita sporeste de la 400 la 500, oferta este:

elastica;                                                                                           

inelastica;                                                                                       

cu elasticitate unitara;  

perfect elastica;                                                                              

rigida.

In conditiile in care pretul creste de la 100 u.m. la 200 u.m., iar cantitatea oferita sporeste de la 400 la 600, coeficientul elasticitatii ofertei in functie de pret pentru bunul respectiv este:

Keo/p > 1;

Keo/p < 1;  

Keo/p = 1;  

Keo/p =

Keo/p = 0.

Preturile administrate:

se refera la toate bunurile;

sunt intotdeauna superioare preturilor libere;

se formeaza pe piata libera;

sunt sub influenta dominanta a firmelor mici si mijlocii;

rezulta din implicarea guvernului.

Cererea pentru un bun este data de relatia Q_c = 80-4P. Oferta bunului respectiv este Q_o = 30+P, unde P este pretul. Daca pe piata exista un exces de cerere de 20 unitati, atunci, pretul este:

40 u.m.;

20 u.m.;

10,33 u.m.;

6 u.m.;

nul.

Elasticitatea cererii pentru tricouri este 0,8 in raport cu pretul si 3 in raport cu veniturile cumparatorilor.  Cresterea cu 1% a veniturilor si scaderea cu 1% a pretului genereaza:

cresterea cererii cu 2,2%;

cresterea cererii cu 3,8%;

cresterea cererii cu 0,8%;

reducerea cererii cu 1%;

reducerea cererii cu 2,2%.

Se considera ca pretul unui bun X se afla la un nivel la care apare un exces de oferta. In aceste conditii, pretul pe o piata concurentiala: 

se reduce;  

creste

ramane nemodificat;

este intotdeauna mai mare decat costul marginal;

este intotdeauna mai mic decat costul marginal.

In conditiile scaderii pretului cu 20%, cantitatea oferita scade cu 30%. Oferta in functie de pret este:

elastica;

inelastica;

cu elasticitate unitara;

perfect elastica;

perfect inelastica.

Pe piata benzinei, cererea si oferta sunt Q_C = 200 – 30P, Q_O = 20 + 5P,  unde P este pretul. Daca guvernul impune un pret de 6 unitati monetare, atunci pe aceasta piata apare:

un excedent de oferta de 15 unitati de cantitate;

un excedent de oferta de 30 unitati de cantitate;

un excedent de cerere de 15 unitati de cantitate;

un excedent de cerere de 70 unitati de cantitate;

diferenta de 2 unitati monetare intre pretul de echilibru si pretul impus de

guvern.

Functiile cererii si ofertei bunului A sunt: Q_CA = 400 – 30P, Q_OA = 200 + 20P. In acest caz, pretul si cantitatea de echilibru sunt:

20; 320;

5; 150;

4; 280;

4; 180;

20; 160.

In raport de coeficientul de elasticitate al ofertei fata de pret (Keo/p), in care din situatiile de mai jos avem o oferta elastica:

Keo/p = 0;                                                                                       

Keo/p = 1;                                                                                       

Keo/p =

Keo/p > 1;

Keo/p < 1.

In situatia in care o firma vinde intr-o saptamana 50 de unitati din marfa X cu pretul unitar de 1000 de u.m. si 100 unitati cu pretul de 1200 de u.m., oferta in functie de pret este:

elastica;

inelastica;

cu elasticitate unitara;

perfect elastica;

perfect inelastica.

In conditiile cresterii pretului cu 25%, cantitatea oferita creste cu 20%. Oferta in functie de pret este:

elastica;

inelastica;

cu elasticitate unitara;

perfect elastica;

perfect inelastica.

Cresterea taxelor platite de producatori determina:

cresterea pretului de echilibru si cresterea cantitatii oferite;

cresterea pretului de echilibru si scaderea cantitatii oferite;

cresterea atat a pretului de echilibru cat si a cantitatii oferite;

scaderea atat a pretului de echilibru cat si a cantitatii oferite;

scaderea pretului de echilibru.

In cazul in care pretul creste, venitul total incasat de producator este:

zero, daca cererea este elastica;

crescator, daca cererea este inelastica;

descrescator, daca cererea este inelastica;

constant, daca cererea este elastica;

constant, daca cererea este inelastica.

Cererea si oferta pentru bunul X se exprima prin functii de tipul: Q_C=10-2P si O_o=4+P. Pentru a sustine veniturile producatorilor statul intervine pe piata stabilind un pret minim de 4 u.m., urmand sa achizitioneze eventualele excedente de oferta. Costul suportat de guvern este egal cu:

20 u.m.;

24 u.m.;

30 u.m.;

40 u.m.;

50 u.m.

Cresterea veniturilor cumparatorilor determina:

cresterea pretului si a cantitatii de echilibru;

cresterea pretului de echilibru si scaderea cantitatii de echilibru;

mentinerea pretului de echilibru si a cantitatii de echilibru;

scaderea atat a pretului de echilibru cat si a cantitatii de echilibru;

scaderea pretului de echilibru.

Pe o piata cererea are forma Qc = 15 - P, iar oferta Q_o = P+1. In conditiile in care statul fixeaza pretul la 5 u.m.:

a) pe piata va aparea un exces de oferta de 4;

b) pe piata va aparea un exces de cerere de 4;

c) cantitatea tranzactionata dupa reglementare va fi de 8;

d) masura nu va avea nici un afect asupra tranzactiilor pe piata;

e) nici una din variantele de mai sus.

Pe o piata cererea are forma Qc = 25 - 2P, iar oferta Q_o = P+3. In conditiile in care statul stabileste un pret maxim de vanzare de 10 u.m.:

a) pe piata va aparea un exces de oferta de 8;

b) pe piata va aparea un exces de cerere de 8;

c) cantitatea tranzactionata dupa reglementare va fi de 20;

d) masura nu va avea nici un afect asupra tranzactiilor pe piata;

e) nici una din variantele de mai sus.

Analiza: Aplicatia unui model de selectie de proiecte Analiza: Exemple de grile - TQM an III

Profitul de monopol:

a) este mai mare decat profitul normal;

b) este mai mic decat profitul normal;

c) este inclus in profitul normal;

d) apare ca urmare a unor ilegalitati;

e) nici una din variantele de mai sus.

Cu cat oferta este mai elastica, o crestere a cererii are ca rezultat:

a) o crestere mai mare a pretului de echilibru si mai mica a cantitatii de echilibru;

b) o crestere mai mare a cantitatii de echilibru si mai mica a pretului de echilibru;

c) o crestere in aceeasi proportie a pretului si cantitatii de echilibru;

d) nu se poate deduce din enunt efectul asupra pretului si cantitatii de echilibru;

e) nici una din variantele de mai sus.

Coeficientul de elasticitate a cererii in functie de venit se calculeaza ca raport intre modificarea procentuala a cererii si modificarea procentuala a:

pretului;

ofertei;

venitului;

taxelor;

subventiilor.

In conditiile in care veniturile medii ale consumatorilor cresc de la 500 RON la 750 RON, cantitatea ceruta creste de la 1000 unitati la 1200 unitati. Cererea din acel bun, in functie de venit, este:

elastica;

inelastica;

unitara;

zero;

Costul de productie al unui bun creste. In conditiile in care ceilalti factori raman constanti, echilibrul se va forma:

la un pret de echilibru si cantitate de echilibru mai mari;

la un pret de echilibru si cantitate de echilibru mai mici;

la un pret de echilibru mai mare si o cantitate de echilibru mai mica;

la un pret de echilibru mai mica si o cantitate de echilibru mai mare;

la un pret de echilibru constant si o cantitate de echilibru mai mare.

Cererea la nivelul unei firme poate fi definita cu ajutorul functiei Q=80 – 2P iar oferta Q=20+P . In cazul existentei echilibrului pe piata, pretul si cantitatea de echilibru sunt:

20 u.m., respectiv 20 unitati;

40 u.m., respectiv 20 unitati;

20 u.m., respectiv 40 unitati;

30 u.m., respectiv 30 unitati;

30 u.m., respectiv 40 unitati.

Cantitatea ceruta dintr-un bun scade atunci cand pretul sau creste deoarece :

o crestere a pretului deplaseaza curba ofertei la dreapta ;

puterea de cumparare a consumatorilor creste ;

puterea de cumparare a consumatorilor scade;

o crestere a pretului determina deplasarea curbei cererii la stanga;

o crestere a pretului determina deplasarea curbei cererii la dreapta.

Daca cererea este elastica, iar pretul de vanzare al unui bun creste, atunci venitul incasat de producator:

creste

scade

ramane constant;

scade apoi creste;

creste apoi scade.

In cazul unei cereri elastice in raport cu pretul, venitul unui producator va creste daca :

pretul de vanzare al  bunului sau va creste;

pretul de vanzare al bunului sau va scadea;

pretul de vanzare al bunului sau va ramane constant;

nivelul productiei sale va scadea;

costul sau de productie va creste.

O piata nu se caracterizeaza prin urmatoarele variabile :

cerere

oferta

pret

concurenta

cost

Venitul unui producator creste de 1,3 ori in timp ce pretul sau creste cu 10%. Productia in acest caz :

creste cu 20%;

scade cu 20%;

creste cu 18,18%;

scade cu 18%;

nu se modifica.

Cererea pentru un bun este data de relatia Q_c = 100-2P. Oferta bunului respectiv este Q_o = 50+P, unde P este pretul. Daca pe piata exista un exces de cerere de 20 unitati, atunci, pretul este:

30 u.m.;

30 u.m.;

20,33 u.m.;

10 u.m.;

nul.

Elasticitatea cererii pentru calculatoare este 0,6 in raport cu pretul si 2 in

raport cu veniturile cumparatorilor.  Cresterea cu 1% a veniturilor si cu 1% a

pretului genereaza:

cresterea cererii cu 2,6%;

cresterea cererii cu 1,4%;

cresterea cererii cu 1%;

reducerea cererii cu 1%;

reducerea cererii cu 1,4%.

Se considera ca pretul unui bun A se afla la un nivel la care apare un exces

de cerere. In aceste conditii, pretul pe o piata concurentiala: 

se reduce;  

creste

ramane nemodificat;

este intotdeauna mai mare decat costul marginal;

este intotdeauna mai mic decat costul marginal.

In situatia cresterii cererii, pretul tinde sa creasca deoarece:

exista un exces de cerere la vechiul nivel al pretului;

exista un exces de oferta la vechiul nivel al pretului;

cererea este permanent egala cu oferta;

pretul de echilibru este determinat de cerere;

pretul de echilibru este determinat de oferta.

In cazul in care cererea este elastica, care din urmatoarele afirmatii este

adevarata in situatia unui producator?

cresterea pretului lasa neschimbate incasarile totale ale acestuia;

reducerea pretului lasa neschimbate incasarile totale ale acestuia;

cresterea pretului determina reducerea incasarilor acestuia;

cresterea pretului determina cresterea incasarilor acestuia;

reducerea pretului determina reducerea incasarilor acestuia.

Cererea cu elasticitate unitara in functie de pret se caracterizeaza prin:

cresterea pretului este insotita de cresterea cantitatii cerute din bunul

respectiv;

modificarea absoluta a pretului este egala cu variatia absoluta a cantitatii;

in valoare absoluta, modificarea absoluta a pretului este egala cu variatia

absoluta a cantitatii;

procentul de variatie a pretului este egal cu procentul de variatie a

cantitatii cerute;

procentul de variatie a pretului este inversul procentului de variatie a

cantitatii cerute.

Reducerea taxelor de import are ca efect pe piata bunurilor de consum:

reducerea ofertei si cresterea pretului;

cresterea ofertei si reducerea pretului;

mentinerea ofertei si a pretului ca urmare a cresterii cererii;

cresterea ofertei si cresterea pretului;

scaderea cererii si mentinerea pretului.

Piata nu reprezinta:

spatiul economic in care actioneaza vanzatorii si cumparatorii;

locul de intalnire la un moment dat a dorintelor consumatorilor cu cele ale   

producatorilor;

un ansamblu de mijloace de comunicare intre vanzatori si cumparatori;

locul de manifestare a concurentei intre agentii economici cu interese

identice sau apropiate;

doar spatiul anume stabilit de autoritatea publica pentru vanzarea-

cumpararea bunurilor economice.

In economiile contemporane:

economia naturala nu exista;

relatiile de piata sunt dominante;

exista numai piata factorilor de productie;

piata bunurilor de consum serveste autoconsumului;

tranzactiile sunt numai cu bunuri materiale.

Pentru caracterizarea pietei nu este relevanta urmatoarea trasatura:

spatiu in care isi desfasoara activitatea agentii economici;

cadru de formare a pretului la care sunt tranzactionate marfurile;

expresia manifestarii cererii si ofertei;

locul unde se fundamenteaza marimea salariului nominal mediu;

principalul canal de comunicatie intre productie si consum.

Bursa de marfuri este o forma moderna de piata unde se tranzactioneaza:

valute;

marfuri fungibile;

numai marfurile perisabile;

servicii pentru consumul personal;

marfuri neomogene.

Care din elementele de mai jos nu este caracteristic pietei:

schimbul unui bun pe un alt bun;

cererea de factori de productie;

oferta de bunuri de consum;

pretul factorilor de productie;

costul marginal.

Coeficientul de elasticitate a ofertei in raport de pret se calculeaza pe baza

formulei:

Care din afirmatiile de mai jos nu este adevarata:

cererea este cantitatea dintr-un bun marfar ce se doreste a fi cumparata;

cererea este dependenta de pret;

cererea este mai mare decat nevoia sociala;

cererea provine si din partea administratiilor;

cererea depinde si de venitul cumparatorilor.

Intre modificarea pretului si modificarea cantitatii cerute dintr-un bun exista:

o relatie directa;

o relatie inversa;

atat o relatie directa cat si una indirecta;

o relatie de la parte la intreg;

aceeasi relatie ca de la pret la oferta.

Gradul de sensibilitate a cererii la modificarea factorilor care o determina se

numeste:

elasticitatea cererii;

rata marginala de substitutie;

utilitate marginala;

inclinatia marginala spre consum;

risc in consum.

Coeficientul subunitar de elasticitate a cererii in raport de pret pentru un

anumit bun economic arata:

o cerere elastica;

o cerere inelastica;

ca bunul respectiv nu este de stricta necesitate pentru consumator;

o modificare a cererii in acelasi sens cu pretul, dar mai lent;

o situatie de cerere intalnita la bunurile de lux.

Atunci cand cererea pentru un bun este elastica in raport de pret, iar

vanzatorul ia decizia sa reduca pretul:

incasarile firmei scad;

incasarile firmei cresc;

firma este dezavantajata;

cumparatorii sunt dezavantajati;

cantitatea vanduta nu se modifica.

Atunci cand se inregistreaza o cerere inelastica in raport de pret:

cantitatea ceruta scade intr-o proportie mai mare decat scade pretul;

firma vanzatoare este avantajata cand reduce pretul;

reducerea pretului determina scaderea volumului valoric al vanzarilor;

volumul valoric al vanzarilor creste, indiferent de modificarea pretului;

firma este avantajata cand sporeste costul marginal.

Cererea elastica in raport de pret este specifica:

bunurilor de stricta necesitate;

bunurilor la care modificarea pretului unitar antreneaza modificarea in

acelasi sens a cantitatii cerute;

bunurilor care au o plaja mare de inlocuitori;

perioadelor de criza;

tarilor aflate in tranzitie.

Cererea inelastica in raport de modificarea pretului este specifica:

factorilor de productie;

bunurilor de lux;

bunurilor la care modificarea pretului unitar antreneaza modificarea in

acelasi sens a cantitatii cerute;

pentru majoritatea bunurilor de stricta necesitate;

bunurilor la care modificarea pretului unitar determina modificarea in sens

contrar si mai puternica a cantitatii cerute.

Decizia de a reduce pretul unitar pe piata unui bun se ia atunci cand cererea

pentru bunul respectiv este:

inelastica;

cu elasticitate unitara;

elastica;

independenta de veniturile consumatorilor;

independenta de volumul valoric al vanzarilor.

La o cerere inelastica in raport de pret, daca vanzatorul urmareste sa

mareasca incasarile, atunci el va actiona in directia:

sporirii cantitatii bunului pe piata;

cresterii pretului;

mentinerii pretului;

mentinerii cantitatii bunului pe piata;

reducerii pretului.

Atunci cand coeficientul de elasticitate a cererii in raport de venit este

pozitiv, dar subunitar, cererea:

este elastica;

evolueaza in sens opus fata de venit;

este inelastica,

este cu elasticitate unitara;

evolueaza in acelasi sens cu venitul, dar mai puternic.

La o cerere elastica, in raport de venit, cantitatea ceruta:

este mai mica decat oferta;

este mai mare decat oferta;

se modifica mai mult decat venitul;

se modifica in aceeasi proportie cu venitul;

se modifica mai putin decat venitul.

Coeficientul de elasticitate a cererii in raport de venit are valoarea:

1 la o cerere elastica;

2 la o cerere inelastica;

0,5 la o cerere elastica;

1,5 la o cerere inelastica;

0,5 la o cerere inelastica.

La o cerere inelastica in raport de venit, coeficientul de elasticitate poate sa

aiba valoarea:

1;

3;

0,33;

1,5;

2.

La o cerere elastica in raport de pret, coeficientul de elasticitate poate sa fie

egal cu:

0;

1/4;

2;

0,5;

25%.

Daca celelalte imprejurari raman neschimbate, modificarea pretului

determina, in mod normal:

scaderea cantitatii oferite;

schimbarea in sens opus a cantitatii oferite;

cresterea cantitatii oferite;

schimbarea in acelasi sens a cantitatii oferite;

schimbarea direct proportionala a cantitatii oferite.

Intre modificarea pretului unitar si cantitatea oferita din bunul respectiv:

exista o relatie negativa;

se constata o extindere, cand pretul scade;

se constata o contractie, cand pretul creste;

exista o relatie pozitiva;

exista o relatie indirecta.

In raport cu productia totala dintr-un bun, oferta lui pe piata reprezinta:

o cantitate mai mare cand pretul creste;

o cantitate mai mica, indiferent de evolutia pretului;

o cantitate egala, indiferent de pret;

o parte egala cu ceea ce se stocheaza;

o parte mai mica decat ceea ce se stocheaza.

Daca pe piata unui bun, se realizeaza un exces de cerere:

pretul de echilibru scade;

cantitatea de echilibru scade;

pretul pietei creste si tinde spre pretul de echilibru;

cantitatea de echilibru creste;

pe piata vor fi atrasi din ce in ce mai putini producatori.

Cand pe piata unui bun oferta creste mai putin decat creste cererea:

pretul de echilibru scade;

cantitatea de echilibru scade;

pretul si cantitatea de echilibru scad;

pretul si cantitatea de echilibru cresc;

pretul de echilibru creste si cantitatea de echilibru scade.

Cand pe piata unui bun, cererea creste mai putin decat creste oferta, pretul si cantitatea de echilibru:

cresc;

scad;

nu se modifica;

scade si, respectiv, creste;

creste si, respectiv, scade.

Cand pe piata unui bun, cererea creste si oferta scade, pretul si cantitatea de

echilibru:

cresc;

scad;

nu se modifica;

creste si, respectiv, creste, scade sau nu se modifica;

scade si, respectiv, creste, scade sau nu se modifica.

Cand pe piata unui bun, cererea scade si oferta creste, pretul si cantitatea de

echilibru:

scad;

cresc;

nu se modifica;

scade si, respectiv, creste;

scade si respectiv, creste, scade, nu se modifica.

Cand pe piata unui bun, oferta creste mai mult decat scade cererea, pretul si

cantitatea de echilibru:

scad;

cresc;

nu se modifica;

scade si, respectiv, creste;

creste si, respectiv, scade.

Pe o piata cu concurenta perfecta, preturile pietei tind spre:

maximizare;

minimizare;

echilibru;

un nivel care sa avantajeze numai cumparatorii;

un nivel care sa avantajeze numai vanzatorii.

In conditii normale, daca venitul cumparatorului creste iar oferta ramane

constanta, echilibrul pietei se va forma:

la un pret mai mic;

la o cantitate de echilibru mai mica;

la un pret si cantitate de echilibru mai mare;

la un pret mai mare si o cantitate de echilibru mai mica;

la un pret mai mic si la o cantitate de echilibru mai mare.

Daca pretul unui bun este 2.000 u.m., atunci oferta este de 200 de unitati.

Daca pretul este de 4.000 u.m., atunci oferta este de 240 unitati.

Coeficientul elasticitatii ofertei in functie de pret este:

5;

0,5;

0,8;

0,2;

1.

Pe piata graului, cererea si oferta sunt Q_c= 50 – 2P si, respectiv, Q_o = 10 + 4P, (unde Q – cantitatea, P – pretul). Daca guvernul intervine asupra pretului fixandu-l la un nivel de 5 u.m., pe piata apare un exces de:

oferta de 10 unitati;

cerere de 40 unitati;

cerere de 10 unitati;

oferta de 30 unitati;

oferta de 40 unitati.

Pe piata unui bun, cererea si oferta sunt Q_c= 30 – 5P si, respectiv, Q_o = 12 +

P, (unde Q – cantitatea, P – pretul). Pretul si cantitatea de echilibru sunt:

3 si, respectiv, 20;

4 si, respectiv, 10;

4 si, respectiv, 16;

3 si, respectiv, 15;

5 si, respectiv, 5.

Daca pretul unui bun se reduce de la 300 la 250 u.m., iar cantitatea ceruta

creste de la 200 la 400 bucati, coeficientul de elasticitate a cererii in raport de

pret este:

2;

4;

0,9;

12;

6.

Cererea pentru reviste are un coeficient de elasticitate in raport cu pretul de 1,25. Daca pretul revistelor creste cu 10%, atunci cantitatea ceruta:

scade cu 8%;

creste cu 8%;

nu se modifica;

scade cu 12,5%;

creste cu 12,5%.

Pe piata untului, la un pret de 20.000 u.m. apare un exces de oferta, iar la un pret de 10.000 u.m. apare un exces de cerere. Pretul de echilibru la unt este:

mai mare de 20.000 u.m.;

mai mic de 10.000 u.m.;

intre 10.000 u.m. si 20.000 u.m.;

22.000 u.m.;

9.000 u.m..

Cererea si oferta de benzina sunt reprezentate prin relatiile Q_c= 40 – 2P si, respectiv, Q_o = 20 + 3P, (unde Q – cantitatea, P – pretul). In cazul unui exces de cerere pe piata, pretul benzinei este:

mai mare decat 4 u.m.;

egal cu 6 u.m.;

mai mare decat 6 u.m.;

mai mic decat 4 u.m.;

mai mare decat 8 u.m.

In situatia in care pe piata pretul unei bun creste de la 100 la 120 de u.m., iar cantitatea ceruta se reduce de la 500 la 400 de unitati, coeficientul de elasticitate a cererii in functie de pret este:

0,2;

1;

5;

0,5;

1,5.

Daca oferta unui bun are o elasticitate unitara, iar pretul bunului creste cu 10%:

cantitatea oferita creste cu mai mult de 10%;

cantitatea ceruta scade cu cel putin 10%;

cantitatea oferita creste cu 10%;

cantitatea oferita nu se modifica

cantitatea oferita scade cu 1%.