Globalizarea - efecte pentru Romania

INTRODUCERE: CE ESTE GLOBALIZAREA

Nu exista o definitie a globalizarii intr-o forma universal acceptata si, probabil, nici definitiva. Motivul rezida in faptul ca globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamica variabila dar inexorabile, atingand domenii diverse ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.

Globalizarea este termenul intrebuintat pentru a descrie un proces multicauzal ireversibil care are drept rezultat faptul ca evenimente care au loc intr-o parte a globului au repercusiuni din ce in ce mai ample asupra persoanelor, societatilor si problemelor din alte parti ale globului.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbarilor in societati si in economia mondiala, care rezulta din comertul international extrem de crescut si din schimburi culturale. Descrie cresterea comertului si a investitiilor datorita caderii barierelor si cresterii interdependentei dintre state. In context economic, este des intalnita referirea, aproape exclusiva, la efectele comertului si, in particular, la liberalizarea comertului sau la liberul schimb.

In limbajul curent de specialitate exista in uz doi termeni cu sensuri foarte apropiate: globalizare si mondializare. Totusi, o diferentiere semantica este necesar a fi operata. In opinia noastra, in consens cu profesorul Mircea Cosea , globalizarea (termen de origine anglo-saxona) a primit in special sensul de proces de internationalizare si interdependenta a proceselor economice, iar mondializarea (termen de origine franceza) are sensul preponderent de internationalizare si interdependenta a proceselor politice.

La nivelul principiilor, normelor si standardelor in diferite domenii (tehnic, comercial, contabil, al calitatii marfurilor, monetar-valutar, politic, etc.), globalizarea trebuie sa asigure atat o cuprindere generale a problematicii mondiale (avand in vedere ca totusi oamenii cu problemele lor sunt asemanatori peste tot in lume), cat si o aplicare specifica la probleme particulare locale, in timp si spatiu, dupa principiul "Gandeste global, dar actioneaza local!".

Sa nu uitam ca și scopul marxismului, al socialismului și comunismului, era internaționalismul proletar, revoluția mondiala a proletariatului, internaționalizarea solidaritații transfrontaliere a proletariatului in lupta contra burgheziei exploatatoare mondiale, etc.,  integrarea comunista ideologica, politica, economica și naționala, desființarea granițelor, conducerea de la un centru unic (Kominternul, cu sediul la Moscova), etc. De altfel, scriitorul rus Vladimir BUKOVSKY, dizident al regimului comunist sovietic, intr-un recent articol, ne atragea atenția ca exista prea multe similitudini intre organismele mondialiste (chiar de nivel intermediar, de exemplu, Uniunea Europeana) și URSS & sistemul ("lagarul") comunist:

Cetațenii au fost consultați (prin referendumuri, dar nici aceasta peste tot) pentru intrarea in UE intotdeauna post-factum, pentru validarea unor decizii deja luate de guvernele sau parlamentele naționale, exact ca in anii comunismului;

Conducerea suprema este efectuata de oameni numiți, nu aleși, care nu dau nimanui socoteala, dar care au salarii, bonusuri, privilegii, pensii uriașe și imunitate pe viața (chiar daca lucreaza pentru UE doar cateva luni!);

Se extinde continuu pentru a escamota problemele reale și a le arunca la alt nivel, tot mai invizibil, mai de neințeles și mai intangibil pentru popoare;

Membrii Parlamentului aduc la indeplinire ordinele familiei politice europene din care fac parte, nu a popoarelor din care provin și care i-au ales, exact ca membrii "parlamentelor" comuniste!

Limitarea cuvantului la cateva minute in Parlamentul European, ceea ce arata ca ședințele și dezbaterile sunt formale, parerea membrilor nu conteaza, hotararile sunt deja luate "in alta parte

Achitarea unui bir imens de catre membri (numai Romania platește 1,1 miliarde de euro pe an!);[3]

Birocrație sufocanta (mii și mii de demnitari, experți, consilieri, funcționari, etc.);

Corupție generalizata și risipa uriașa  (multe cazuri dovedite de fraudare a fondurilor europene la Bruxelles și in țarile membre);

Separațiunea puterilor (legislativa, executiva și judecatoreasca) la nivelul UE este o vorba goala, birocrația UE constituind de fapt un monolit de tip totalitar;[4]

Document online: Comunicarea interna: componenta "managementul calitatii" Document online: Etapele implementarii sistemului de management al calitatii intr-o societate

Irerelevanța politicilor, strategiilor, investițiilor și cheltuielilor pentru viața omului obișnuit;

Cei care semnaleaza neajunsurile sunt ridiculizați, reduși la tacere, marginalizați; acesta este inceputul pierderii libertații, al unui nou tip de gulag;

Gulagul sovietic a capatat doar fața umana și se numește acum Political Correctness, dar esența este aceeași, fiind la fel de dur, absurd și concentraționar;

Fiind multinaționala, ca și URSS, UE are același scop, practici și produce aceleași efecte: distrugerea statelor-națiune, a tradițiilor naționale, anularea naționalitații și etniei prin crearea omului sovietic, a omului nou, respectiv a cetațeanului european, dar, ca și in sistemul comunist, aceasta nu face decat sa ascuta contradicțiile și conflictele inter-etnice;[5]

Nu este un sistem flexibil, nu se poate adapta și restructura rapid;

UE a promis, ca și URSS & comunismul: moralitate, dreptate, justiție, securitate, prosperitate pentru toți, dar a realizat mult prea puțin;[6]

Solidaritatea in cadrul UE este o vorba goala de indata ce in fața actualei crize se incearca soluții egoiste și individuale; exact ca in fostul lagar socialist!;

Destramarea se va produce (pentru ca sigur se va produce) cu scandal, pierderi, dezastru, suportate din plin (tot) de cei mici, saraci și marginali, eventual membrii mai recenți . .;

S-au schimbat doar komisarii cu comisarii .

Sa nu uitam insa ca Uniunea Sovietica și lagarul comunist s-au prabușit . .

BENEFICII PENTRU ROMANIA REZULTATE DIN GLOBALIZARE

Beneficiile (avantajele) decurgand pentru Romania din procesul de globalizare se refera la:

1. Libera circulatie a persoanelor, marfurilor, serviciilor, capitalurilor si cunostintelor (inclusiv, sau mai ales stiintifico-tehnice), participarea neingradita la circuitul mondial de valori. In special libera circulatie a persoanelor si cunostintelor reprezinta pentru Romania o mare realizare, avand in vedere restrictiile din aceste domenii din perioada 1945-1989.
2. Posibilitatea rezolvarii in conditii mai bune a unor probleme care depasesc granitele nationale si/sau pentru care reglementarile nationale sunt prea restrictive si ca atare nesatisfacatoare, inclusiv la nivelul rezultatelor obtinute (oprimarea popoarelor; insuficienta resurselor, inclusiv a celor energetice; comertul international; cooperarea economica si asistenta financiara internationala; poluarea; securitatea infrastructurilor critice; saracia, subdezvoltarea; analfabetismul; asigurarea pacii, inclusiv prin apararea impotriva terorismului; migratiile; catastrofele si urgentele naturale, medicale si umane; problemele climatice, etc.).
3. Reducerea costurilor datorita economiilor de scara realizate prin productia de serie mare destinata exportului pe arii mai extinse

COSTURI PENTRU ROMANIA GENERATE DE GLOBALIZARE

Pentru Romania, costurile sunt in mod evident mai mari decat beneficiile.

In mod sintetic si concentrat, costurile (dezavantajele) induse de procesul de globalizare pentru Romania, in opinia mea, sunt:

1. Reducerea prerogativelor de suveranitate nationala (pe cele doua componente: independenta fata de exterior si suprematia pe plan intern) si cedarea partiala a acestora catre diferite organisme suprastatale (in perioada 1945-1989 catre CAER, Tratatul de la Varsovia, in logica "lagarului" socialist in general, iar in prezent catre Uniunea Europeana, NATO, etc.).
2. Polarizarea bogatiei, de la tarile cu economie emergenta (in curs de dezvoltare), asa cum este si Romania, catre tarile cu economie dezvoltata, atat prin structura economiei si nivelul productivitatii sociale a muncii, cat si prin mecanismele de putere si mecanismele preturilor ("foarfeca preturilor" si preturile de transfer):
• Tarile dezvoltate au o productie mai diversificata si de calitate mai buna, fapt ce faciliteaza comercializarea (valorificarea) acestora la preturi mai ridicate;
• Tarile dezvoltate exporta produse inalt prelucrate, care incorporeaza mai putine resurse deficitare dar mai multa inteligenta tehnica, la preturi ridicate, si importa din tarile subdezvoltate produse putin prelucrate si resurse naturale (materii prime, resurse energetice), la preturi scazute;
• Tarile cu nivel mai ridicat al productivitatii sociale a muncii realizeaza marfurile la costuri mai reduse, ceea ce le creeaza un avantaj competitiv suplimentar, ducand la realizarea de supraprofituri;
• Companiile multinationale importa in tarile unde au filiale materii prime la preturi supradimensionate dar exporta produse prelucrate in tarile de origine sau pe terte piete la preturi scazute artificial, realizand alte supraprofituri, pe care le transfera altfel pe nesimtite in zone unde gradul de fiscalitate este mai scazut[7] (tarile de origine, tarile in care au sediul social, altele decat cele de origine, sau in paradisurile fiscale);
• Tarile si gruparile de tari care au moneda convertibila la nivel global sau regional (SUA, Marea Britanie, Elvetia, Uniunea Europeana, Japonia, etc.) primesc substanta neta (produse, servicii, energie, resurse, informatii, etc.) in schimbul hartiilor colorate reprezentand bancnote (monedele lor nationale devenite valute convertibile, mijloace de plata, de schimb, de tezaurizare si bani universali);
• O alta forma a abuzului de putere a tarilor dezvoltate, a marilor banci si a organismelor financiare internationale este impunerea unor conditii inrobitoare in relatiile economice cu celelate tari (practicile unor companii ca Bechtel si ale altor "asasini economici" in diverse tari sunt notorii).
3. Pierderea identitatii culturale:
• anglo-americanizarea limbii prin cuvinte si expresii din diverse domenii, in special din domeniul "IT&C" (uneori barbarisme: prescurtari, acronime - ca si cel din fata parantezei, combinatii perplexante din parti de cuvinte, etc.), si cand este nevoie de ele, si cand nu;
• importul si indigenizarea unor traditii culturale in flagranta dizarmonie cu specificul cultural si ethosul romanesc: St. Valentine's Day, Halloween, Thanksgiving Day si alte obiceiuri si ritualuri pagane;
• alte produse si obiceiuri alimentare si vestimentare nu numai inutile, ridicole si de prost-gust, ci si periculoase pentru sanatate: Coca-Cola, Pepsi, McDonald's, Pizza Hut, KFC, chewing-gum, sepcile de base-ball, etc.
4. Pierderea identitatii etnice, a specificului antropologic, prin metisare (amestecul genetic cu alte populatii). In plus, copiii proveniti din familii mixte si in special inter-rasiale traiesc drama confuziei identitare, lingvistice si culturale,  si a respingerii de catre ambele grupuri etnice sau rasiale din cere provin parintii.
5. Dezradacinarea nationala, deposedarea de proprietati si indepartarea de zona care da fiecaruia dintre noi incredere, putere, viata si prosperitate: Patria. Un om care pleaca pe meleaguri straine isi paraseste rudele si prietenii si lasa in paragina totul in tara natala, dar nu va fi niciodata adoptat deplin in tara unde se stabileste, barierele etnice, religioase, lingvistice, culturale, relationale, etc. fiind o realitate inexorabila. Timp de generatii vor fi marginalizați pentru ca vor fi percepuți si tratați ca straini, cu suspiciune, antipatie si ostilitate. Cei care reusesc pe meleaguri straine sunt exceptiile care confirma regula.

CONCLUZII

Globalizarea este un fenomen urmarit cu interes, incapațanare și consecvența, transpus in practica de catre cei care au de caștigat de pe urma lui: companiile transnaționale, companiile mass-media și serviciile de informații ale marilor puteri, companiile de producție culturala in limba engleza (filme, carți, muzica), țarile dezvoltate in general.

Și aceasta pentru ca globalizarea este un fenomen asimetric, dezechilibrat, doar aparent haotic, dirijat de cei puternici in favoarea lor, in ciuda unei retorici mincinoase care afirma ca toata lumea ar avea de caștigat.

BIBLIOGRAFIE

1. Zygmunt BAUMAN, Globalizarea si efectele ei sociale, Editura ANTET, Bucuresti, 2005.
2. Cristina CALARASU, Globalizare lingvistica si anglicizare, in: www.ebooks.unibuc.ro/filologie/dindelegan/25.pdf
3. Mircea COSEA, Economia Uniunii Europene, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2007.
4. Iulian FOTA, Globalizare si buna guvernare,  suport de curs master UCDC, slides PPT, 2010.
5. Iulian FOTA, Dosar documentar privind globalizarea, 2010.
6. www.ro.wikipedia.org/wiki/Globalizare.

https://saccsiv.wordpress.com/2009/03/26/documentare-celebre-%E2%80%9Evladimir-bukovsky-uniunea-europeana-noua-uniune-sovietica%E2%80%9D-subtitrare-in-limba-romana-si-o-analiza-a-sa/