Analiza structurii activului bilantier

Activul bilantului cuprinde pe de-o parte, valoarea neta a mijloacelor materiale si banesti, iar pe de alta parte, creantele pe care societatea comerciala le are de incasat de la terti. Valoarea neta a unui activ se obtine deducand din valoarea sa de intrare amortismentele si provizioanele legal constituite.

In conformitate cu Legea Contabilitatii nr.82/1991, activul bilantului se structureaza in urmatoarele grupe:

-active imobilizate

-active circulante

-conturi de regularizare si asimilate

-prime privind rambursarea obligatiunilor

A) Activele imobilizate sunt formate din bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, achizitionate de la terti sau produse in societatea comerciala si care intra in patrimoniul acesteia pe diferite cai: investitii, donatii, aport in natura etc. Din punct de vedere financiar, activele imobilizate participa la mai multe cicluri productive, se uzeaza treptat, investitia initiala fiind recuperata in mai multe exercitii financiare, pe calea amortizarii.

Activele imobilizate, din punct de vedere al continutului lor material, se grupeaza in:

-imobilizari necorporale

-imobilizari corporale

-imobilizari financiare

Imobilizarile necorporale se structureaza in urmatoarele componente:

-cheltuieli cu constituirea societatii comerciale

-cheltuieli de cercetare si dezvoltare

-concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica si alte drepturi si valori similare

-alte active necorporale

In categoria cheltuielilor cu constituirea societatii comerciale se includ:

-taxe pentru inmatricularea societatii comerciale

-taxe privind modificarile intervenite in jurisdictia societatii comerciale

-cheltuieli ocazionate de emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni

-cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate

In conformitate cu prevederile legale[1], aceste cheltuieli se recupereaza prin amortizare intr-o perioada de maximum cinci ani.

Cheltuielile de cercetare si dezvoltare se refera la valoarea unor lucrari si obiective de cercetare daca indeplinesc urmatoarele conditii:

-proiectele de cercetare sa fie bine individualizate

-proiectele sa aiba sanse de reusita

Aceste cheltuieli se recupereaza prin amortizare, pe baza de scadentar pe o perioada de maximum cinci ani.[1]

Concesiunile incorporeaza valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniul societatii comerciale, si anume:

-exploatarea unei parti a domeniului public

-reprezentarea in termeni de unicitate in comercializarea produselor unei firme

Cheltuielile ocazionate de aceasta activitate se amortizeaza pe baza de scadentar pe o durata egala cu durata prevazuta in contractul de concesiune.

Fondul comercial este o componenta a patrimoniului societatii comerciale, alta decat partea fixa, imobilizata, a acestuia. In componenta fondului comercial intra elemente legate de clientela, vad comercial, marca fabricii etc. Fondul comercial se pune in evidenta cu ocazia evaluarii societatii comerciale sau cu ocazia achizitionarii imobilizarilor si se calculeaza ca diferenta intre valoarea de achizitie si valoarea contabila a elementelor sale componente.

Alte imobilizari necorporale reprezinta bunuri necorporale, create in cadrul firmei sau achizitionate de la terti, si care se inregistreaza in contabilitate la cost de achizitie, respectiv la nivelul cheltuielilor ocazionate de realizarea acestora. Din punct de vedere financiar, investitia se recupereaza prin amortizare pe o durata de trei ani. Se asimileaza altor imobilizari necorporale programele informatice utilizate de agentul economic.

In cadrul analizei activelor necorporale se evidentiaza ponderea pe care fiecare componenta o detine in totalul acestor imobilizari. In acelasi timp, se remarca faptul ca sumele investite in aceste active se recupereaza pe calea amortizarii.

In dinamica, de obicei se inregistreaza scaderea treptata a valorii acestor imobilizari (IAN(100), ca urmare a diminuarii valorii de achizitie sau de productie, prin amortizare.

In situatia in care se constata o tendinta de crestere a valorii activelor necorporale (IAN(100), aceasta se explica prin:

-emisiuni de actiuni si obligatiuni noi ca urmare a extinderii portofoliului de afaceri

-comercializarea si contabilizarea corecta a marcilor, licentelor etc.

-utilizarea pe scara larga a programelor informatice

Imobilizarile corporale formeaza componenta productiva a unei firme si din care fac parte:

-terenurile si amenajarile aferente

-mijloacele fixe, care sunt grupate potrivit prevederilor legale, in urmatoarele categorii:

-constructii

-echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

-aparate si instalatii de masurare, control si reglare

-mijloace de transport

-animale si plantatii

-mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

Terenurile nu sunt supuse amortizarii, iar din punct de vedere financiar ele isi modifica valoarea cu prilejul actiunii de reevaluare a activelor societatii comerciale.

Valoarea mijloacelor fixe se poate modifica in ambele sensuri, de scadere sau de crestere a acesteia.

Cresterea valorii mijloacelor fixe se poate explica prin:

-reevaluari prin acte informative

-achizitii de mijloace fixe

-modernizarea mijloacelor fixe existente

Diminuarea valorii mijloacelor fixe se explica prin:

-scoaterea din functiune a unor mijloace fixe prin casare

-vanzarea unor mijloace fixe conform prevederilor legale

-recuperarea investitiei financiare prin amortizarea mijloacelor fixe

Analiza in dinamica a imobilizarilor corporale vizeaza urmatoarele aspecte :

analiza in dinamica a valorii ramase a mijloacelor fixe

I_MF>100, adica ritmul de crestere al valorii mijloacelor fixe fabricate, achizitionate sau reevaluate este superior ritmului de crestere al amortizarii, casarii si vanzarii mijloacelor fixe

I_MF 100, adica se inregistreaza o egalizare a ritmului intrarilor si iesirilor de mijloace fixe

I_MF<100, adica ritmul de sporire al intrarilor de mijloace fixe este inferior celui aferent iesirilor

Referat: Metoda abc (activity based costs) - fundament economic al sistemelor de management bazate pe costuri Proiect: MANAGEMENTUL RELATIEI CU CLIENTUL (Consumer Relationship Management -CRM) o strategie performanta in optimizarea raportului cerere-oferta

analiza corelativa dintre dinamica mijloacelor fixe si dinamica indicatorilor de volum (cifra de afaceri I_CA), productia vanduta (I_QV), productia exercitiului (I_QE) sau venituri din exploatare (I_VE). In acest sens deosebim urmatoarele situatii:

I_MF>I_CA (I_QV, I_QE, I_VE), adica ritmul de dotare cu mijloace fixe este superior veniturilor din exploatare, situatie care se inregistreaza in special in perioadele neinflationiste, cand rata dobanzii aferenta creditului angajat este relativ redusa

I_MF=I_CA (I_QV, I_QE, I_VE), adica se inregistreaza o egalitate intre cele doua dinamici, care se realizeaza pe fondul unui proces investitional comparabil cu cel precedent si cu o viteza de rotatie a mijloacelor fixe situata in parametrii anteriori

I_MF<I_CA (I_QV, I_QE, I_VE), adica o sporire a eficientei folosirii mijloacelor fixe, pe fondul accelerarii vitezei de rotatie a acestora.

Imobilizarile financiare cuprind valoarea:

-titlurilor de participare

-titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu

-altor titluri si creante imobilizate

Titlurile de participare reprezinta valoarea actiunilor sau a altor titluri de valoare, pe care societatea comerciala le detine ca parte din capitalul social al altei societati comerciale. Participarea la constituirea capitalului altor societati se face in conditiile legii. In general, o sporire a valorii acestor titluri (IP(100) semnifica o angajare a patrimoniului firmei in activitatea altei firme.

Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu sunt achizitionate de la bursa de valori, prin intermediul unei societati de valori mobiliare constituita in conditiile Legii 31/1990. O sporire a indicelui acestor titluri (ITP(100) semnifica o directionare a surplusului de lichiditate catre piata financiara secundara.

Creantele si alte titluri imobilizate vizeaza imprumuturile acordate unitatilor care detin titluri de participatii, acordarea de garantii si cautiuni in cazul executarii unei obligatii. In dinamica, o sporire a acestor creante (ICRT(100) semnifica o crestere a volumului imprumuturilor acordate, cumpararea de titluri imobilizate sau noi investitii in titluri de participare. O micsorare a indicelui acestor creante (ICRT(100) inseamna vanzarea titlurilor de participare si a celor imobilizate, restituirea imprumuturilor sau lichidarea creantelor imobilizate.

Miscarea imobilizarilor necorporale, corporale si financiare este reflectata in anexa 6, cod 28, "Situatia activelor imobilizate", la bilantul contabil.

B) Activele circulante constituie o componenta a elementelor patrimoniale, legate nemijlocit de un singur ciclu de exploatare. De aceea si viteza lor de transformare este mai rapida decat in cazul imobilizarilor corporale. Din punct de vedere financiar, accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante inseamna de fapt crearea premiselor necesare sporirii capacitatii de autofinantare a activitatii productive.

Activele circulante cuprind:

-stocuri

-creante

-plasamente si disponibilitati banesti

Stocurile se refera la :

-materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si baracamente

-productia in curs de executie

-semifabricate, produse finite si produse reziduale

-animale

-marfuri si ambalaje

-Stocurile de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si baracamentele sunt prezentate detaliat in anexa 2, cod 22, a bilantului contabil, "Situatia stocurilor si a productiei in curs de executie".

Analiza in dinamica a stocurilor vizeaza doua aspecte, si anume:

-ritmul modificarii stocurilor (I_S)

-ritmul corelat al stocurilor (I_S), consumului de materiale (I_M), si al veniturilor din vanzari (I_CA)

In privinta modificarii ritmului variatiei stocurilor pot aparea trei situatii:

-cresterea stocului de materiale comparativ cu perioada precedenta (I_S>100), care se explica prin:

-aprovizionare in devans

-modificari in structura de fabricatie

-sporirea consumului specific

-aprovizionare peste necesar

-modificarea costului de achizitie a materialelor de la furnizori

-evaluarea diferita a stocului potrivit metodelor de evaluare FIFO, LIFO si costului mediu ponderat

-mentinerea ritmului de evolutie a stocurilor in parametri comparabili cu cei ai perioadei precedente (I_S=100) in cazul:

-unei aprovizionari ritmice

-unui consum specific constant

-unor costuri de achizitie constante

-mentinerii structurii de fabricatie in aceiasi parametri

-diminuarea nivelului stocurilor (I_S<100), prin:

-ritmul superior al productiei

-aprovizionarea neritmica

-utilizarea stocului de siguranta in productie

-reducerea costului de aprovizionare al materiilor prime si materialelor

Analiza in dinamica a celor trei indicatori: stocuri (IS), consum de materiale (IM) si venituri din vanzari (ICA) permite evidentierea urmatoarelor aspecte mai importante:

I_S>100, I_M>100, I_CA>100 si I_CA>I_M inseamna ca are loc o crestere a stocurilor ca urmare a unor comenzi suplimentare in conditiile in care gradul de valorificare al materiilor prime si materialelor este in crestere

I_S>100, I_M>100, I_CA>100 si I_M>I_CA caz in care stocurile cresc datorita depasirii normelor de consum, in conditiile unui grad scazut de valorificare al materiilor prime si materialelor. Aceasta situatie se mai poate explica si prin sporirea costului de achizitie, in conditiile mentinerii neschimbate a cantitatii aprovizionate si a preturilor de vanzare a produselor fata de perioada precedenta

I_S>100, I_m>100, I_CA>100 si I_M=I_CA, adica stocurile inregistreaza o sporire exclusiv valorica, prin cresterea costului de achizitie a materiilor prime si materialelor

I_S>100. I_M>100, I_CA<100, ceea ce inseamna ca stocurile au crescut pe seama reducerii vanzarilor, normele de consum respectiv costul de achizitie au inregistrat o crestere fata de perioada precedenta

I_S<100, I_M<100, I_CA>100, aceasta insemnand o diminuare a stocurilor atat prin reducerea consumului de materii prime si materiale, cat si prin sporirea gradului de valorificare al acestora

I_S=100, I_M=100, I_CA=100, adica stocurile se mentin constante in conditiile acelorasi vanzari si consumuri specifice comparabile cu cele ale perioadei precedente

Productia in curs de executie este evaluata la cost de productie si poate fi diminuata cu provizioanele legal constituite . Productia in curs de executie este influentata de patru factori:

-volumul fizic al acesteia

-durata ciclului de fabricatie

-structura sortimentala

-costul de productie

Din compararea indicelui productiei in curs de executie (IPCE) cu indicele productiei fizice (IQF) rezulta urmatoarele concluzii:

I_PCE>I_QF, adica are loc o marire a duratei ciclului de fabricatie si o sporire a costului de productie

I_PCE=I_QF, adica productia in curs de executie se modifica in acelasi ritm cu cel al produselor finite

I_PCE<I_QF, adica are loc o reducere a ciclului de fabricatie in paralel cu o diminuare a costului de productie

In cazul maririi duratei ciclului de fabricatie va rezulta o sporire a imobilizarilor financiare in stocuri si deci o recuperare mai lenta a investitiei initiale.

Daca durata ciclului de fabricatie se reduce atunci se va recupera mai rapid investitia financiara initiala.

Structura sortimentala influenteaza nivelul si dinamica productiei in curs de executie astfel:

-daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor produse cu un cost de productie comparabil mai mic, are loc o diminuare in termeni reali a productiei in curs de executie

-daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor produse cu costuri de productie comparabile mai mari, atunci se va inregistra o sporire a valorii productiei in curs de executie, cu consecinte negative asupra societatii comerciale

Costul de productie influenteaza nivelul si dinamica productiei in curs de executie astfel:

-in sensul cresterii acesteia, daca costul de productie inregistreaza o majorare fata de perioada precedenta

-in sensul scaderii acesteia, daca costul de productie este situat la un nivel inferior celui comparabil

Semifabricatele, produsele finite si produsele reziduale semnifica imobilizari financiare temporare, care sunt inregistrate in conturile ce reflecta aceste valori materiale.

Factorii de influenta a nivelului acestor stocuri sunt:

-termenele de livrare si durata ciclului de fabricatie

-volumul fizic

-structura sortimentala

-costul de productie

In situatia in care termenele de livrare ale produselor finite (semifabricate) si reziduale sunt respectate, atunci in dinamica stocul inregistreaza o scadere. In cazul in care semifabricatele sunt folosite in procesul productiv, dimensiunea stocului depinde de durata ciclului de fabricatie.

Volumul fizic al acestor produse influenteaza marimea stocului final astfel:

-in situatia sporirii volumului fizic, in conditiile evaluarii acestuia in costuri comparabile (ale exercitiului financiar precedent), se va inregistra o crestere a stocului de semifabricate, produse finite si produse reziduale

-in situatia diminuarii volumului fizic, daca costul de productie nu se modifica in termeni reali, atunci are loc o diminuare a acestor stocuri

Structura sortimentala are un impact asupra modificarii stocurilor in urmatoarele conditii:

-daca structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost de productie comparabil mai mare, se va inregistra o crestere a stocurilor

-daca structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost comparabil mai mic, are loc o diminuare a nivelului acestor stocuri.

Efectivele de animale se evalueaza in contabilitate la costuri productie efective.

Marfurile si ambalajele vizeaza aspecte legate de latura comerciala a firmei. Modificarea stocului final de marfuri si ambalaje depinde de urmatorii factori:

-raportul intre ritmul aprovizionarilor si cel al desfacerilor de marfuri

-structura marfurilor vandute

-adaosul comercial practicat

-marimea provizioanelor constituite

-regimul circulatiei ambalajelor: ambalaje refolosibile sau nerefolosibile

Astfel, in cazul in care ritmul desfacerilor este superior ritmului aprovizionarilor, se inregistreaza o diminuare a stocului de marfuri si de ambalaje. Daca structura vanzarilor se modifica in favoarea unor grupe de marfuri cu o cota de adaos comercial mai mare, atunci se va inregistra o diminuare a acestor stocuri. In situatia in care adaosul comercial este in scadere, atunci se va inregistra o diminuare a stocului de marfa si de ambalaje. Diminuarea valorii provizioanelor constituite in acest scop va insemna o reducere a valorii marfurilor si ambalajelor aflate in stoc. De asemenea, preluarea operativa de catre furnizor a ambalajelor refolosibile (navete cu sticle, ambalaje din lemn sau hartie), a caror pret nu a fost inclus in cel al marfii vandute, va determina scaderea valorii acestor stocuri.

Creantele reprezinta sumele banesti imobilizate temporar la terti. Factorii de influenta a creantelor sunt:

-cifra de afaceri

-prevederile contractuale privind termenele de achizitie

-garantiile materiale constituite in cazul insolvabilitatii clientilor (debitorilor)

-structura vanzarilor

-calitatea produselor vandute etc.

In general, sporirea cifrei de afaceri determina o crestere a volumului creantelor, si care pe termen mediu si lung poate crea probleme de lichiditate financiara atunci cand facturile emise nu sunt incasate la termen. O alta categorie de creante o reprezinta debitorii. In situatia in care acestia nu sunt urmariti operativ in conformitate cu prevederile legale, atunci exista riscul nerecuperarii sumelor imputate pentru diverse pagube, cu consecinte nefavorabile asupra lichiditatii financiare a firmei.

Daca structura desfacerilor se modifica in favoarea unor produse cu o valoare mare, atunci are loc o crestere a soldului creantelor. In fine, in cazul unor produse de calitate inferioara sau cu defecte ascunse, pot aparea probleme de incasare a creantelor cauzate de remedierea defectelor.

Trezoreria unitatii cuprinde disponibilitatile banesti, plasamentele pe termen scurt si alte valori aflate temporar in casieria unitatii. In dinamica, o sporire a trezoreriei, determina atat consolidarea starilor de lichiditate si solvabilitate financiara, cat si mentinerea intr-un echilibru monetar permanent a firmei si, pe aceasta baza, are loc intarirea capacitatii de autofinantare a firmei.

C) Conturile de regularizare si asimilate cuprind:

cheltuieli constatate in avans care urmeaza sa fie incluse in costuri in perioadele urmatoare

diferente de conversie activ pentru influentele nefavorabile rezultate din cursul valutar al creantelor externe neincasate la finele exercitiului financiar.

D) Primele privind rambursarea obligatiunilor sunt cheltuielile financiare care trebuie amortizate pe durata contractarii imprumuturilor aferente obligatiunilor emise. Aceste prime se calculeaza ca diferenta intre valoarea de rambursare si valoarea de emisiune.