Dezvoltarea economica a Chinei - volumul importurilor si exporturilor Chinei

,, Cand China se va trezi, lumea se va cutremura"- Napoleon Bonaparte

Republica Populara Chineza este cel mai intins stat in Asia de Sud-Est si cel mai populat stat din lume.

Republica Populara Chineza a fost proclamata in de catre Partidul Comunist Chinez, dupa ce a cistigat razboiul civil cu fortele nationaliste reprezentate de partidul Kuomintang Guvernul format de Kuomintang s-a refugiat in insula Taiwan, unde a proclamat Republica Chineza, care contesta legitimitatea conducerii comuniste a Chinei.

In 1997 Republica Populara Chineza a preluat controlul asupra Hong Kong-ului, care fusese stapinit de Marea Britanie, iar in 1999 asupra teritoriului Macao, care fusese sub stapinire portugheza, in urma unor intelegeri cu fostele puteri coloniale, prin care s-a angajat sa pastreze economia de piata din aceste zone, conform sistemului 'o tara, doua sisteme'.

Republica Populara Chineza mentine relatii diplomatice cu aproape toate statele lumii. In 1971 RPC a devenit unicul reprezentant cu denumirea 'China' in Natiunile Unite si unul din cei 5 membri permanenti ai Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite. Politica 'unui stat chinez' a dus la legaturi diplomatice numai cu tarile care recunosc dreptul Chinei asupra insulei Taiwan. China a jucat un rol important in crearea zonelor de comert liber si stabilirea unor tratate de securitate cu vecinii sai din regiunea pacifica. China este membru fondator a EAS ( East Asia Summit), la care participa India, Australia si Noua Zelanda, si a Organizatiei de Cooperare Shanghai cu Federatia Rusa si republicile asiatice din fosta URSS. Politica externa a Chinei se bazeaza pe conceptul 'convietuirii pasnice', desi de-a lungul istoriei moderne au fost inregistrate conflicte cu state straine (e.g. bombardarea Ambasadei RPC in Belgrad si incidentul cu avioanele SUA ce spionau teritoriul Chinei in 2001). Relatiile cu Japonia au fost incordate din 1945, dupa ce Japonia a refuzat sa accepte responsabilitatea pentru atrocitatile din timpul Razboiului Mondial. Disputele teritoriale interne au dus la Razboiul Sino-Indian in 1962, conflictul Sino-Sovietic din 1969, si Razboiul Sino-Vietnamez din 1979. Urmind o politica de diplomatie rezervata, China incearca sa combine o crestere economica stabila cu participarea activa in diverse organizatii regionale si mondiale.

Mai mult de o cincime din totalul populatiei Pamantului traieste in China. China a dat nastere celei mai vechi civilizatii din lume si are o istorie ce dateaza din urma cu 3500 de ani. "Zhonghuo", numele chinezesc pentru "tara", inseamna "teritoriul central", o referinta la credinta chinezeasca in care se spune ca tara era centrul geografic al Pamantului si singura civilizatie adevarata. In secolul al XIX-lea, China a devenit o natiune slaba din punct de vedere economic si politic, dominata de puteri straine.

Prima masurare a numarului populatiei dupa preluarea statului de catre comunisti a avut loc in 1953. La acea data, populatia Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de-a doua masurare, care a vut loc in 1964, s-a aratat o crestere pana la 694.580.000; la cea de-a treia , in 1982, masuratorile au aratat o populatie de 1.008.180.000 (fara Hong Kong, Macau si Taiwan), facand din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Intre 1953 si 1997, rata mortalitatii a scazut de la 22,5 la aproximativ 7 la 1000 de locuitori; rata natalitatii a scazut, de asemenea, de la 45 la 1000 de locuitori in 1953, la aproximativ 16,4 in 1997. Ca rezultat, cresterea numarului de oameni s-a micsorat de la 22,5 la mie, in 1953, la 0,9 la mie in 1997. Chiar si in aceste conditii, China tot inregistreaza o crestere anuala a populatiei de aproape 11 milioane de oameni.

Capitala Chinei este Beijing (se citeste: Peicing); cel mai populat centru urban este Shanghai. China are peste 20 de orase mari cu o populatie minima de 1 milion de locuitori.

In ultimele trei decenii cea mai dinamica economie din intreaga lume a fost si continua sa detina recordul mondial Republica Populara Chineza. In ultimele decenii nici o alta tara nu a mai avut o perioada atat de lunga si un ritm de dezvoltare mediu anual atat de inalta de cca. 10 la suta, precum a avut China. Ceea ce caracterizeaza aceasta perioada de dezvoltare, pe care analisti politici si economici, personalitati marcante ale lumii contemporane o definesc surpriza secolului XX a fost stabilitatea politico- economica, a crestere constanta, fara suisuri si coborasuri. Cresterea sanatoasa si puternica a economiei chineze a creat o baza pentru stabilitatea preturilor si a cursului monedei nationale, Yuanul fata de dolarul SUA si alte valute convertibile, aspecte benefice pentru economie si pentru viata chinezilor. Principiile reformei si alte politicii de deschidere spre lume au fost astfel gandite si formulate de conducatorii chinezi, incat au permis trecerea Chinei de la economia socialista excesiv centralizata si dirijata la economia socialista de piata cu specific chinez, in conditiile in care nivelul de viata al chinezilor s-a imbunatatit continuu. In decurs de aproape trei decenii de reforma, in China din cei 350 milioane de persoane cate erau in stare de saracie, peste 250 milioane au depasit acest statut umilitor si degradant. Presedintele Bancii Mondiale, in urma unei vizite facute in China in anul 2005, adresa tarilor in curs de dezvoltare recomandarea, ca daca doresc sa scape de saracie sa analizeze bine cum a actionat China in acest domeniu.

Pentru evaluarea gradului de competitivitate a economiei Chinei se va utiliza o grila  de performanta care surprinde o paleta mai vasta de indicatori, grupati, de obicei in doua categorii:

indicatori cantitativi - pentru estimarea decalajul dintre nivelul tarii analizate si nivelul global;

indicatori calitativi - pentru asigurarea obiectivitatii, comparabilitatii si a reprezentativitatii datelor; comensurarea fenomenelor analizate; incurajarea unor dezbateri publice cu caracter informal, dar profesionale.

Un exemplu de grila de performanta realizata pentru comensurarea competitivitatii unei economii poate fi realizat prin pachete de ,,indicatori reprezentativi'' pentru urmatoarele domenii:

1. randamentul economic - PIB/locuitor, cresterea anuala medie a PIB, productivitatea agregata a muncii, a capitalului etc.;

2. exporturi - export/locuitor, dinamica anuala medie a exportului, termenii de schimb, plecari turistice - locuitor etc.;

3. investitii - lSD/locuitor, formarea bruta de capital raportat la PIB, venitul national brut etc. ;

4. finante - rating-uri internationale;

5. stiinta si tehnologie - PC/1000 locuitori, ponderea cercetatorilor si a inginerilor in ponderea fondurilor publice si private alocate cercetarii, dezvoltarii si inovarii, servere. Internet, exporturi de produse inzestrate tehnologic etc.;

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

6. resurse umane - indicele ONU pentru dezvoltare umana etc.;

7. infrastructura - densitate telefoane fixe, telefoane mobile, consum electricitate;

8. politica guvernului.

Evolutia ritmului de crestere a P.I.B.-ului mondial, in perioada 2004-2007 (cresteri in termeni reali, in %)

Surse: FMI, OCDE, INSEE (Franta), NIER (Suedia).

In context, s-a apreciat ca, ritmul de crestere economica de 9,9% inregistrat in 2005, a urcat P.I.B.-ul nominal al Chinei la 2262 miliarde dolari, aceasta devenind a 4a putere economica mondiala, dupa SUA, Japonia si Germania, devansand Marea Britanie si Franta, aflate acum, in ordine, pe locul 5 si, respectiv, 6. Investitiile straine directe in China au atins 60 miliarde dolari in 2005 (59,5 miliarde dolari in 2004).

In 2005, China a inregistrat un surplus al balantei comerciale de 102 miliarde dolari, triplu fata de anul 2004. Rezervele valutare ale Chinei au sporit cu 50 miliarde dolari in trimestrul IV 2005, atingand, la sfarsitul anului, 819 miliarde dolari (Japonia - care se situeaza pe primul loc in lume - detinea in decembrie 2005 rezerve valutare in valoare de 847 miliarde dolari).

Evolutia principalilor indicatori macroeconomici ai Chinei

in perioada 2000-2006

De mai mult timp, in cercurile politice internationale se vorbea de faptul ca, in cateva decenii, China va deveni una din superputerile mondiale.

Pentru China, conform 'Le Figaro' aderarea la OMC, confirmata in decembrie 2001, era o 'incoronare'. In conditiile aderarii la OMC si in pofida scenariilor sumbre elaborate in timpul epidemiei de pneumonie atipica, aceasta tara a inregistrat un ritm de crestere economica de peste 8%. China a devenit punctul de destinatie numarul doi al investitiilor directe internationale, imediat dupa Statele Unite, cu un stoc de 881 miliarde de dolari. Dupa ce a creat dificultati Taiwanului, Coreei de Sud sau Hong Kongului in industria jucariilor sau a articolelor de sport. Este, de pilda, cel mai mare exportator de jucarii din lume, cu 60 din volumul total al exporturilor mondiale

China ataca in prezent o alta piata, de altfel mai disputata: aceea a materialului informatic, depasind India, un alt gigant al Asiei. Ultimele venite in top, ecranele numerice plate construite in China se afla la baza unor componente sofisticate fabricate in alta parte. In ce priveste fabricarea de calculatoare, China a depasit Taiwanul. Situatia este aproape aceeasi in relatiile comerciale cu Coreea de Sud si Japonia.

Demn de amintit in acest context este faptul ca Republica Chineza a devenit un exportator net de produse agricole. Productia de cereale in a.2006 a depasit 490 mil. tone, asigurand cu produse 22% din populatia globului, desi dispune de o suprafata de 10% din total, inclusiv (a. 2005, mil. t) porumb - 139,5; grau - 97,4; precum si cartofi - 73,4; carne - 10,2 etc. Aceasta deoarece, in primele etape crestererea economica s-a datorat agriculturii, care a fost scutita de multe limitari impuse in epoca Mao. Partidul incuraja productia, manufactura la scara larga. Astfel in tara au aparut numeroase manufacturi, care creau un deficit de resurse datorita utilizarii irationale. Intreprinderile de stat ramaneau adesea falimentare.

Valoarea productiei totale de textile a Chinei a fost in 2006 de 312,5 miliarde dolari (235 miliarde euro) din care circa 45%, adica 140 miliarde dolari (105 miliarde euro) s-au indreptat spre export. Pe multe piete, chinezii sunt si acum acuzati de practici anticoncurentiale, de dumping (vanzarea produselor si a serviciilor sub pretul pietei).Textilele chinezesti, cu calitatea si pretul lor, au devenit o amenintare asupra textilelor nord-americane si europene. Limitele impuse pentru exporturile de textile chinezesti pe aceste piete au adus Chinei pierderi aproximativ 30 miliarde dolari. Cu toate acestea, in 2006 China a inregistrat un excedent comercial record de 177,5 miliarde dolari, excedent ce a depasit cu 74% pe cel din 2005.

Dezvoltarea economica fulminata prin ritm si anvergura a condus la un urias consum de materii prime, ajungand unul din cei mai mari consumatori de ciment, fier beton, petrol si energie din lume. La momentul actual, ocupa deja primul loc in lume la consumul de otel (25% din productia mondiala, comparativ cu 12% in cazul SUA) si de cupru si se plaseaza in topul consumatorilor de aluminiu, zinc, platina, etc.

In ceea ce priveste consumul de petrol este cel care a inregistrat probabil cea mai spectaculoasa evolutie in contextul in care, desi a inceput sa importe petrol abia in 1993, China reprezinta la ora actuala al doilea importator din lume (mai exact 32% din necesarul sau) si acopera 30% din rata marginala a consumului mondial de petrol. Numai in 2005, China a consumat 318 milioane tone de petrol. Diverse estimari prospective se apreciaza ca in 2010 China va importa 3 milioane de barili pe zi (reprezentand 40% din necesarul sau de petrol), iar in 2030 circa 10 milioane. Pana in 2015, China este spre calea de a deveni cel mai mare importator de resurse energetice. La randul sau, Arabia Saudita va fi liderul mondial in capacitatea de producere a petrolului, rezerve de petrol si export iar relatia economica dintre aceste doua state are toate motivele de durabilitate. Deasemenea, China este cea mai beneficiara tara din Organizatia de Cooperare de la Shanghai. Aceasta dispune de largi posibilitati geografice (4300 km, care este traseul granitei dintre cele doua state Rusia si China )de a importa gaze naturale si petrol aproape de la toti membri: Rusia, Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan. Iar proiectul de constructie a marelui oleoduct Asia - Pacific doar confima potentialul si intentiile ambitioase ale Rusiei si Chinei. In acesta directie, guvernul de la Beijing si-a concentrat atentia si asupra tarilor Africane, datorita bogatelor resurse forestiere, minerale si energetice, cat si materiei prime atat de necesare pentru dezvoltarea economiei si a semnat la 5 noiembrie 2006 in cadrul Summit-ului de la Beijing, 16 acorduri cu Africa care prevad o cooperare economica, politica si culturala.

La un moment dat in 2004, apetitul extraordinar al Chinei pentru materii prime pentru pietele de constructii si productie in crestere a ocupat 20% din capacitatea de transport de materiale en gross a lumii.

Congresul National al Poporului (Parlamentul Chinei) in anul 1993 a adoptat o lege fiscala potrivit careia au fost acceptate doua nivele de impozitare: 33% din profit pentru entitatile chineze si 15% pentru cele straine, fapt care a atras importante investitii straine. De exemplu, volumul investitiilor straine a constituit in 2003 - 53,5 mlrd. dol., in 2004 - 60,6 mlrd. dol., in 2005 - 60,3 mlrd. dol., in 2006 - 65,9 mlrd. dol., in 2007 - 82,7 mlrd. dol.. Efectiv aceasta inseamna locul doi (din a.1993, in majoritatea cazurilor) in lume dupa SUA.

Dar lucrurile nu au fost asa de simple cum se credea pentru succesul de piata. Compania de telefonie mobila Nokia credea, de exemplu, ca va fi usor sa ofere fiecarui chinez un telefon mobil si in 1999 acaparase 32 % din piata dar astazi nu mai detine decat 18 % deoarece doua firme locale au atacat puternic si isi impart cei 90 de milioane de chinezi. Aceasi soarta a avut-o si celebra firma Whirlpool, care este nevoita sa iasa acum de pe piata chineza, dupa ofensiva a doua firme locale. Si alte firme mari au avut aceeasi soarta ca General Motors si Volksvagen."Cei doi colosi ai automobilului au renuntat la orice actiune: dat fiind sistemul judiciar chinez opac si tendinta puternicilor locali de a proteja intreprinderile nationale fata de cele straine, GM si VW evita pana si sa discute problema", scria revista indiana "Business Outlook". Dar si Kodak, Motorola, Nokia si Alcatel au avut aceleasi experiente neplacute. Care ar fi explicatia? Guvernul chinez intinde punti de aur societatilor straine, "fiindca le foloseste ca scoli de antrenament", afirma Sharon Hurst, conducator in cadrul societatii petroliere Conoco din Beijing. "In primele mele vizite la instalatii am fost constant urmarita de persoane care luau notite despre ceea ce faceam, controlam, ce dispuneam sa fie modificat. In interval de un an instalatiile petrolifere chineze, care erau fier vechi periculos, au devenit instalatii de nivel mondial". O concluzie care inseamna o realitate periculoasa pe termen mediu si lung. Marile companii vestice care vin in China tentate de piata enorma si de mana de lucru ieftina pot fi - iata - victimele cele mai sigure ale spionajului industrial chinez. Practic, China se foloseste de orice prilej pentru a-si imbunatati "performantele". Niit ltd., cea mai mare societate indiana de pregatire in domeniul noilor tehnologii,  a fost aleasa de guvernul de la Beijing pentru a crea 125 de scoli in 25 de provincii ale Chinei si pentru a preda unui numar de 25.000 de elevi pe an. Dar lucrurile nu se opresc aici. India exporta in China programe informatice, produse farmaceutice, otel, iar China exporta in India materiale electronice si jucarii. Comertul dintre cei doi giganti s-a triplat in ultimii trei ani.

In anul 2006, Ministerul chinez al Comertului a lansat o campanie de mare amploare de promovare a produselor cu patente proprii, pe scara nationala. O echipa formata din circa o suta de reprezentanti ai presei si voluntari sociali a vizitat peste o suta de orase mari din tara pentru promovarea marcilor proprii chinezesti, incurajand intreprinderile chinezesti sa creeze cat mai multe marci renumite. In acest scop s-a instituit si un sistem complet de evaluare, de promovare si popularizare a marcilor chinezesti, acordandu-se facilitati intreprinderilor cu perspective in acest domeniu. La solicitarea companiilor autohtone cota de impozitare a fost modificata: incepand cu 1.01.2008 a fost stabilita cota unica de impozitare in volum de 25%, acest nivel fiind comparabil cu cel mediu mondial (28,6%) existent in 159 state.

Pe piata interna, industria automobilelor reprezinta in prezent sectorul cel mai vibrant: vanzarile de autocare au crescut cu peste 80%, iar beneficiile constructorilor nationali s-au dublat si se estimeaza ca ar putea fi prima piata mondiala de automobile, in 2020. In 2004, piata auto interna a depasit 5 milioane. In urmatorii 15 ani, se estimeaza ca  va depasi 20 de milioane, intrecand-o pe cea a SUA.

In anul 2004, volumul importurilor si exporturilor Chinei a atins 1,1 trilioane USD, dublul volumului din 2001. A luat locul Japoniei si al Mexicului ca fiind cel mai mare furnizor de produse electronice si componente de sisteme informatice al SUA.. Preturile pentru transportul de marfa prin vasele transoceanice au crescut cu aproape 300%.

Succesul firmelor din China cu activitate pe Internet si care sunt listate la bursa americana incurajeaza ofensiva galbena si in acest domeniu. De exemplu, siteurile Sina.com, Sohu.com si NetEase.com au crescut cu 220-420% in 2003. Iar Agentia online de turism Ctrip a crescut pe  Nasdaq cu 89% la sfarsitul anului trecut.

Un factor semnificativ pentru realizarile obtinute de aceasta tara, l-a constituit, fara indoiala, intelepciunea, harnicia si rationamentul chinezilor, caracterul economicos al modului de viata al acestui talentat popor, buna mobilizare a elementului national etc. Trebuie de mentionat faptul, ca pretul relativ scazut al fortei de munca a constituit un alt important "secret" al minunii chineze. Actualmente China are o forta de munca tanara, cu un coraport favorabil (6:1) dintre angajati si pensionari. Concomitent, ea atrage forta de munca, inca mai ieftina, din exterior (din tarile vecine).

Ca sa faca fata schimbarilor de structura, guvernul reformeaza sistemul educational, trimite studentii peste hotare, in special Japonia si SUA, favorizeaza importul de tehnologii. Are loc dezvoltarea tehnologiilor informationale, telecomunicatiilor, biotehnologiilor, sectorului medical. In districtul Haidian, la nord de Beijing a fost creata Silicon Valley chineza.

In ultimii 5 ani, China a triplat fondurile alocate cercetarii si dezvoltarii. In decembrie 2004 a detronat SUA in topul exportatorilor de bunuri tehnologice. Iar pe fond, China se afirma tot mai incisiv in arena internationala in domeniul investitiilor strategice sustinute de guvern. Anul 2005 ofera mostre in acest sens, de la investitiile strategice in mine din Canada si Australia, la cele in exploatarea resurselor naturale in state din America de Sud, si de la achizitionarea in luna mai a companiei IBM de catre concernul chinez Lenovo Group.

Urmare a cresterii accelerate a exporturilor China a reusit sa-si majoreze substantial si rapid rezervele sale valutare internationale, cele mai mari din lume. Rezervele valutare ale Chinei au crescut extrem de rapid, in ultimii trei ani valoarea lor s-a triplat. Totodata, guvernul chinez a realizat o infuzie de capital de 45 de miliarde de dolari la doua din primele patru mari banci nationale. Autoritatile de la Beijing au apelat  la rezervele masive de valuta pentru a reechilibra balanta financiara a Bancii Chinei si a Bancii pentru Constructie inainte de momentul in care vor fi facute oferte publice pentru acestea si au ca scop eficientizarea acestora pe fondul creditelor neperformante acordate. De asemenea, o alta informatie furnizata de Standard Life Investments este faptul ca, urmare a capitalizarii burselor de valori din Brazilia, China, India si Rusia, acestea ar putea depasi, pana in 2050, valoarea combinata a celor din primele patru mari economii din lume. Indicii bursieri din Brazilia, India si Rusia au crescut semnificativ in 2003.

China este in prezent unul dintre cei mai mari cumparatori de obligatiuni ale Trezoreriei americane, sustinand astfel cursul dolarului; declinul valutei americane fata de euro poate fi examinat si din acest punct de vedere: moneda chineza, yuan, este cotata la un curs fix - in prezent foarte subevaluat - in raport cu dolarul, ceea ce stimuleaza si mai puternic exporturile chinezesti. Statele Unite cer insistent sa se treaca la fluctuatia libera a yuanului pe piata, dar liderii chinezi nu se lasa deloc induplecati.

Cresterea accelerata a economiei are insa consecinte negative precum marirea prea rapida a creditelor, dezechilibrul balantelor de venituri si cheltuieli internationale, insuficienta consumului intern, structura industriala irationala sau costul energetic si de mediu prea ridicat pentru cresterea economica.

O alta problema cu care se confrunta China este poluarea. Poluarea a produs cancer in China, cauza principala a mortii in statistica nationala, conform declaratiilor Ministerului Sanatatii. Aproximativ 500 de milioane de oameni nu au acces la o sursa de apa potabila sigura. Orasele chineze, in mod frecvent, par a fi infasurate intr-un val gri toxic. Liderii lumii au catalogat deja China drept cel mai mare poluator la nivel mondial. Prezent la summit-ul G8 desfasurat in Japonia, presedintele american George W.Bush a promis reducerea emisiilor cu aproximativ jumatate.

Dezvoltarea industriala fulgeratoare pe care o cunoaste China, ameninta din pacate serios sistemul medical. In 2006, 26% din populatia Chinei, adica 275 de milioane de locuitori, cantareau prea mult, fata de 8,8% cat numara acest indice in 1989. China este, de altfel, tara in care media de greutate a cetatenilor creste cel mai rapid de pe intregul glob, arata un studiu publicat de "Health Affairs".Si aceasta, deoarece din criza de timp, tot mai multi indivizi folosesc tot mai des mancarea din lanturile de fast-food, prefera deplasarile auto si aleg tot mai des locuri de munca sedentare.

Cu si mai multa insistenta, China datorita stadiului robust al revolutiei sale industriale, a devenit preocupata de incalzirea globala. La un moment dat, expertii apreciazau China va intrece SUA si va deveni cel mai mare emitator de gaze de sera pana in 2010, sau mai tarziu. Acum, Agentia Internationala pentru Energie a declarat ca China ar putea deveni lider la emisii toxice pana la sfarsitul anului 2008, iar Agentia de Evaluare a Mediului din Olanda spune ca a trecut deja de acest nivel.

Deasemenea, o alta problema care apare, o reprezinta adancirea decalajului dintre saraci si bogati. Oameni de afaceri foarte bogati au aparut in China Continentala, cum ar fi Wong Kwong - Yu, cu o avere de 2,3 miliarde dolari si care este presedintele firmei de produse electronice GOME Electrical Applications Holding sau Zhang Yin, cea mai bogata femeie din China, care conduce compania Nine Dragons Paper Co., avand o avere estimata la 1,5 miliarde dolari si ocupand locul cinci in topul celor mai bogati oameni de afaceri chinezi. In timp ce PIB-ul pe cap de locuitor in Germania a fost, in 2006, de peste 35.000 de dolari, China, are un PIB pe cap de locuitor de peste 14 ori mai mic, putin peste 2.400 de dolari. In acelasi timp, exista inca, 300 de milioane de persoane din sectorul rural traind sub pragul saraciei, insa se cuvine subliniat pe de o parte ca numarul acestora a scazut continuu pe parcursul ultimilor 5 ani, iar pe de alta parte ca guvernul a oferit stimulente variate taranilor pentru a parasi sectorul rural. In ceea ce priveste veniturile rezidentilor din mediul urban, acestea au crescut de la 6860 yuani in 2001 la 10493 yuani pe persoana in 2005, adica cu 9,6 la suta anual, iar in mediul rural de la 2366 la 3255 yuani, cu o crestere medie anuala de 5,3 la suta.

Din anul 2000, in China au fost create circa 2,5 milioane de locuri de munca in industrie, in timp ce restul lumii era in dificultate. Pe termen lung, insa, numarul locurilor de munca a scazut considerabil, ajungand de la 98 de milioane, cat era in anul 1995, la 83 de milioane, in 2002. In cursul anului 2007, de exemplu, rata somajului inregistrat in orase a fost mentinuta sub 4,6%. Acest lucru se explica usor: economia chineza ramane minata de un sector public supraabundent si neproductiv, a carui restructurare va necesita mai multi ani.

Cu toate acestea, in anul 2050, China ar putea deveni prima putere economica mondiala, devansand Statele Unite ale Americii, India situandu-se, atunci, pe pozitia a treia. Specialistii estimeaza totodata ca Produsul Intern Brut al Chinei va fi, la acea data, aproximativ dublu fata de cel al SUA, in conditiile in care in prezent este de peste patru ori mai mic. Explicatia consta in faptul ca "in principal cererea interna, cresterea economica rapida va continua, indiferent de limitele pietei mondiale', mentiona un studiu publicat de Institutul Carnegie din Statele Unite, citat de AFP.

Keidel, care a lucrat in cadrul Bancii Mondiale si la Trezoreria Americana, considera ca dezvoltarea economica a Chinei va cantari mult in problemele militare si diplomatice. 'Puterea economica a Chinei va fi resimtita in toate dimensiunile relatiilor internationale', a opinat economistul american. Astfel, conducerea institutiilor internationale, precum Banca Mondiala si Fondul Monetar International, va fi indreptata spre China, cartierele generale fiind translatate in Beijing sau Shanghai.

Pe de alta parte, unii experti contrazic previziunea cresterii puterii Chinei in urmatorii ani invocand problemelor energetice, de mediu, alimentare si politice produse de dezvoltarea actuala. Mai ales ca, efect a politicii sale de ''copil unic'', China va trebui sa faca fata in curind la o foarte grava problema de imbatrinire a populatiei, dar fara sa dispuna de mijloacele financiare si sistemele sociale pentru a face fata situatiei, ca in Europa de exemplu.

'Miracolul chinezesc', asa cum este perceput de numeroasele elite politice si mai ales economice, va ramane fara indoiala o putere sigura, pe ansamblul mondial al spectrului puterii.

Bibliografie

• Anthony Ghiddens, Sociologie
• https://romanian.cri.cn/1/2008/09/15/1s87294.htm- Microreglari in dezvoltarea economica si sociala din China
• https://www.eco.md/article/5092/- Patras Mihai, prof. univ. dr., USM, Economia Chinei dupa trei decenii de reforme. Secretele succesului
• https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-10-01/- Secretul miracolului chinez - reformele interne si deschiderea catre exterior
• www.standard.ro/articles/pdf/21993- Cresterea economica a Chinei este privita cu reticienta de

americani si europeni