Imaginea institutiei - conceptul de imagine

Imaginea institutiei - Conceptul de imagine

In prezent , servirea clientului este punctul decisiv de plecare pentru multe organizatii , dar a devenit vital pentru strategia sistemului bancar romanesc , pe masura intensificarii competitiei si dezvoltarii mai multor servicii.
Investitiile masive de capital , priceperea si experienta cumparatorilor si vanzatorilor , pietele consumului de masa si cerintele specializate ale anumitor cumparatori au creat piete complexe si diferentiate , in contrast cu piata simpla si nediferentiata a competitiei perfecte .
'Grija fata de client' , inseamna asigurarea unui serviciu de calitate , in orice moment , pentru clientii care il solicita .
Ar fi imposibil de specificat nevoile si dorintele precise ale fiecarei persoane sau de a strange informatii despre toti factorii care influenteaza comportamentul individului .Intre cauzele care decid modul de comportare , nevoile , trebuintele alcatuiesc numai fundalul , materialul de baza organizat de o serie de factori psihici , economici si sociali . Venitul real limiteaza cheltuielile ,inzestrarea materiala , obiceiuri de viata si consum , dorintele vechi si noi si alte determinante subiective .
Cunoasterea imaginii pe care o au cumparatorii despre un produs sau serviciu prezinta o mare importanta , deoarece imaginile au functia de element formativ de opinii si atitudini , influentand aprecierile consumatorilor si prin aceasta manifestarile lor de cumparatori .
Imaginea este un factor important care a fost recunoscut si studiat din 1950 .In lucrarea sa 'Managementul Marketingului' ,Philip Kotler a definit imaginea , intr-un sens larg , ca reprezentand 'ansamblul perceptiilor pe care un individ le are vis-a-vis de un obiect '
A.Denner defineste imaginea ca fiind 'un halou de reprezentari ale ideilor , sentimentelor , atitudinilor , credintelor mai mult sau mai putin explicite , mai mult sau mai putin profunde , mai mult sau mai putin constiente , avand un continut emotional mai mult sau mai putin dens , mai mult sau mai putin important '.
Efectuand o sinteza a acestor definitii se poate spune ca imaginea reprezinta ansamblul reflectarilor de natura materiala sau imateriala , cu continut rational sau emotional , ale unor obiecte sau fenomene , produse sau servicii , marci sau intreprinderi , formate de-a lungul timpului in constiinta unui individ (fie el consumator sau nonconsumator al produsului client sau nu al intreprinderii , salariat sau manager al unei intreprinderi sau al concurentilor ei , reprezentant al statului sau al mediilor de informare in masa ).
Intreprinderile trebuie sa acorde o foarte mare importanta constituirii si mentinerii unei imagini favorabile pentru ele si serviciile prestate , produsele comercializate , aceasta fiind o modalitate sigura a sporirii veniturilor .
Imaginea este de o foarte mare importanta pentru toate strategiile promotionale pentru ca ea reprezinta de fapt fata de o firma, un produs sau o marca . Daca imaginea este defectuoasa de aici rezulta un handicap in fata competitorilor . Promovarea marcii nu trebuie sa se axeze numai pe caracteristicile sale din mai multe motive . In primul rand , cumparatorul este interesat atat de caracteristici, cat si de avantajele produsului . In al doilea rand, concurenta poate copia cu usurinta caracteristicile respective .In al treilea rand , caracteristicile actuale ale produsului isi pot pierde mai tarziu din valoare , influentand negativ o marca prea mult legata de acestea . Esenta marcii se defineste prin : valoare , conceptie si personalitatea pe care ea le sugereaza .
In domeniul economic , imaginea poate imbraca trei forme de manifestare: imaginea fata de produs , imaginea de marca , imaginea intreprinderii .
Imaginea produsului semnifica sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva , afectiva , sociala si personala a produsului in randul cumparatorilor.Fiind o componenta motivationala de natura subiectiva , ea este rezultatul modului de percepere a unui produs sau a unei marci de catre utilizatori sau consumatori . O imagine clara , pozitiva si diferentiata 'scoate' produsul respectiv in evidenta , conferindu-i o pozitie de sine statatoare in oferta globala , la fel cum o imagine difuza , negativa poate compromite succesul de piata a unei marfi corespunzatoare calitativ .
Imaginea intreprinderii (imaginea institutionala sau corporata) are ca obiect reputatia creata de intreprindere in randul publicului sau prin produsele , serviciile oferite si prin sistemul comunicational organizat . Imaginea corporata si cresterea notorietatii institutionale sunt dependente de capacitatea intreprinderii de a satisface cat mai deplin nevoile clientelei sale .
Imaginea corporata este un concept cu un grad ridicat de noutate. Ea a intrat printre preocuparile curente ale intreprinderii datorita intensificarii concurentei a fenomenelor de absorbtie si preluare a firmelor mici si mijloci de catre cele puternice .
Dezvoltarea imaginii institutionale poate avea obiective foarte diferite si poate fi adresata unui segment de public foarte diferit . Astfel , intreprinderea poate urmari realizarea unui climat de munca dinamic adresandu-se in acest caz salariatilor sai sau intrprinderea vizeaza atragerea unor noi segmente al pietei in cadrul clientelei sale, caz in care comunicatiile vor fi indreptate spre tinte diferite .
Referitor la conceptul de imagine , putem identifica mai multe modalitati de abordare a acesteia .
Putem vorbi despre imaginea dorita , ideala , aceasta fiind imaginea pe care o firma urmareste sa o creeze despre sine si serviciile , produsele sale.Este clar ca aceasta imagine nu poate fi decat pozitiva . Daca intre imaginea dorita si cea perceputa apar distorsiuni , motivul este acela ca imaginea comunicata , mai bine spus modul in care imaginea dorita a fost concretizata in mesaje transmise publicului nu a fost cel mai potrivit sau mijloacele la care s-a apelat nu si-au atins tinta . Imaginea reala , perceputa de catre public , si care corespunde , reprezentarilor acestuia despre intreprindere , este in fapt ceea ce conteaza in decizia de cumparare . Desi distorsiunile sunt inevitabile de la o categorie de imagine la alta , pentru a le reduce pe cat posibil , firma trebuie sa isi conceapa o politica de comunicatii bine fundamentata si care sa fie testata inainte de lansare .Alt aspect demn de mentionat este lipsa de comunicatie , pe care publicul o poate percepe ca o comunicatie negativa . O intreprindere fata de care consumatorii potentiali nu au nici o imagine , inseamna banalitate ,fapt care nu este insemnul unei afaceri prospere .In plus , fiecare firma are , prin conducerea sau angajatii sai , o imagine presupusa - modul in care acestia percep imaginea existenta in exterior referitoare la servicii sau intreprinderea insasi .
Exista si o imagine difuzata reprezentata de multimea discursurilor prin si despre intreprindere , indiferent care ar fi forma de expunere folosita . In aceasta perspectiva , un spot televizat , un afis , un salon profesional sau interviul presedintelui in presa economica sunt programele cuprinse in acest discurs vast .
Capacitatea de adaptare decurge dintr-o buna informare si realism .
Promovarea imaginii institutionale si a produselor/serviciilor bancii s-a dezvoltat continuu din 1996 , atat la nivel central , cat si la nivel teritorial , de la reclama clasica in mass-media ( presa , radio , TV ) , publicitate in unitatile bancii sau anumite locuri publice ( prin pliante , postere , cataloage etc) , campanii publicitare si de vanzari pana la realizarea site-ului de prezentare a bancii pe Internet in 1998 si participarea anuala la manifestari cu caracter expozitional ( organizarea unui stand propriu la TIBCO ) .
De remarcat ca la realizarea materialelor publicitare pentru mass-media , publicatii interne si externe , mijloace out-door , bannere , afise , reclame luminoase , panouri , spoturi publicitare audio si video , s-a urmarit unitatea de conceptie si mesaj prin utilizarea elementelor distinctive de imagine ale bancii ( culoare , sigla , slogan ) .
Un loc aparte in cadrul actiunilor de promovare l-a avut dezvoltarea relatiilor publice : realizarea de articole , acordarea de interviuri , participarea la emisiuni radio-TV , organizarea de conferinte de presa sau intalniri cu clientii importanti .

<

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

a) 1, 2

b) 2, 3

c) 3, 4

d) 1, 4

e) 2, 4

69. Obiectivele politice ale Comunitatilor Europene au iesit in evidenta pe parcurs:

1. realizarea in timp a zonelor de comert liber

2. realizarea in timp a uniunii vamale

3. realizarea in timp a uniuni economice si monetare

4. realizarea in timp a institutiilor specializate

5. realizarea in timp a uniunii politice

a) 1, 2, 4

b) 2, 3, 4

c) 2, 3, 5

d) 1, 3, 5

e) 3, 4, 5

70. Principalele obiective ale Bancii Europene de Investitii sunt:

1. dezvoltarea tarilor mai putin favorizate din regiune

2. dezvoltarea Facilitatii de Creditare de la Edinbourg

3. stabilirea unei retele si infrastructuri europene in transporturi si telecomunicatii

4. crearea si dezvoltarea Fondului European de Investitii

5. indeplinirea reala a politicii economice a UE

a) 1, 3, 5

b) 2, 4, 5

c) 3, 4, 5

d) 2, 3, 5

e) 1, 2, 3

71. Pentru tarile care au aderat la 1 mai 2004, precum si pentru Romania si Bulgaria sunt alocate fonduri speciale de preaderare:

1. Fondul pentru Infrastructura de Transport si Mediu

2. Fondul pentru Agricultura si Mediul Rural

3. Fondul Social European

4. Fondul pentru Dezvoltare Regionala

5. Fondul GALILEO

a. 1, 2, 3

b. 1, 2, 4

c. 2, 3, 4

d. 3, 4, 5

e. 2, 3, 5

72. Intr-o structura verticala in campul economiei se disting:

1. economia interna

2. microeconomia

3. economia pentru autoconsum

4. mezoeconomia

5. toate cele de mai sus

a) 1, 3

b) 2, 3

c) 1, 4

d) 2, 4

11

e) 5

73. Din punct de vedere al sistemului economic se disting:

1. tari cu economie central planificata

2. tari in tranzitie spre economia de piata

3. tari cu economie de piata

4. tari dezvoltate cu economie de piata

5. tari cu economie mixta

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 3, 4, 5

d) 1, 3, 5

e) 2, 4, 5

74. Indicele de transnationalitate se calculeaza ca medie a trei rapoarte:

1. active straine/total active

2. cumparari in strainatate/total cumparari

3. vanzari in strainatate/total vanzari

4. angajati in strainatate/total angajati

a. 1, 2, 3

b. 1, 2, 4

c. 1, 3, 4

d. 2, 3, 4

75. Factorii determinanti in modelele neoclasice ale cresterii economice sunt:

1. forta de munca

2. investitiile in infrastructura

3. capitalul fizic si uman

4. progresul tehnologic

5. productivitatea muncii

a. 1, 2, 3

b. 2, 3, 4

c. 3, 4, 5

d. 2, 4, 5

e. 1, 3, 5

76. Avem nevoie de un cod european, de o Curte de Casatie Europeana, de o moneda unica, de aceleasi masuri si greutati, de aceleasi legi. Cine a spus aceste cuvinte:

a) Regele Boemiei, George Padiebrad la 1462

b) Maximilien de Bethure, ministru al regelui Henric al IV-lea

c) Carol cel Mare

d) Napoleon

e) Jean Jeacques Rousseau

77. Tratatul de la Amsderdam din 1996 prevedea:

1. cooperarea in crearea de slujbe pe tot teritoriul Europei

2. protejarea mediului

3. miscarea libera a serviciilor si capitalurilor

4. posibilitatea admiterii statelor est europene ca membre

5. imbunatatirea sanatatii publice si respectarea drepturilor consumatorilor

a. 1, 2, 3, 4

b. 1, 2, 3, 5

c. 1, 2, 4, 5

d. 1, 3, 4, 5

e. 2, 3, 4, 5

78. Actele juridice cu forta obligatorie emise de UE sunt:

1. Avizele de conformitate

2. Regulamente adoptate de Comisia Europeana

3. Legile organice adoptate de Parlamentul European

4. Directive adoptate de Comisia Europeana

5. Decizii adoptate de Comisia Europeana

a. 1, 2, 3

b. 2, 3, 4

c. 3, 4, 5

d. 2, 3, 5            

e. 1, 3, 5

79. Tratatul de la Maastricht prevede desfasurarea unor actiuni comune pe baza unui mecanism de cooperare politica. Primele domenii in care se precizeaza actiuni comune sunt:

1. procesele OSCE

2. politica de dezarmare si controlul armamentelor in Europa

3. neproliferarea armelor nucleare

4. aspecte economice ale securitatii

5. toate cele de mai sus

a) 1, 2, 3

b) 1, 3, 4

c) 2, 3, 4

d) 5

80. Dintre organismele specializate ale UE fac parte:

1. Fondul European de Cooperare Monetara

2. Fondul European de Dezvoltare

3. Camerele de Recurs

4. Observatorul European al Drogurilor

5. Toate cele de mai sus

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 5

d) 1, 3, 4

81. Pe parcursul anilor, incepand cu anii `80, au avut loc o serie de modificari profunde referitoare la modul de a trata problemele de mediu, care au fost reflectate in masuri de politica comunitara:

1. Preocuparile privind ploaia acida

2. Restrictiile pentru combustie si combustibili

3. Beneficiile masurilor de politica a mediului, luate la nivel comunitar au fost puse in balanta cu cele ale masurilor de aceiasi natura adoptate la nivelul fiecarui stat membru

4. Implementarea managementului sustinut al resurselor naturale

5. Prevenirea si stocarea deseurilor

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 3, 4, 5

13

d) 1, 3, 5

e) 2, 3, 5

82. Componentele economiei mondiale sunt:

1. Economiile nationale

2. Relatiile economice internationale

3. Circuitul economic mondial

4. Organizatiile economice internationale

5. Diviziunea mondiala a muncii

a) 1, 2, 3, 4

b) 1, 2, 3, 5

c) 1, 3, 4, 5

d) 2, 3, 4, 5

83. Dupa nivelul de dezvoltare economica tarile lumii se impart in:

1. Tari cu economie de piata

2. Tari dezvoltate cu economie de piata

3. Tari in dezvoltare cu economie de piata

4. Tari in dezvoltare cu economie mixta

5. Tari in tranzitie spre economia de piata

a) 1, 2, 3

b) 1, 2, 4

c) 2, 3, 5

d) 2, 4, 5

e) 3, 4, 5

84. O analiza obiectiva a procesului de globalizare atesta faptul ca avantajele economice inclina:

a) Mai mult spre tarile in tranzitie

b) Mai mult spre tarile in dezvoltare

c) Mai mult spre tarile dezvoltate

d) In egala masura spre toate grupele de tari

85. Cei trei piloni majori ai cresterii economice sunt:

1. Dezvoltarea durabila

2. Mediul macroeconomic

3. Calitatea institutiilor

4. Alocarea si cheltuirea resurselor

5. Dezvoltarea tehnologica

a) 1, 2, 4

b) 1, 2, 5

c) 2, 3, 5

d) 2, 4, 5

e) 3, 4, 5

86. "Reorganizarea societatii europene sau despre necesitatea de a aduna popoarele Europei intr-un singur corp politic, consemnand fiecaruia independenta nationala" este un proiect de unificare europeana, elaborat in 1814 de catre:

a) Abatele Saint Pierre

b) Gottfied Willean Leibuitz

c) Saint Simon

d) Victor Hugo

e) Prudham

87. Deciziile Consiliului European de la Helsinki, din decembrie 1999, se refera la trei domenii:

1. Largirea Uniuni

2. Crearea fortei de reactie rapida independenta de NATO

3. Restructurarea institutionala

4. Invitarea la negocieri a Ciprului, Turciei si Maltei

5. Crearea unor retele decizionale politice

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 3, 4, 5

d) 1, 3, 4

e) 2, 3, 5

88. Un regulament trebuie sa intruneasca trei conditii:

1. Sa fie aplicabil si in statele candidate la aderare

2. Sa fie de aplicabilitate generala in tarile membre

3. Sa lase posibilitati de adaptare la specificul national

4. Sa fie obligatoriu in toate elementele lui

5. Sa fie direct aplicabil in fiecare stat membru

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 3, 4, 5

d) 2, 4, 5

e) 1, 3, 5

89. Consiliul European indeplineste urmatoarele functii:

1. Arhitect al evolutiei internationale a constructiei europene

2. Stabilirea orientarilor generale in materia politicilor economice si sociale, precum si in domeniul politicii externe

3. Impulsionarea dezvoltarii Uniunii

4. Decizia la cel mai inalt nivel asupra problemelor deosebite ce apar in domeniul economic, social, financiar si al politicii externe

5. Prezinta Parlamentului European un raport scris asupra progreselor realizate de Uniune

a) 1, 2, 3

b) 1, 2, 4

c) 2, 3, 4

d) 3, 4, 5

e) 2, 4, 5

90. Printre principiile fundamentale ale politicii agricole comune se regasesc:

1. Crearea unei singure piete in care produsele agricole circula liber si comercializarea acestora la preturi unice

2. Preferinta din partea tarilor membre pentru produsele agricole ale Comunitatii

3. Compensarea pierderilor ce ar rezulta din exportul produselor agricole disponibile

4. Protejarea agriculturii tarilor membre de concurenta extra comunitara

5. Toate cele de mai sus

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 1, 2, 4

d) 5

e) 1, 3, 4

91. Dintre factorii economico-social-politici care influenteaza indeplinirea obiectivelor stipulate in directivele de mediu amintim:

1. In cazul obiectivelor privind protectia calitatii aerului, strategia de furnizare a energiei

2. Diferentele in ceea ce priveste gradul de concentrare a sectoarelor economice afectate

3. Diferentele ce se refera la sensibilitatea mediului receptor

4. Strategiile statelor de conformare cu politica UE de protectie a mediului

5. Toate cele de mai sus

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 5

d) 1, 2, 4

e) 1, 3, 4

92. Conceptele si indicatorii cu o larga circulatie in statistica internationala sunt:

1. Productie si produs

2. Productivitatea muncii si productivitatea marginala

3. Intern si national

4. Productia industriala si productia agricola

5. Produs intern brut si produs international brut

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 3, 4, 5

d) 1, 3, 5

e) 2, 3, 5

93. Dintre caracteristicile tarilor dezvoltate cu economie de piata enumeram:

1. Sunt tari industriale cu accent pe subramuri moderne

2. Agricultura asigura in mare masura hrana propriei populatii si necesarul de materii prime ale industriei

3. Structura economiilor nationale pune in evidenta cresterea rolului industriei si serviciilor

4. Au un sistem avansat de invatamant iar cercetarea stiintifica se dezvolta

5. Participa intens la comertul mondial

a) 1, 2, 3

b) 1, 3, 5

c) 3, 4, 5

d) 2, 3, 4

e) 2, 3, 5

94. Tratatul asupra Uniunii Europene, in art. 2, prevede o serie de obiective dintre care enumeram:

1. Progres economic si social

2. Un grad ridicat de ocupare a fortei de munca

3. Dezvoltarea durabila si echilibrata

4. O zona fara frontiere interne

5. Toate cele de mai sus

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 5

d) 1, 3, 4

e) 1, 2, 4

95. La baza noii ordini sociale pe care o propune dezvoltarea durabila stau urmatoarele principii:

1. Revigorarea cresterii economice

2. Conservarea si dezvoltarea bazei de resurse

3. Asigurarea mentinerii nivelului dezvoltarii populatiei

4. Reorientarea tehnologiei

5. Toate cele de mai sus

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 1, 3, 4

d) 5

e) 1, 2, 4

96. Consiliul Europei isi realizeaza obiectivele printr-o serie de structuri:

1. Parlamentul European

2. Comisiile guvernamentale de experti

3. Comitetul Economic si Social

4. Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa

a) 1, 2

b) 1, 3

c) 1, 4

d) 2, 3

e) 2, 4

97. Dintre etapele parcurse in formarea UE mentionam:

1. Tratatul CECO

2. Tratatul de la Roma

3. Actul Unic European

4. Tratatul de la Maastritch

5. Tratatul de la Amsterdam

a) 1, 2, 3, 4

b) 1, 2, 3, 5

c) 1, 3, 4, 5

d) 1, 2, 4, 5

e) 2, 3, 4, 5

98. Regulamentele se clasifica in:

1. Regulamente de baza

2. Regulamente derivate

3. Regulamente de executie

a) 1, 2

b) 1, 3

c) 2, 3

99. Conform art. 203 din Tratatul de la Maastricht, Consiliul de Ministrii este format din

cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, iar conform art. 202:

1. Asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre

2. Dispune de putere de decizie

3. Numeste membrii Comisiei Europene

4. Prin actele pe care le adopta, confera Comisiei atributiile de executare a normelor stabilite

5. Toate cele de mai sus

a) 1, 2, 3

b) 1, 2, 4

c) 5

d) 1, 3, 4

e) 2, 3, 4

100. Principalele obiective initiale ale politicii agricole comune au fost:

1. Cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic, asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agricole si utilizarea optima a factorilor de productie

2. Preferinta din partea tarilor membre pentru produsele mai ieftine

3. Stabilizarea pietelor produselor agricole

4. Crearea FEOGA pentru finantare

5. Garantarea securitatii aprovizionarii tarilor membre cu produse agricole

a) 1, 2, 3

b) 2, 3, 4

c) 3, 4, 5

d) 1, 3, 5

e) 2, 4, 5

101. Protectia consumatorilor in UE se va realiza prin 8 comisii care se vor ocupa de urmatoarele domenii:

1. Alimente si nutreturi

2. Siguranta alimentelor modificate genetic

3. Cresterea animalelor si plantelor

4. Impactul publicitatii asupra copiilor

5. Produsele nealimentare si mediul inconjurator

a) 1, 2, 3

b) 1, 2, 4

c) 1, 3, 5

d) 2, 3, 4

e) 2, 3, 5

102. Dintre caracteristicile tarilor mediu dezvoltate cu economie de piata enumeram:

1. Sunt tari industriale cu accent pe subramuri moderne

2. Au tehnici de productie eterogene, dar sunt capabile sa asimileze tehnici avansate

3. In plan social a fost lichidat analfalbetismul si se asigura o alimentatie rationala intregii populatii

4. Participa activ la schimburile economice internationale

a) 1, 2

b) 2, 3

c) 3, 4

d) 1, 3

e) 2, 4

103. Uniunea Europeana nu are acorduri de comert cu partenerii sai majori:

1. SUA

2. Rusia

3. Japonia

4. China

a) 1, 2

b) 1, 3

c) 1, 4

d) 2, 3

e) 3, 4

104. Scenariul dezvoltarii economice unipolare prezinta ca centre de putere economica:

1. SUA

2. Europa Occidentala

3. Uniunea Europeana

4. America de Nord

5. Japonia

a) 1, 2, 3

b) 1, 2, 4

c) 1, 3, 5

d) 2, 3, 4

e) 3, 4, 5

105. Ideile fundamentale care au stat la baza Tratatului de la Roma au fost:

1. Eliminarea dintre statele membre a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative in domeniul importului si exportului de marfuri

2. Crearea unei monede unice

3. Instituirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune fata de terti

4. Instituirea unor politici comune in domeniile agricol si transportului

5. Asocierea altor tari doritoare

a) 1, 2, 3, 4

b) 1, 2, 3, 5

c) 1, 2, 4, 5

d) 1, 3, 4, 5

e) 2, 3, 4, 5

106. Tratatul de la Nisa din 2001 se refera la:

1. Modificarea structurii Consiliului de Ministrii

2. Modificarea structurii Comisiei Europene

3. Modificarea structurii Bancii Europene de Investitii

4. Modificarea structurii Parlamentului European

5. Modificarea structurii Curtii de Justitie

a) 1, 2, 3, 4

b) 1, 2, 3, 5

c) 1, 2, 4, 5

d) 1, 3, 4, 5

e) 2, 3, 4, 5

107. Directiva se caracterizeaza prin:

1. mijloacele si formele de atingere sunt obligatorii

2. nu are aplicabilitate generala

3. in cazuri exceptionale are aplicabilitate generala

4. are destinatari desemnati (statele membre)

5. este incompleta din punct de vedere juridic

a) 1, 2, 3, 4

b) 1, 2, 3, 5

c) 2, 3, 4, 5

d) 1, 3, 4, 5

e) 1, 2, 4, 5

108. Consiliu de Ministrii este asistat de:

1. Un Secretariat General

2. Un Comitet Consultativ pe Probleme Financiare

3. Un Comitet al Reprezentantilor Permanenti

4. Un Comitet pentru Probleme Etnice

5. Un Comitet al Regiunilor

---

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|