Schimbul de locuinte

Schimbul de locuinte

Schimbul de locuinte poate fi voluntar sau obligatoriu.

Sectiunea I - Schimbul voluntar de locuinte

Titularii de contracte de inchiriere pot face intre ei schimb de locuinte, cu avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau, dupa caz, cu acordul proprietarului locuintei (art. 33 Legea nr. 114/

Cu conditia aprobarilor corespunzatoare, schimbul poate avea ca obiect si locuinte care fac parte una din fondul de stat si cealalta este proprietate particulara.

Schimbul de locuinte produce efectele unei duble cesiuni de creanta, avand ca obiect drepturile de folosinta locativa, dar al unei duble delegatii perfecte (sau novatii prin schimbare de debitori), intrucat prin schimb se transmit si obligatiile, coschimbasii fiind eliberati fata de creditorii initiali.

Sectiunea a II-a - Schimbul obligatoriu de locuinte

Schimbul obligatoriu de locuinte este reglementat de art. 23‑25 din O.U.G. nr. 40/1999.

Proprietarii au dreptul sa ceara si sa obtina mutarea chiriasilor din spatiile cu destinatia de locuinta pe calea unui schimb obligatoriu.

Pentru aceasta, proprietarul este obligat sa puna la dispozitia chiriasului cu contract de inchiriere, un alt spatiu cu destinatia de locuinta in aceeasi localitate sau intr-o alta localitate cu acordul chiriasului, cu asigurarea exigentelor minimale prevazute in anexa nr. 1 la Legea nr. 114/1996.

Daca locuinta oferita in schimb este proprietatea altei persoane, contractul de inchiriere se incheie de catre aceasta pentru un termen care nu poate fi mai mic decat cel prevazut in contractul initial.

Chiriasul nu este obligat sa se mute daca, in locuinta care i se ofera in schimb, nu i se asigura suprafata locuibila si numarul de camere la care este indreptatit conform ordonantei de urgenta, dar nici nu poate pretinde o suprafata locuibila sau un numar de camere mai mare decat cele la care este indreptatit sau decat cele pe care le detine cu chirie si nici conditii mai bune de locuit decat cele pe care el le are in locuinta din care urmeaza sa se mute.

Nu i se va putea cere chiriasului sa se mute intr-o locuinta insalubra si nici sa accepte o locuinta lipsita de dependintele strict necesare (bucatarie, baie, WC) prevazute in contractul de inchiriere a locuintei din care urmeaza sa se mute.

Chiriasul nu va putea insa sa invoce, ca motiv al refuzului de a se muta, faptul ca locuinta oferita este situata intr-un cartier periferic, ca este mai putin confortabila din cauza felului diferit de incalzire, ca nu are curte, ori din cauza etajului la care se afla locuinta oferita in schimb.

Chiriasul poate fi evacuat si din garajul detinut, daca acesta a apartinut, la data preluarii de catre stat, locuintei din care urmeaza sa se mute, chiar daca proprietarul nu poate sa ii ofere chiriasului un alt garaj la schimb.1

Litigiile dintre proprietari si chiriasi, legate de schimbul obligatoriu de locuinta, sunt de competenta judecatoriei in raza careia se afla imobilul.

Hotararea pronuntata de judecatorie poate fi atacata cu recurs. Hotararea instantei de recurs este definitiva si irevocabila.

Schimbul obligatoriu de locuinte este prevazut si in art. 15 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 in cazul restituirii in natura, prin procedurile administrative prevazute de lege, de locuinte fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora: "In cazul in care chiriasului i se pune la dispozitie o alta locuinta corespunzatoare, acesta este obligat sa elibereze de indata locuinta ocupata". In opinia noastra, criteriile de definire a locuintei corespunzatoare sunt cele prevazute de O.G. nr. 40/1999.