Analiza economico financiara - test grila

Analiza economico financiara - test grila

MULTIPLE CHOICE

12. Analiza indicatorilor valorici ai unei firme intr-un interval dat, considera a fi o situatie normala daca indicele productiei marfa fabricata fata de indicele productiei exercitiului este:

a. egal;

b. mai mare;

c. mai mic;

d. mai mic si egal.

80. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

Influenta factorului de gradul I (venituri de exploatare) asupra rezultatului exploatarii a fost de:

a. +160,2 mil. lei;

b. +43,1 mil. lei;

c. +36,6 mil. lei;

d. -136,8 mil. lei.

81. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmaatorii indicatori

Influenta factorului de gradul II fondul total de timp de munca a fost de:

a. +117,88 mil. lei;

b. -81,13 mil. lei;

c. -160,12 mil. lei;

d. +120,8 mil. lei.

82. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

Influenta factorului de gradul II productivitatea medie orara a fost de:

a. +163,89 mil. lei

b. -109,26 mil. lei

c. +54,63 mil. lei

d. +1200,55 mil. lei

83. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

Influenta factorului de gradul I profitul mediu la 1 leu venituri de exploatare asupra rezultatului exploatarii a fost de:

a. +1.112,5 mil. lei;

b. +113,46 mil. lei;

c. -215,5 mil. lei;

d. -450,5 mil. lei.

122.Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

Nivelul influentei fondului total de munca si a productivitatii medii orare asupraveniturilor de exploatare aferente rezultatului exploatarii a fost de:

a. -3.396 lei / 63.847 lei

b. +3.106 lei / +60.456 lei

c. +64.500 lei / -60.442 lei

d. -396 lei / +6.380 lei

e. -6.933 lei / +74.836 lei

118. Analizati utilizarea intensiva a fortei de munca pe baza urmatorilor indicatori:

Determinati nivelul influentei productivitatii medii orare asupra productiei marfa fabricata.

a. +46328 lei

b. +37.800 lei

c. -22.392 lei

d. -46.263 lei

e. +878 lei

124.Analizati riscul de exploatare pe baza urmatorilor indicatori:

Nivelul pragului de rentabilitate al firmei si flexibilitatea absoluta a fost de:

a. 11.400 lei / 26.600 lei d. 8.824 lei / 29.176 lei

b. 16.286 lei / 21.700 lei e. 8.700 lei / 31.000 lei

c. 7.850 lei / 30.150 lei

130.Analizati cheltuielilor la 1000 lei CA pe baza indicatorilor:

Nivelul influentei pretului mediu de vanzare dat de:

. influentei inflatiei;

. influenta pretului de vanzare exclusiv inflatia; a fost de:

a. -164,02 lei / +95,01 lei d. -147,47 lei / -56,56 lei

b. -69,01 lei / +164,02 lei e. -69,01 lei / +56,56 lei

c. +164,02 lei / -90,5 lei

134. Analizati influenta amortizarii asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifra de afaceri pe baza urmatorului tabel:

Nivelul influentei valorii anuale a mijloacelor fixe si nivelul influentei cotei medii de amortizare a fost de:

a. -13,2 / -3 d. +10 / -2

b. -14 / -4 e. -12 / +14

c. +4 / -14

35. Costul marginal este definit ca fiind:

a. costul unei unitati aditionale dintr-un produs;

b. amortizarea unei unitati aditionale dintr-un produs;

c. costul unei unitati de produs realizate;

d. costul marginal al sectorului primar.

107. Coeficientul Gini-Struck, poate avea urmatoarele semnificatii:

a. CG = 0,9 semnifica o structura a vanzarilor in care cateva produse detin

ponderea cea mai mare in CA;

b. CG = 0,12 semnifica ca in structura vanzarilor sunt cateva produse care detin ponderea in CA;

c. CG = -0,88 arata o repartizare concertata a CA pe produse;

d. CG = 1,5 arata un grad mare de concentrare a CA;

e. CG 0,99 semnifica o repartizare uniforma a CA pe produse.

117. Coeficientul Gini-Struck (CG) poate avea urmatoarele semnificatii:

a. CG= 0,2 semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;

b. CG= 0,9 arata ca vanzarile sunt repartizate relativ uniform in activitatea firmei;

c. CG = 1,5 arata un grad ridicat de concentrare al cifrei de afaceri;

d. CG = - 0,8 arata o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;

e. CG= 0,99 arata un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.

169. Coeficientul mediu de sortiment, calculat pentru o firma ce realizeaza si 5 produse poate avea urmatoarele sensuri:

a. K= 1,4 arata depasirea volumului productiei la toate sortimentele;

b. K= 0 arata nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment;

c. K= 0,8 arata nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment;

d. K= 1 arata realizarea si depasirea volumului productiei la toate sortimentele;

e. K= - 0,5 arata nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele.

a. A(a, e)

b. B(b, d)

c. C(c, e)

d. D(c, d)

144. Cifra de afaceri reprezinta volumul total al __ __ evaluate la pretul pietei intr-o perioada determinata.

a. produselor finite;

b. afacerilor firmei;

c. valorii stocurilor;

d. productiei exercitiului;

e. consumurilor intermediare.

5. Daca intre elementele fenomenului studiat relatiile sunt de tip determinist, ce imbraca forma matematica a produsului sau a raportului, atunci pentru analiza folosim metoda:

a. comparatiei;

b. balantiera;

c. corelatiei;

d. substitutiilor in lant;

e. ratelor.

4. Daca intre elementele fenomenului studiat exista relatii de natura sumei si/sau diferentei atunci folosim in analiza metoda:

a. corelatiei;

b. scorurilor;

c. balantiera;

d. fluxurilor.

13. Daca in analiza firmei se constata ca indicele productiei marfa fabricata este mai mic decit al productiei exercitiulu:

a. cresc stocurile de produse finite;

b. cresc stocurile de productie in curs de executie si imobilizata;

c. cresc stocurile de produse in curs de executie;

d. scad stocurile de produse finite in curs de executie.

14. Daca indicele cifrei de afaceri devine mai mic decit indicele productiei marfa fabricata:

a. scad stocurile de productie imobilizata;

b. cresc stocurile de productie in curs de executie;

c. cresc stocurile de produse finite;

d. scad stocurile de produse finite.

15. Daca se inregistreaza o crestere a valorii adaugate, atunci se inregistreaza:

a. o crestere a cheltuielilor cu salariile;

b. o crestere a cheltuielilor intermediare;

c. o scadere a productivitatii muncii;

d. o scadere o consumurilor intermediare.

16. Daca indicele cifrei de afaceri este 112%, indicele productiei marfa 107% si indicele productiei exercitiului este 102%, atunci:

a. au crescut stocurile de produse finite si cele de productie neterminata;

b. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite;

c. au scazut stocurile de productie in curs de executie si cele de produse finite;

d. au crescut stocurile de productie neterminata.

17. Daca indicele productiei exercitiului este 100%, indicele productiei marfa este 105% si indicele valorii adaugate este 95% rezulta ca:

a. au crescut cheltuielile materiale si au scazut stocurile de productie neterminata;

b. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite;

c. au crescut vinzarile si stocul de productie neterminata si produse finite;

d. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite.

42. Daca veniturile de exploatare sunt mai mari decat pragul de rentabilitate de exploatare cu pana la 15% atunci situatia firmei este:

a. instabila, spre faliment;

b. confortabila;

c. relativ stabila;

d. intr-un risc iminent.

96. Daca ICA = 108%; IN = 105%; IGV = 102%; IZ = 95%, atunci:

a. a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

b. a scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de produse finite;

c. a scazut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

d. a crescut cifra de afaceri, productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe.

105. Daca IPex = 108% (Pex - productia exercitiului); IPf = 115% (Pf = productia marfa); ICA = 120% (CA= cifra de afaceri), atunci:

a. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut stocul de produse finite;

b. cresc stocurile de productie neterminata si de produse finite;

c. scad stocurile de produse finite si stocurile de productie in curs de executie;

d. cresc stocurile de productie neterminata si scade consumul intern.

152. Daca IPex = 108% (Pex - productia exercitiului); IPf = 115% (Pf - productia marfa);ICA = 120% (CA - cifra de afaceri), atunci:

a. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut stocul de produse finite;

b. cresc stocurile de productie neterminata si de produse finite;

c. scad stocurile de produse finite si stocurile de produtie in curs de executie;

d. cresc stocurile de productie neterminata si scade consumul intern.

106. Daca IPex = 102% (Pex - productia exercitiului) IPf = 107% (Pf = productia marfa);

IVA = 94%(VA = valoarea adaugata), atunci:

a. cresc stocurile de productie neterminata, de produse finite si vanzarile;

b. cresc cheltuielile materiale si scade stocul de productie neterminata;

c. creste gradul de valorificare al resurselor materiale;

d. scade stocul de produse finite si cresc stocurile de productie neterminata.

153. Daca IPex = 102% (Pex - productia exercitiului); IPf = 107% (Pf - productia marfa); IVA = 94% (VA - valoarea adaugata), atunci:

a. cresc stocurile de productie neterminata, de produse finite si vanzarile;

b. cresc cheltuielile materiale si scade stocul de productie neterminata;

c. creste gradul de valorificare al resurselor materiale;

d. scad socul de produse finite si cresc stocurile de productie neterminata.

173. Daca IPex = 110% (Pex - productia exercitiului); ICA = 107% (CA-cifra de afaceri); IVA = 107% (VA - valoarea adaugata), atunci:

a. a crescut ponderea consumurilor intermediare si s-a redus stocul de produse finite la sfarsitul perioadei;

b. a crscut stocul de produse finite si se reduc stocurile de productie neterminata.

c. scad stocurile de produse finite si se reduc consumurile intermediare.

d. creste gradul de valorificare al resurselor materiale ;

e. cresc cheltuielile materiale si stocurile de produse finite.

22. Determinarea carui coeficient are la baza principiul necompensarii unor nerealizari la unele sortimente

cu depasirile inregistrate la alte sortimente:

a. coeficientul de exploatare;

b. coeficientul mediu de structura;

c. coeficientul mediu de sortiment;

d. coeficientul de nomenclator.

167. Determinarea carui coeficient are la baza principiul necompensarii:

a. coeficientul mediu de calitate;

b. coeficientul mediu de structura;

c. coeficientul mediu de sortiment;

d. coeficientul mediu de nomenclator.

23. Daca coeficientul de structura KST 1 si coeficientul de sortiment K 1, atunci:

a. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment, dar in aceeasi proportie;

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%;

c. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite;

d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele in proportii egale.

168. Daca coeficientul de sortiment K=1 si coeficientul de structura K ST 1, atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%;

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportii diferite;

c. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment;

d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele mari, mai putin la cele mici.

24. Daca coeficientul de sortiment K 1,iar coeficientul de structura KST 1, atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%;

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite;

c. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment ;

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele.

25. Daca coeficientul de sortiment K 1, iar coeficientul de structura KST 1, atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele;

b. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele, in proportii egale;

c. programul de fabricatie nu a fost realizat la unul sau la mai multe sortimente;

d. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%.

26. Daca coeficientul de sortiment K 1 si coeficientul de structura KST 1, atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%;

b. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment;

c. programul de fabricatie nu a fost realizat la unul sau la mai multe sortimente;

d. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite.

37. Daca t = timpul consumat pe unitatea de produs; sh = salariul mediu orar, atunci relatia: t1(sh1 - sh0) reprezinta:

a. cresterea cheltuielilor salariale;

b. scaderea cheltuielilor salariale;

c. influienta salariului mediu orar asupra cheltuielilor salariale pe unitatea de produs;

d. influienta productivitatii muncii asupra cheltuielilor salariale pe unitatea de produs.

115. Daca ICA = 108%; IN = 105%; IGV = 102%R; IZ = 95%, atunci:

a. a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

b. a scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de produse finite;

c. a scazut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

d. a crescut cifra de afaceri, productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe;

e. a crescut cifra de afaceri, numarul mediu de salariati, productivitatea muncii.

156. Daca in analiza firmei IPf IPex :

a. cresc stocurile de produse finite;

b. cresc stocurile de produse in curs de executie si imobilizata;

c. cresc cheltuielile cu tertii;

d. scad stocurile de productie in curs de executie.

157. Daca ICA = 112%; IPf = 107%;IPex = 102%

a. au crescut stocurile de produse finite;

b. au scazut stocurile de produse finite si cele in curs de executie;

c. au crescut stocurile de productie neterminata;

d. au scazut stocurile de productie neterminata, dar au crescut stocurile de produse finite.

158. Daca IN = 103%; IPf = 101%; ICA = 97% inseamna ca:

a. a crescut productivitatea muncii si stocul de produse finite;

b. a crescut Wmc si a scazut stocul de produse finite;

c. a scazut productivitatea muncii si a crescut stocul de produse finite;

d. a scazut Wmc si stocul de produse finite;

e. a scazut CA si stocul de produse finite.

159. Daca ICA = 97%; IN = 102%; IGV = 98%; Iz = 103%, atunci:

a. a crescut Wmc, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

b. a scazut Wmc si eficienta utilizarii mijloacelor fixe , a crescut stocul de produse finite;

c. a scazut productivitatea muncii, a crescut randamentul utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

d. a crescut Wmc si Rp, dar a scazut stocul de productie imobilizata;

e. a scazut CA, Wmc , dar a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.

170. Din analiza unei firme se stie:, atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat si chiar depasit la toate sortimentele, in proportii diferite;

b. productia realizata corspunde productiei planificata;

c. programul de fabricatie nu s-a realizat la un sortiment sau la mai multe;

d. productia nu a fost realizata la nici un produs, in aceeasi proportie;

e. productia a fost realizata si depasita, dar cel putin un produs nu s-a realizat.

171. Din analiza unei firme se stie:  atunci:

a. productia a fost realizata si depasita la toate produsele in proportii diferite;

b. productia nu s-a realizat la nici un sortiment, in aceeasi proportie;

c. productia nu s-a realizat la cel putin un produs, dar a fost depasita la celelalate;

d. productia nu s-a realizat pe total si pe sortimente;

e. productia realizata este mai mare decat cea programata.

172. Daca IN = 96%; IPf = 105%; ICA = 132%; IF = 95% inseamna ca:

a. a crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare al productiei marfa fabricate;

b. a crescut gradul de inzestrare tehnica a muncii;

c. a scazut productivitatea muncii si a crescut gradul de valorificare al productiei marfa fabricate

d. a scazut productivitatea muncii si dinamica nr. mediu de salariati;

e. a scazut gradul de valorificare al productiei marfa fabricate si eficienta folosirii mijloacelor fixe.

141. Daca o firma este caracterizata prin urmatorii indicatori:

Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri, determinati influenta modificarii gradului de inzestrare tehnica a firmei asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a fost de:

a. 1007,66 d. 1000,07

b. 1073,91 e. 1076,67

c. 1776,67

142. Daca o firma este caracterizata prin urmatorii indicatori:

Aratati influenta gradului de valorificare a productiei marfa fabricate asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a fost de:

a. 1.225 d. 2.260

b. 1.600 e. 1.625

c. 600

29. Expresia , reprezinta:

a. cifra de afaceri curenta in structura productiei curente;

b. cifra de afaceri curenta in preturile perioadei precedente;

c. cifra de afaceri curenta in preturile perioadei curente;

d. cifra de afaceri curenta recalculata;

e. cifra de afaceri curenta in costurile precedente.

43. Flexibilitatea absoluta a firmei se poate calcula ca:

a. marime relativa;

b. marime medie;

c. marime absoluta a riscului de exploatare;

d. marime a dinamicii pragului de rentabilitate.

36. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri, fata de nivelul prevazut este de -180 mil. lei. Aceasta este o situatie:

a. pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut;

b. pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut;

c. negativa, din cauza modificarii costurilor unitare in functie de oferta de pe piata a materilor prime;

d. negativa, din cauza scaderii preturilor de vanzare la majoritatea produselor fata de nivelul prevazut.

162. Influenta cu semnul ,,-" a modificarii structurii productiei exercitiului asupra VA presupune:

a. scaderea VA pe produse;

b. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie, mai mare decat media VA pe firma;

c. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decat media VA pe firma;

d. cresterea VA totale;

e. cresterea ponderii sortimentelor cu o cota mai mare de valoare adaugata la 1 leu productie decat media pe (intreprindere) firma.

104. Indicele cifrei de afaceri ICA = 105%; Indicele numarului de salariati IN = 108%; indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate IGV = 101%; indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii IZ= 94%, atunci inseamna:

a. scade productivitatea muncii, creste eficienta utilizarii fondurilor fixe, dar se reduce stocul de produse finite;

b. creste cifra de afaceri, numarul de salariati si scade eficienta utilizarii fondurilor fixe.

c. creste cifra de afaceri, numarul de salariati (N), gradul de valorificare al productiei marfa si stocul de produse finite.

d. scade productivitatea muncii, gradul de inzestrare tehnica a muncii, ponderea fondurilor fixe active si eficienta utilizarii fondurilor.

151. Indicele cifrei de afaceri ICA = 105%; indicele numarului de salariati IN = 108%; indicele gradului de valorificare a productiei marfa fabricate IGV = 101%; indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii Iz = 94%; atunci insemna:

a. scade productivitatea muncii, creste eficienta utilizarii fondurilor fixe, dar se reduce stocul de produse finite;

b. creste cifra de afaceri, nr. de salariati si scade eficienta utilizarii fondurilor fixe;

c. creste CA nr. de salariati (N), gradul de valorificare al productiei marfa si stocul de produse finite;

d. scade productivitatea muncii, gradul de inzestrare tehnica a muncii, ponderea fondurilor fixe active si randamentul utilizarii fondurilor active.

154. Indicele nr. de salariati IN = 95%;

Indicele productivitatii IW = 98%;

Indicele gradului de valorificare a Pf; IGV = 96%,

IW(z) = 99% - indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii

a. a crescut CA si eficienta utilizarii mijloacelor fixe, dar s-a redus stocul de produse finite;

b. a scazut CA si a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

c. a scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe, si s-a redus stocul de produse finite;

d. a scazut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;

e. a scazut CA si eficienta utilizarii mijloacelor fixe, dar a crescut stocul de produse finite.

108. Indicele HERFINDHAL, calculat pentru o firma ce realizeaza patru produse, poate avea urmatoarele semnificatii:

a. H = 0 arata o repartitie uniforma a CA pe sortimente;

b. H = 0,25 arata o distributie uniforma a CA pe sortimente;

c. H = 0,9 semnifica o concentrare pe un numar redus de elemente componente care participa in structura CA;

d. H = 1,6 arata un grad ridicat de concentrare a CA;

116. Indicele Herfindhal, pentru o firma care produce 4 produse, are urmatoarele semnificatii:

a. H = 1,3 arata un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;

b. H = 0 arata o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;

c. H = 0,25 arata o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;

d. H = 0,9 arata o contributie mica la realizarea cifrei de afaceri;

e. H = 0,5 arata un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.

148. In conceptia patrimoniala fondul de rulment exprima in marime absoluta __ unei firme (pe termen scurt).

a. solvabilitatea

b. bonitatea

c. lichiditatea

d. insolvabilitatea

e. indatorarea

149. In conceptia functionala fondul de rulment se defineste ca:

a. fond de rulment

b. fond de bonitate

c. fond de rulment net global

d. fond de indatorare

e. fond global al firmei

11. In practica, intr-un interval de timp dat se considera ca fiind o situatie normala, daca indicele cifrei de

afaceri fata de indicele productiei marfa fabricata este:

a. egal;

b. mai mic;

c. de doua ori mai mare;

d. mai mare sau egal.

8. In calculul cifrei de afaceri, veniturile financiare si cele exceptionale:

a. se includ in cote diferite;

b. veniturile exceptionale nu se includ;

c. se includ doar cele financiare;

d. nu se includ in calculul cifrei de afaceri.

28. In cadrul modificarii absolute a profitului aferent de afaceri relatia:

reprezinta:

a. influenta modificarii costurilor unitare;

b. influenta modificarii preturilor medii de vanzare in cadrul modificarii profitului mediu la 1 leu CA;

c. influenta modificarii preturilor medii de vanzare in cadrul modificarii CA;

d. influenta modificarii structurii productiei vandute in modificarea cifrei de afaceri.

34. In analiza factoriala a cheltuielilor variabile la 1 000 lei cifra de afaceri, factorii de influenta sunt in ordine:

a. structura productiei vandute, costul pe produs, rata medie de eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri;

b. structura productiei vandute pe produse, preturi medii de vanzare, costuri variabile unitare;

c. structura productiei vandute, costul pe produs, pretul de vanzare;

d. pretul de vanzare, costul de produs, structura productiei vandute.

76. In analiza profitului aferent cifrei de afaceri,cunoastem urmatorii indicatori:

Influenta modificarii volumului fizic al productiei asupra cifrei de afaceri  este de:

a. +14,27 mil. lei;

b. -46,2 mil. lei

c. -13,27 mil. lei

d. +31,48 mil. lei.

77. In analiza profitului aferent cifrei de afaceri,cunoastem urmatorii indicatori:

Influenta modificarii pretului mediu de vanzare asupra cifrei de afaceri  este de:

a. +55,54 mil. lei;

b. +16,2 mil. lei

c. -29,4 mil. lei

d. +27,13 mil. lei.

121. In analiza profitului aferent cifrei de afaceri, avem urmatorii indicatori:

Nivelul influentei pretului mediu de vanzare asupra cifrei de afaceri a fost de:

a. +5.199 lei

b. -1.243 lei

c. +3.956 lei

d. -5.554 lei

e. +2.046 lei

150. Lichiditatea reprezinta proprietatea __ __ de a se transforma in __:

a. firmei mari/profit

b. elementelor patrimoniale/bani

c. activelor circulante/valori

d. datoriilor firmei/credite

e. obligatiilor firmei/fonduri

20. Modelul de analiza factoriala a valorii adaugate ne arata influenta urmatorilor factori:

a. productia exercitiului;

b. cifra de afaceri;

c. amortizarea aferenta mijloacelor fixe;

d. cheltuielile cu personalul.

41. Notam: CA = cifra de afaceri; N = numarul mediu de salariati; pr = profitul mediu la 1 leu cifra de afaceri. Daca inseamna ca:

a. s-a redus numarul de personal, au crescut productivitatea si costurile;

b. s-au redus numarul de personal, productivitatea si costurile;

c. au crescut numarul de personal, productivitatea si costurile;

d. a crescut cifra de afaceri si s-au redus numarul de personal si costurile.

174. O firma are in productie in anul 2006 , 4 produse. Dar pentru anul 2007 isi propune sa produca 5 produse si sa-si schimbe structura de fabricatie.:

Calculati coeficientul GINI-STRUCK(CG) si coeficientul HERFINDHAL(CH )pentru anul  2006.

a. 0.2/0.23

b. 0.8/0.2306

c. 0.8/0.7308

d. 0.7/0.832

e. 0.3/0.81

175. O firma are in productie in anul 2006 , 4 produse. Dar pentru anul 2007 isi propune sa produca 5 produse si sa-si schimbe structura de fabricatie.:

Calculati coeficientul GINI-STRUCK(CG) si coeficientul HERFINDHAL(CH )pentru anul 2007.

a. 0.1956/0.2306

b. 0.2/0.8

c. 0.2/0.7781

d. 0.8/0.7308

e. 0.022/0.2306

145. Productia fizica reprezinta totalitatea __ de __ rezultate din activitatea productiva care pot fi puse in circuitul economic.

a. valorilor de productie;

b. modificarea productiei stocate;

c. valorilor de recalculat;

d. valorilor de intrebuintare;

e. obligatiilor de contractat.

6. Productia obtinuta si destinata livrarii (produse finite, semifabricate, lucrari si servicii prestate) se numeste:

a. productia exercitiului;

b. productia marfa fabricata;

c. cifra de afaceri din activitatea de baza;

d. productia de marfa si servicii.

10. Prin diferenta dintre productia globala a exercitiului si consumurile intermediare putem determina:

a. profitul brut;

b. valoarea adaugata;

c. cifra de afaceri realizata;

d. taxa pe valoare adaugata.

21. Potrivit analizei factoriale a valorii adaugate, productia exercitiului este influentata de factori ca:

a. fondul de timp de munca;

b. productivitatea medie anuala;

c. salariile personalului;

d. amortizarea.

39. Patrimoniul net se poate calcula si prin metoda aditiva astfel:

a. capitalul social - rezerve + rezultatul exercitiului - rezultatul raportat - rezultatul repartizat;

b. capitalul social + rezerve + rezultatul exercitiului - rezultatul raportat - rezultatul repartizat;

c. capitalul social + rezerve + rezultatul exercitiului + rezultatul raportat - rezultatul repartizat;

d. capitalul social + rezerve + rezultatul exercitiului + rezultatul raportat + rezultatul repartizat.

40. Precizati care este relatia care ne arata influenta modificarii productivitatii orare a muncii asupra cifrei de afaceri:

78. Pentru analiza profitului aferent cifrei de afaceri cunoastem indicatorii:

Se cere: Marimea absoluta a influentei structurii productiei vandute asupra profitului mediu la 1 leu CA a fost de pr

a. +1 150 mil. lei;

b. -90 mil lei;

c. +275mil lei;

d. -180 mil. lei

79. Pe baza urmatorilor indicatori:

Calculati cifra de afaceri recalculata in preturile de vanzare ale perioadei de baza care este de:

a. +18.519 mil. lei;

b. -28.500 mil lei;

c. +15.216 mil. lei;

d. -34.115 mil lei.

e. +25.735 mil.lei

119. Pe baza urmatorilor indicatori:

Analizati nivelul influentei rentabilitatii nete a veniturilor totale asupra rentabilitatii financiare, care a fost de:

a. 5%

b. 0,86%

c. 2,33%

d. 1,82%

e. 2,8%

84. Pe baza indicatorilor:

Influenta modificarii structurii veniturilor asupra ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale, a fost de:

a. +77;

b. -0,73;

c. -205;

d. 1.087.

85. Pe baza indicatorilor:

Se cere:   Influenta modificarii ratei de eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale, a fost de:

a. +147,4; c. +37,4;

b. -244,7; d. -0,38.

86. Pe baza indicatorilor:

Determinati diminuarea profitului brut al exercitiului atunci cand este influientat de modificarea structurii veniturilor de exploatare:

a. +185.320 lei;

b. +333.106 lei;

c. +190.233 lei;

d. -170.123 lei

129. Pe baza indicatorilor:

Determinati influenta structurii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri:

a. +5,7 lei d. -230,38 lei

b. -68,77 lei e. +155,9 lei

c. +161,6 lei

127. Pe baza indicatorilor:

Determinati nivelul probabil al cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri:

a. 632,97 lei

b. 502,8 lei

c. 1.076,24 lei

d. 886,5 lei

e. 776,24 lei

137. Pe baza indicatorilor:

Calculati influenta modificarii ratei de eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale,care a fost de:

a. 73 lei d. 37 lei

b. 73 lei e. 43 lei

c. 39 lei

87. Pe baza urmatorilor indicatori:

Se cere: Influenta modificarii structurii productiei vandute asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, a fost de:

a. -1.203,65 c. +303,65

b. +203,7 d. -133,8

88. Pe baza urmaatorilor indicatori:

Se cere: Influenta modificarii preturilor de vanzare, asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri, a fost de:

a. -391,05 lei c. -1.270,5 lei

b. +279,55 lei d. +490,5 lei

89. Pe baza urmatorilor indicatori:

Se cere: Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri, a fost de:

a. +70,5 lei; c. -86,5 lei

b. +61,22 lei; d. -170,95 lei

94. Pe baza urmatorilor indicatori:

Aratati marimea influentei soldului mediu al activelor circulante asupra vitezei de rotatie a activelor circulante (unde T = 360 zile) care a fost de: .

a. 0,55;

b. 1,5;

c. 52,94;

d. 75,5;

e. 150,9.

95. Pe baza urmatorilor indicatori:

Determinati influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productiei marfa, care a fost de:

a. -15.200 mii lei; c. 37.800 mii lei;

b. +40.800 mii lei; d. 47.131 mii lei

123. Pe baza urmatorilor indicatori:

si determinati:

· momentul realizarii pragului de rentabilitate (zile);

· nivelul indicelui de siguranta al firmei (%); a caror valoare a fost de:

a. 144-a zi / 25% d. 262-a zi / 37%

b. 242-a zi / 34% e. 302-a zi / 55%

c. 44-a zi / 76%

125. Pe baza urmatorilor indicatori:

Nivelul influentei cheltuielilor fixe la 1000 lei CA a celor doi factori ai cifrei de afaceri:

· influenta volumului fizic al productiei vandute;

· influenta preturilor medii de vanzare a fost de:

a. -8,63 lei / +23 lei d. +9,8 lei / +18 lei

b. +23 lei / -43 lei e. -9,79 lei / -13,21 lei

c. +20 lei / -13 lei

126. Pe baza urmatorilor indicatori:

Cheltuielile financiare la 1000 lei CA, au fost influentate de:

· soldul mediu al activelor circulante;

· cota medie de participare a creditului la acoperirea mijloacelor circulante;

· rata medie a dobanzii;

care au influentat direct suma dobanzilor platite cu:

a. +4,33 lei / +0,38 lei / -2,08 lei d. -3,7 lei / +2,63 lei / +36,97 lei

b. -44,3 lei / + 0,38 lei / +20,8 lei e. -4,31 lei / +0,43 lei / -2,08 lei

c. -3,69 lei / + 2,63 lei / - 4,33 lei

128. Pe baza urmatorilor indicatori:

Determinati influenta pretului mediu de vanzare asupra cheltuielilor variabile la 1000lei cifra de afaceri, care a fost de:

a. + 153,6 lei d. - 177,8 lei

b. - 56,31 lei e. + 48,9 lei

c. + 140.76 lei

131. Pe baza urmatorilor indicatori:

Nivelul influentei salariului mediu anual asupra:

· fondului de salarii la 1000 lei venituri de exploatare;

· profitului din exploatare al firmei; a fost de:

a. +9 lei / -8.100 lei d. -18 lei / +810 lei

b. -37 lei / +33.300 lei e. -9 lei / +8.100 lei

c. +37 lei / -8.100 lei

132. Pe baza urmatorilor indicatori:

Nivelul influentei productivitatii anuale a muncii asupra:

· fondului de salarii la 1000 lei venituri de exploatare;

· profitului din exploatare al firmei; a fost de:

a. -45 lei / -50.000 lei d. -50 lei / +45.000 lei

b. -37 lei / +33.300 lei e. -50 lei / +33.300 lei

c. +37 lei / +45.000 lei

133. Pe baza urmatorilor indicatori:

Nivelul influentei productivitatii medii anuale asupra:

· cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri;

· profitului aferent cifrei de afaceri a firmei; a fost de:

a. +4.200 lei/-1.895 lei d. +234 lei/-1.895 lei

b. -4.423 lei/+230 lei e. 189 lei/+4.423 lei

c. +234 lei/-4.423 lei

90. Pe baza bilantului unei firme:

Calculati rata solvabilitatii generale care a fost de:

a. 0,55;

b. 1,85;

c. 2,44;

d. 2,81;

e. 7,72.

91. Pe baza bilantului unei firme:

Calculati rata solvabilitatii patrimoniale, care a fost de:

a. 0,3;

b. 0,82;

c. 0,56;

d. 2,1.

92. Pe baza bilantului unei firme:

Calculati rata globala de indatorare a firmei care a fost de:

a. 0,2;

b. 0,43;

c. 0,52;

d. 0,82

93. Pe baza bilantului unei firme:

Calculati rata de autofinantare a activelor firmei care a fost de:

a. 0,31;

b. 0,46;

c. 0,57;

d. 0,82.

99. Pe baza urmatoarei relatii  se determina influenta:

a. costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

c. pretului de vanzare asupra rate de rentabilitate a resurselor consumate;

b. structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

d. structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

100. Pe baza relatiei:  se determina

a. influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;

d. influenta preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

b. influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

e. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

c. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale;

114. Pe baza relatiei: se determina:

a. influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;

b. influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

c. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale;

d. influenta preturilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

e. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

146. Rata de rentabilitate este o marime ce exprima gradul in care __ in ansamblul sau, aduce __ .

a. firma/valori

b. capitalul/profit

c. cifra de afaceri/costuri

d. venitul/cheltuieli

e. managerul/credite

147. Rata rentabilitatii financiare este definita ca raport intre __ si __ in calitatea lor de surse de finantare.

a. rezultatul exploatarii/active

b. profitul brut/activul total

c. profit/capitaluri

d. profitul cifrei de afaceri/cifra de afaceri

e. profitul brut/datorii

1. Reducerea ponderii cheltuielilor materiale inseamna:

VA- valoarea adaugata; Pf - productia fabricata; Pex - productia exercitiului

a. IVA IPex

b. IPf IPex

c. IVA IPf

d. IVA IPex

7. Raportul dintre mijloacele fixe productive si valoarea medie a mijloacelor fixe exprima:

a. gradul de inzestrare tehnica a firmei;

b. eficienta folosirii materiilor prime in cadrul firmei;

c. ponderea mijloacelor fixe productive in totalul mijloacelor fixe;

d. randamentul activelor fixe productive.

9. Raportul intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati defineste:

a. randamentul muncii;

b. modificarea stocurilor de marfa;

c. eficienta folosirii productiei marfa;

d. productivitatea muncii.

155. Raportul dintre Fa F exprima:

a. gradul de inzestrare tehnica;

b. randamentul productiv al mijloacelor fixe active;

c. ponderea mijloacelor fixe active;

d. productivitatea muncii.

19. Rata valorii adaugate este o expresie a productivitatii globale care se calculeaza ca raport:

      

27. Relatia:  reprezinta pentru modificarea absoluta a profitului aferent cifrei de afaceri:

a. influenta modificarii structurii volumului fizic al productiei;

b. influenta modificarii structurii productiei vandute pe produs;

c. influenta modificarii preturilor medii de vanzare;

d. influenta modificarii costurilor unitare.

30. Rata rentabilitatii economice se poate calcula cu formula:

a. Rec = RE/AT 100

b. Rec = EBE/Aex 100

c. Rec = Prb/AT 100

d. Rec = Prn/K 100

31. Rata rentabilitatii economice se poate analiza in functie de urmatorii factori:

a. rata rentabilitatii comerciale;

b. cifra de afaceri;

c. valoarea adaugata

d. rezultatul brut al vanzarilor plus dividendele.

32. Rezultatul exploatarii se calculeaza astfel:

a. venituri de exploatare - cheltuieli de exploatare + profit brut;

b. venituri de exploatare - cheltuieli de exploatare;

c. venituri de exploatare + cheltuieli de exploatare;

d. venituri totale - cheltuieli de exploatare.

33. Rezultatul curent al exercitiului financiar reprezinta:

a. rezultatul exploatarii - rezultatul financiar;

b. profitul brut - profitul net;

c. rezultatul precedent al exercitiului - cota de impozit pe profit;

d. rezultatul exploatarii + rezultatul financiar.

110. Se cunosc urmatoarele date:

Coeficientul mediu de sortiment si coeficientul mediu de structura au valorile:

a. 0,81 / 0,99

b. 0,89 / 0,81

c. 0,94 / 0,75

d. 0,92 / 0,89

138. Se cunosc urmatoarele date:

Coeficientul mediu de sortiment (K ) si coeficientul mediu de structura (K ST) au urmatoarele valori:

a. 0,81 / 0,99 d. 0,92 / 0,89

b. 0,89 / 0,81 e. 0,91 / 0,94

c. 0,90 / 0,84

165. Se cunosc urmatorii indicatori:

Cu analiza factoriala a valorii adaugate aratati influenta exercitata de modificarea:

- nr. mediu de salariati;

- timpul mediu lucrat pe salariat asupra fondului total de timp de munca:

a. 21.000 lei/24.250;

b. -27.000 lei/23.250 lei;

c. +27.000 lei/+23.000 lei;

d. +27.200 lei/+25.250 lei;

e. -15.000 lei/+30.200 lei.

120.Se dau urmatoarele date:

Determinati influenta structurii productiei vandute asupra:

. profitul aferent cifrei de afaceri;

. ratei rentabilitatii resurselor consumate;care a fost de:

a. +45.975 lei / 20%

b. -37.998 lei / 15%

c. -11.400 lei / 24 %

d. +32145 lei / 60 %

e. +58.200 lei / -35 %.

139. Se dau urmatorii indicatori:

Coeficientul mediu de sortiment si coeficientul mediu de structura iau urmatoarele valori:

a. 0,90 / 0,89 d. 0,93 / 0,92

b. 0,92 / 0,92 e. 0,95 / 0,85

c. 0,92 / 0,94

140. Se dau urmatorii indicatori:

Cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate aratati influenta exercitata de modificarea numarului de salariati asupra fondului total de timp de munca si a timpului mediu de munca pe salariat care a fost de:

a. 21.005 lei / 24.250 lei d. + 27.220 lei / 25.251lei

b. - 27.002 lei / 23.251 lei e. - 15.014 lei / 30.202 lei

c. + 27.015 lei / 23.025lei

2. Tipurile de analiza care se refera la criteriile de studiere a fenomenelor:

a. analiza cantitativa- calitativa;

b. analiza tehnico - economica; analiza economico - financiara; analiza financiara;

c. analiza statistica - dinamica;

d. analiza macro - microeconomica.

38. Trezoreria neta se calculeaza pe baza relatiei:

a. fond de rulment + necesar de fond de rulment;

b. fond de rulment - necesar de fond de rulment;

c. fond de rulment - datorii pe termen scurt;

d. trezoreria de activ + trezoreria de pasiv

3. Utilizarea substituirilor in lant impune asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate in urmatoarea ordine: Alegeti varianta corecta

a. factori de structura, calitativi si cantitativi;

b. factori calitativi, cantitativi si de structura;

c. factori cantitativi, de structura si calitativi;

d. factori calitativi, de structura si cantitativi.

18. Valoarea adaugata se poate calcula prin metoda sintetica ca fiind:

a. VA Pex M

b. VA Pex M

c. VA Pex Mc M

d. VA Pex Mc M

143. Valoarea adaugata a un ei firme reprezinta __ __ prin valorificarea resurselor tehnice, umane, financiare, provenite de la terti.

a. bogatia creata;

b. avutia nationala;

c. amortizarea valorii;

d. performanta firmei;

e. capacitatea firmei.